Corespondenta din Germania

Referendumul din Turcia. Votul in diaspora turca incheiat saptamana trecuta, cu o masiva prezenta la vot. Vor inclina cele 5 procente diasporene balanta impotriva constituirii unui stat discretionar?

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Duminică, 16 aprilie 2017, 17:34 Actualitate | Internaţional

Turcia lui Erdogan
Foto: Agerpres/AP
Duminica dimineata a inceput votul in Turcia la referendumul pentru schimbarea Constitutiei. Daca rezultatul va fi pozitiv, actualul presedinte Recep Tayyip Erdogan dobandeste prerogative de putere nemaivazute, intr-un stat care se vrea democratic si viitor membru al UE. Referendumul s-a desfasurat si in diaspora turca, timp de doua saptamani. In 10 aprilie s-a incheiat votarea in Germania, Austria, Elvetia, etc., insa turcii din strainatate mai pot vota pana inclusiv duminica seara, 16 aprilie, la punctele de trecere a frontierelor turcesti. Prezenta a fost masiva, fiecare al doilea cetatean turc din strainatate prezentandu-se la vot.

In Germania au votat 48,73%, adica aproape 700.000 dintre cele 1,43 milioane de turci inregistrati ca rezidenti in Germania. Prezenta a fost mai mare decat la alegerile parlamentare din 2015, cand 40,8% din electoratul turc din Germania s-a prezentat la vot. In Austria au votat, procentual, chiar mai multi, 50,6% dintre cei 108.561 de turci cu drept de vot mobilizandu-se la urne. In 2015, in Austria au votat 40,6% din electorat. In Elvetia au participat 57,11% dintre cei 95.263 turci cu drept de vot (in 2015 au fost 44,75%).

Daca, in trecut, tendinta de vot exprimata in Germania si Austria a fost preponderent favorabila AKP-ului lui Erdogan, turcii din Elvetia au manifestat in 2015 preferinte pentru HDP-ul pro-kurd.

In toata lumea, 1,32 milioane de turci din strainatatea au luat parte, in tarile lor de rezidenta, la referendumul pentru schimbarea Constitutiei. Acest numar reprezinta 47% dintre cei aproape trei milioane de turci cu drept de vot. La alegerile din noiembrie 2015 au participat 43,8 de procente din electoratul aflat in diaspora.

La referendumul prezent, turcii din strainatate au avut la dispozitie doua saptamani pentru a vota „Evet” (DA) sau „Hayir” (NU). Observatorii politici germani considera ca votul din 16 aprilie din Turcia va fi „o cursa umar la umar” intre partizanii si opozantii lui Erdogan. In Turcia sunt chemati la urne 55,3 milioane de oameni. Chiar daca electoratul turc din diaspora nu reprezinta decat cca 5% dintre cetatenii turci cu drept de vot, optiunea acestora ar putea inclina balanta referendumului intr-o parte sau alta.

Acest lucru il stiu Erdogan si acolitii lui de la guvernare, fapt care a determinat, in ultimele doua luni, organizarea de la Ankara a unei intense campanii pentru referendum, peste hotare. Faptul a dus la frictiuni politice cu Germania si incidente diplomatice cu Olanda. Erdogan insusi si „trompetele” sale au adus acuze de „practici naziste” la adresa Germaniei si Olandei, in urma restrictionarii administrative, sau chiar a interzicerii propagandei erdoganiste pe teritoriul celor doua tari europene.

La aceste incidente si acuze m-am referit, pe larg, in articolele „Dihonia germano-turca pe referendum trece la un nivel superior, dupa acuzatia lui Erdogan de "practici naziste" la adresa autoritatilor germane“, „Reactie la abuzurile electorale din Europa ale lui Erdogan“ si „Purtatorul de cuvant al presedintelui turc Erdogan acuza guvernul german de sustinere a lui Gulen si ca a sprijinit puciul din 2016“.

De ce este crucial referendumul de azi din Turcia? Pentru ca exista perspectiva ca Turcia, o putere economica zonala, membra a NATO, candidata la UE si placa turnanta pentru refugiatii din Orientul Apropiat, sa devina o putere discretionara, la mana presedintelui Erdogan, care ar mai putea sta „pe tron“ inca 17 ani. Pentru ca, dupa puciul sau simulacrul de puci din vara lui 2016, puterea executiva, judecatoreasca si chiar a patra putere in stat, mass-media, au fost „decapitate“, iar acum se intrevede chiar o reintroducere a pedepsei cu moartea, in Turcia secolului XXI.

