Participarea lui Vladimir Putin la G8 ar fi trebuit sa marcheze marea revenire pe scena internationala a acestuia, in calitate de sef suprem al Rusiei, dar a pus in lumina mai degraba izolarea lui, suscitand intrebari legate de locul tarii sale in grupul celor mai bogate democratii din lume, scrie AFP.

Vladimir Putin, la summitul G8Foto: Agerpres/AP

Luni, chiar inainte de inceperea oficiala a summitului din Lough Erne, in Irlanda de Nord, presedintele francez Francois Hollande s-a aratat critic fata de atitudinea Rusiei in privinta Siriei, din cauza sprijinul ferm pe care Moscova il arata fata de regimul de la Damasc.

Vointa afisata de Barack Obama de a aprofunda cooperarea cu Moscova si anuntul unei intalniri SUA/Rusia in septembrie nu au fost suficiente pentru a masca absenta unor progrese reale in chestiunile bilaterale sau internationale si nici racirea relatiilor dintre cele doua superputeri.

Premierul canadian Stephen Harper este fara indoiala cel care a rezumat cel mai bine sentimentele occidentalilor la G8: "Sa nu ne lasam pacaliti. Este un G7 + 1", a declarat acesta, acuzandu-l pe Putin ca sustine "un regim al brutelor" in Siria.

Delegatia rusa a incercat imediat sa minimizeze impactul acestor afirmatii.

"Nu trebuie acordata prea multa importanta declaratiilor emotionale", a declarat un membru al acestei delegatii, Alexei Krasov.

Daca occidentalii nu par sa mai incerce sa ascunda divergentele cu omul forte al Rusiei, acesta este pregatit sa le faca fata.

Duminica, dupa o intrevedere cu premierul britanic David Cameron, a lansat un avertisment partenerilor sai din G8 in ceea ce priveste furnizarea arme catre rebelii sirieni, intrebandu-i cum pot sa sutina "persoane care mananca organele (dusmanilor lor) in public". O referinta la o inregistrare video difuzata in mai si care arata un rebel sirian eviscerand un soldat.

De la inceputul conflictului sirian in 2011, Rusia a sustinut constant regimul din Damasc, cel mai apropiat aliat al sau din Orientul Mijlociu, in conditiile in care partenerii din G8 s-au alaturat miscarii de rebeliune.

Moscova ai Washingtonul au lansat in mai o initiativa comuna care isi propune sa aduca beligerantii la masa negocierilor, organizand conferinta de pace "Geneva 2".

Dar disensiunile au continuat sa se inmulteasca in ultimele saptamani, occidentalii luand in calcul acum la modul deschis livrarea de arme catre opozitie.

Washingtonul a acuzat saptamana trecuta regimul de la Damasc ca a incalcat "linia rosie" prin utilizarea armelor chimice, in special a gazului sarin.

Acuzatii respinse de Moscova, care considera insuficiente dovezile prezentate de americani.

La deschiderea summitului, Rusia a ridicat si mai mult tonul, prevenind ca se va opune instalarii unei zone de excluziune aeriana deasupra Siriei.

Occidentalii s-au intrebat deja anterior, in mai multe randuri, despre prezenta in cadrul G8 a Rusiei, tara cara s-a alaturat acestui club in 1997, sub presedintia lui Boris Eltin.

Aceste intrebari au reaparut in conditiile represiunii fara precedent lansate impotriva opozitiei din momentul in care Vladimir Putin si-a inceput al treilea mandat prezidential, dupa interludiul de patru ani in fruntea guvernului.

Campania sa electorala a avut o tonalitate evident anti-occidentala si de o maniera foarte simbolica Putin nu a participat anul trecut la summitul G8 de la Camp David, rezervandu-si prima deplasare in strainatate in calitate de sef de stat pentru fost republica sovietica Belarus, condusa cu o mana de fier de Alexandr Lukashenko.

"Diferentele (dintre Rusia si occidentali) sunt foarte importante", subliniaza Maria Lipman, analist la Centrul Carnegie din Moscova.

"Nu cred ca, juridic, G8 se poate transforma in G7, dar influenta sa se va reduce, in special pentru ca membrii sai nu vorbesc cu o singura voce", a notat aceasta.

"In cele din urma, Putin trebuie sa aleaga. Rusia se indreapta spre izolationism. Principalul sau scop este sa-si intareasca controlul asupra Rusiei", adauga ea.