Dar sa vedem pe scurt ce aduce un „DA“ la referendumul pentru reforma Constitutiei din Turcia, care tinteste introducerea unui sistem prezidential.
  • Presedinte
Presedintele statului devine si seful guvernului, functia de premier fiind eliminata. Presedintele statului poate avea apartenenta politica. El nu va mai putea fi inlocuit de presedintele Parlamentului, ci de un numar de vicepresedinti, numar pe care il va decide tot el. Numirea si demiterea inlocuitorilor sai, ca si ministrii, vor fi lucruri decise tot de Presedintele turc. Prin urmare, putere aproape nelimitata si reprezentare democratica cu tendinta spre zero.
  • Executiv
Mai departe. Presedintele poate, referitor la probleme care cad sub incidenta puterii executive, sa emita decrete care intra in vigoare odata cu publicarea lor in monitorul oficial. Nu se prevede si acordul Parlamentului, in acest sens. Cu toate acestea, decretele isi inceteaza actiunea, daca Parlamentul emite legi contrare lor, si nu se pot emite decrete care vizeaza drepturile fundamentale sau privind sfera privata a cetateanului, drepturi reglementabile doar prin lege.
  • Alegeri
Presedintele si Parlamentul se aleg de catre popor in aceeasi zi, pentru o perioada de cinci ani. Primele alegeri vor avea loc in 3 noiembrie 2019. Concomitenta alegerilor sporeste sansa unui candidat la presedintie de a avea majoritate in Parlament. Numarul parlamentarilor creste de la 550 la 600. Interpelarile parlamentare se vor putea face doar in scris, fiind adresate vicepresedintelui si ministrilor. Atat Parlamentul, cat si Presedintele de stat, pot cere alegeri anticipate, insa in Parlament e nevoie de o majoritate de trei cincimi. Alegerile vizeaza si Presedintele, si un nou Parlament, indiferent care dintre cele doua puteri in stat a declansat alegerile anticipate.
  • Mandate
Mandatele Presedintelui vor ramane in numar de doua. Insa in acest punct s-a construit „o usita din dos”. Daca Parlamentul (in care are majoritate AKP, partidul care il sprijina pe Erdogan) va decide alegeri anticipate in timpul celui de-al doilea mandat al Presedintelui, acesta va putea participa din nou la alegeri, iar numaratoarea mandatelor s-ar lua de la capat. Astfel, cu alegeri castigate in 2019 si cu „usita din dos”, Recep Erdogan ar putea sta in fruntea statului turc, teoretic, pana in 2034.
  • Justitie
Presedintele de stat dobandeste mai multa putere asupra justitiei. El poate numi in Consiliul Judecatorilor si Procurorilor patru dintre cei 13 membri, in timp ce Parlamentul numeste doar trei. Ca membri permanenti raman ministrul Justitiei si secretarul sau de stat. Pana acum, judecatorii si procurorii decideau ei insisi prin majoritate, componenta unui Consiliu cu 22 de membri. Acest consiliu are ca atributii numirea si promovarea judecatorilor si procurorilor, prin urmare cine decide componenta sa, are puteri sporite in stat.


Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

7434 vizualizari

  • -9 (11 voturi)    
    Vorbim dimineata. (Duminică, 16 aprilie 2017, 18:06)

    drona [utilizator]

    Turcii il vor sustine masiv pe Erdogan.A facut dovada ca poate face Turcia ca in Germania.Ati vazut ce drumuri au?Ordine si disciplina,jos palaria.Oricum,vorbim dimineata.
    • +1 (5 voturi)    
      Vorbim oricand. (Duminică, 16 aprilie 2017, 21:04)

      potaissa [utilizator] i-a raspuns lui drona

      Drojdia societatii turce, diaspora ( milioanele din Anatolia, dupa 35 de ani de diaspora inca tot analfabeti in marea majoritate!) a votat cu siguranta majoritar pentru schimbare. Orasele mari gandesc altfel. Viitorul Turciei sta la bataie, iar schimbarea dorita de Erdogan duce intr-o directie gresita. A ridicat tara cu ajutor mare din Vest, ajutor care dupa schimbare are sa dispara. Turismul e deja dus, lira e in buda. Mai vorbim maine, nu?
      • -1 (3 voturi)    
        Au drumuri turnate la misto (Luni, 17 aprilie 2017, 11:30)

        PanaramaRoz [utilizator] i-a raspuns lui potaissa

        Iar circulatia e exemplara, cauta cursele de tip "makanzi" pe Youtube, doar rusii pot fi mai retardati la volan ca ei.
        Strazile sunt turnate ca in India, nimeni nu taie marginile asfaltului.
        Istambul e orasul din Asia (Europa sigur nu e) cu cea mai rapida si civilizata circulatie. Ajungi mai repede pe jos.
        Asta ne mai trebuia, un stat musulman in UE. In rest le aveam pe toate. Nu e de ajuns ca avem gradini zoologice in toate orasele europene, acum vrem si o tara intreaga?
        Astia nu sunt integrati nici in Drepturile Omului, darmite sa ii fi avut in UE sau sa le ridicam vizele.
    • +2 (4 voturi)    
      Ca in Germania? (Duminică, 16 aprilie 2017, 21:43)

      Alius [utilizator] i-a raspuns lui drona

      Adica multi turci, nu? Ca si in Germania.
      Ce inseamna masiv?
    • +4 (6 voturi)    
      Iti place dictatura. (Duminică, 16 aprilie 2017, 22:31)

      cartofil [utilizator] i-a raspuns lui drona

      Mama, mama ce autostrazi a facut in Germania Adolf Hitler, in RDG mergeai pe ele si in anii 80. Si cata ordine si disciplina a bagat in nemti. Ceea ce nu l-a impiedecat sa sfarseasca carbonizat intr-un buncar in Berlin. Acelasi lucru , probabil, se va intampla la un moment dat si cu Erdogan. Nu intotdeauna dictatorii au avut morti violente, dar sansele sa se intample un astfel de eveniment pentru un dictator depasesc 90%. Si inca ceva. Hitlea avea 95% sustinerea nemtalailor, Erdogan doar 50% si astea, probabil, cu multe fraude. Deci se va termina cu el mult mai repede decat isi imagineaza sustinatorii lui.
      • +1 (3 voturi)    
        @cartofil (Luni, 17 aprilie 2017, 13:11)

        adrian_rolland [utilizator] i-a raspuns lui cartofil

        Itispune ceva Idi Amin...asta legat de dictatori. Pina la urma Turcia si-a votat singura viitorul, la fel cum l-au facut si romanii. Foarte probabil ca Erdogan va face referendum si pentru reintroducerea pedepsei capitale.. si abia aunci si-au luat adio de la un viitor european.

        Ataturk tocmai s-a rasucit in mormint ieri.....


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi