​​​Politia canadiana a anuntat luni ca a acuzat doi rezidenti, suspectati de legaturi cu Al-Qaeda, de organizarea unui complot terorist. Potrivit autoritatilor canadiene, cei doi planuiau sa atace o cale ferata ce face legatura intre Toronto si New York, pe care circula zilnic trenuri de navetisti. Informatiile anuntate de oficialii canadieni nu au starnit insa foarte multe reactii, in contextul in care presa internationala era concentrata pe ancheta legata de dublul atac cu bomba din timpul maratonului de la Boston. Ce stim insa despre complotul terorist din Canada?

Oficiali canadieni, anuntand arestarea celor doi suspectiFoto: Agerpres

Suspectii si planul lor

Potrivit Royal Canadian Mounted Police (RCMP), cei doi rezidenti canadieni arestati sunt Chiheb Esseghaier (30 de ani) din Montreal si Raed Jaser (35 de ani) din Toronto. Nu se cunosc foarte multe date detalii despre cei doi, insa unele susrse afirma ca Esseghaier este tunisian, in timp ce Jaser provine din Emiratele Arbae Unite.

Esseghaier era doctorand la Université du Québec, unde studia nanosenzorii, care sunt folositi in tratamente medicale si in microcipuri. Colegii sai au declarat presei canadiene ca erau ingrijorati in legatura cu opiniile sale religioase extremiste. De altfel, Esseghaier fusese amenintat cu exmatricularea din cauza "comportamentului sau perturbator si a opiniilor religioase stricte", care i-au nelinistit pe ceilalti studenti.

Un coleg de la Institut National de la Recherche Scientifique (INRS) din Varennes l-a descris pe Esseghaier ca pe o "persoana spalata pe creier", care rupea de pe ziduri afisele ce nu-i conveneau si care "a batut la cap" administratia scolii pentru a infiinta o camera de rugaciune. Cand era in laborator, el se ruga in diferite locuri, inclusiv in cantina.

Chiheb Esseghaier

Chiheb Esseghaier

Foto: Agerpres

Esseghaier a studiat ingineria si biologia industriala inainte de a ajunge in Canada pentru a urma cursurile Sherbrooke University. El se afla in Canada cu o viza de student.

Esseghaier s-a alaturat Biosensor BioMEMS Bionanotechnology Lab de la INRS in 2010. In ultimele luni, Esseghaier ar fi calatorit mult peste hotare, au declarat colegii sai, care au precizat ca a participat la conferinte desfasurate in California, Mexic, Montreal si Hamilton.

Potrivit informatiilor, Esseghaier a publicat mai multe materiale legate de noi metode de detectare a cancerului de prostata si a HIV, in timp ce pagina sa de pe site-ul Linkedin este ilustrata cu un steag negru al Statului Islamic din Irak, un grup de organizatii ale insurgentilor irakieni afiliat Al-Qaeda.

Despre Raed Jaser se stie ca este un palestinian ce are pasaport din Emiratele Arabe Unite. El are statut de rezident permanent in Canada. Autoritatile au efectuat luni perchezitii la locuinta sa aflata intr-o suburbie in nordul metropolei Toronto, unde vecinii au declarat ca au vazut deseori adunandu-se grupuri de tineri in vesminte musulmane. "Pareau obsedati de ridicat greutati si de fitness", au declarat vecinii.

"Daca eram afara sau intram in masina, nici nu ma saluta. Era un individ foarte rezervat", a declarat un vecin, Sanjay Chaudhary.

Jaser locuia in casa inchiriata impreuna cu sotia sa.

Acuzatiile

Oficialii RCMP afirma ca cei doi au supravegheat trenurile din zona Toronto si au discutat un plan care viza deraierea sau chiar atacarea unui tren de pasageri Maple Leaf ce apartine VIA Rail si care face legatura cu Statele Unite. Autoritatile nu au precizat cum si unde ar fi fost atacate trenurile.

"Time" noteaza ca atacarea trenurilor reprezinta o marca a strategiei Al-Qaeda, dovedita si de atacurile cu bomba asupra retelei feroviare din Madrid, in 2004.

RCMP a anuntat, intr-o conferinta de presa, ca cei doi suspecti au primit "instructiuni si indrumari" de la elemente ale retelei Al-Qaeda din Iran, insa nu a oferit dovezi care sa sutina aceste acuzatii. "Este primul atac cunoscut planuit de Al-Qaeda pe care-l descoperim in Canada", a declarat inspectorul Doug Best. Guvernul de la Teheran s-a grabit sa respinga acuzatiile.

"In timp ce politia crede ca acesti doi indivizi dispuneau de mijloacele si aveau intentia de a infaptui aceste acte criminale, nu a existat o amenintare iminenta pentru cetateni, pentru angajatii caii ferate, pasagerii trenului sau infrastructura", se arata in declaratia autoritatilor.

RCMP ar fi inceput sa-i monitorizeze pe cei doi in 2012, in cadrul unei operatiuni numite “Project Smooth", dupa o informatie primita din randul comunitatii musulmane din Canada. In plus, Esseghaier ar fi intrat in atentia serviciilor de informatii dupa ce, in 2008, inainte de a ajunge in Canada, s-a intalnit cu un operativ al Al-Qaeda, sustine publicatia "The Star".

Potrivit anchetatorilor canadieni si americani, Esseghaier a mers in Iran in ultimii doi ani, unde s-a intalnit cu

Moscheea din Montreal frecventata de Esseghaier

Moscheea din Montreal frecventata de Esseghaier

Foto: Agerpres

operatori Al-Qaeda in Zahedan, in apropiere de granita cu Afghanistanul.

Canadian Broadcasting Corporation a relatat ca autoritatile canadiene urmeaza sa anunte mai multe arestari realizate in urma unei operatiuni extinse de a dejuca "un atac terorist de amploare". Potrivit CBC, politia canadiana a colaborat cu Departamentul american de Securitate Interna si cu FBI.

In timpul unei audieri desfasurate in cursul zilei de marti, cei doi au fost acuzati de "conspiratie pentru a comite asasinate, participarea la o organizatie terorista, conspiratie pentru a interfera cu mijloace de transport". In plus, Esseghaier a mai fost pus sub acuzare pentru ca "a directionat o persoana sa realizeze o activitate terorista".

Avocatul lui Jaser a afirmat ca clientul sau va contesta "viguros" acuzatiile aduse de autoritati, in timp ce Esseghaier a spus in fata judecatorilor: "Codul Penal nu este cartea sfanta", refuzand sa recunoasca autoritatile judiciare din Canada.

Cei doi suspecti vor reaparea in fata judecatorilor la 23 mai.

Potrivit Reuters, care citeaza un material din "National Post", Biroul Federal de Investigatii (FBI) din Statele Unite a retinut un al treilea suspect in acest caz. Barbatul este detinut in New York.

Legaturile dintre Al-Qaeda si Iran

Legaturile dintre reteaua terorista Al-Qaeda si Republica Islamica Iran sunt fragile, potrivit "Time". Desi amandoua sunt privite cu dusmanie de multi din Occident, Al-Qaeda si Iranul sunt opuse ideologic. Sub conducerea ayatollahilor, Iranul se prezinta ca un campion mondial al Islamului, fiind insa contestat de extremistii suniti din Al-Qaeda.

De ani de zile, Iranul a actionat impotriva talibanilor din Afghanistan, care au oferit adapost si sustinere lui Osama bin Laden si altor figuri centrale ale retelei Al-Qaeda.

Exista dovezi insuficiente ale intelegerilor operationale intre Garda Revolutionara din Iran sau Hezbollah - organizatia siita din Liban, considerata apropiata de iranieni - pe de-o parte si Al-Qaeda, pe de-alta parte.

Potrivit unei analize realizate de Thomas Joscelyn, bursier al Foundation for Defense Democracies, in 1998, in primul caz de punere sub acuzare al unor membri Al-Qaeda de catre autoritatile americane, se mentiona faptul ca Iranul si Al-Qaeda au conspirat impreuna impotriva dusmanilor lor comuni, ca rezultat al unei intelegeri pe care cele doua tabere au incheiat-o in Sudan, la inceputul anilor '90.

Raed Jaser, in fata judecatorilor in Toronto

Raed Jaser, in fata judecatorilor in Toronto

Foto: Agerpres

Anchetarea atentatelor impotriva ambasadelor americane din Kenya si Tanzania, din 1998, a dezvaluit faptul ca Iranul si Hezbollah ar fi aratat unor operativi Al-Qaeda cum sa comita astfel de atacuri cu bombe. De asemenea, raportul final al Comisiei de ancheta privind atentatele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite a mentionat dovezi privind sustinerea pe care regimul iranian ar fi acordat-o teroristilor in timpul calatoriilor efectuate pentru pregatirea atacurilor din New York si Washington.

Liderul retelei Al-Qaeda din Iran este un kuweitian pe nume Muhsin al Fadhli, despre care se crede ca stia de planurile de atac. De asemenea, el ar fi fost implicat in atacul impotriva USS Cole, din 2000.

Dupa 11 septembrie 2001, Statele Unite au acuzat guvernul de la Teheran ca a permis agentilor Al-Qaeda sa se miste liber pe teritoriul iranian. Insa "Time" precizeaza ca iranienii au jucat un rol-cheie in arestarea mai multor lideri Al-Qaeda, incluzind membri ai familiei lui bin Laden, precum si luptatori arabi care paraseau Afghanistanul in 2001, in fata invaziei americane.

Analistii sunt de parere ca guvernul iranian a incercat astfel sa-i foloseasca pe aceastia ca moneda de schimb in negocierile cu guvernul american, precum si cu oficialii din diferite state arabe vecine.

De altfel, un fost oficial CIA, Bruce Riedel, a declarat anul trecut ca "Al-Qaeda a avut o relatie destul de ostila cu regimul iranian. Pentru a-si scoate membrii familiei sale din Iran, de exemplu, bin Laden a ordonat rapirea unui diplomat iranian si apoi schimbarea lui cu acestia. In urma intelegerii, iranienii au eliberat unii dintre membrii familiei sale, dar apoi au pacalit Al-Qaeda, nepermitand eliberarea uneia dintre fiicele lui bin Laden, Fatima".

"Time" afirma ca aceste informatii nu sugereaza existenta unei relatii apropiate intre Iran si Al-Qaeda, iar autoritatile canadiene trebuie sa explice la ce s-au referit cand au mentionat "elementele Al-Qaeda" din Iran, precum si legatura dintre acestea si guvernul de la Teheran.

Iran si Canada

Relatia tensionata dintre cele doua tari a fost ilustrata de filmul "Argo", castigator al Premiului Oscar in acest an, care infatiseaza cum ambasada canadiana la Teheran a ajutat sase americani sa paraseasca Iranul, in 1979, imediat dupa instalarea la putere a regimului revolutionar islamic.

Tensiunile au crescut din nou in 2003, cand foto-jurnalista Zahra Kazemi (cu cetatenie canadiana si iraniana) a murit dupa ce a fost inchisa si batuta in faimoasa inchisoarea Evian din Teheran. Kazemi ar fi fost arestata de iranieni dupa ce a facut poze demonstrantiilor politici din Iran.

Un alt ziarist cu dubla cetatenie canadiano-iraniana, Maziar Bahari, a fost detinut in inchisoarea Evin in 2007,

Stephen Harper

Stephen Harper

Foto: Agerpres

fiind eliberat dupa 118 de zile.

Sub administratia premierului conservator canadian Stephen Harper, relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat vizibil. Anul trecut, Canada si-a inchis ambasada de la Teheran si i-a expulzat pe oficialii iranieni din Ottawa. Ministrul canadian de externe John Baird a afirmat ca guvernul iranian este "cea mai semnificativa amenintare la adresa pacii si securitatii globale de astazi". De asemenea, executivul lui Harper l-a sprijinit in mod deschis pe premierul israelian Benjamin Netanyahu si pozitia dura a acestuia referitoare la programul nuclear iranian.

Iranienii au respins insa acuzatiile privind implicarea in complotul vizand atacarea trenurilor de pasageri de pe relatia Toronto-New York. Seful diplomatiei iraniene, Ali Akbar Salehi, s-a grabit sa descrie acuzatiile formulate de politia canadiana drept "cele mai ridicole si false cuvinte".

Canada si terorismul

"Time" reaminteste ca, dupa ce o militie afiliata la Al-Qaeda a atacat o instalatie de extractie de gaze din Algeria la inceputul acestui an, declansand o criza a ostaticilor care a provocat moartea a zeci de persoane, autoritatile de la Ottawa au anuntat ca doi canadieni - Ali Medlej si Xris Katsiroubas - s-au numarat printre cei ucisi de fortele algeriene.

In plus, serviciile de securitate din Canada au raportat mereu ca diferiti cetateni canadieni au plecat peste hotare ca sa se alatura miscarilor jihadiste, din Somalia pana in Afghanistan.

Insa istoria terorismului din Canada nu a inceput cu extremistii islamisti. In 1985, Canada a fost martora celui mai important atac terorist, cand separatisti sikh au aruncat in aer un avion Air India ce zbura de la Montreal la Londra. Peste 300 de persoane si-au pierdut viata in acel atentat.

In anii din urma, autoritatile canadiene au arestat si judecat mai multi tamili despre care se crede ca erau agenti ai Tigrilor Tamili din Sri Lanka, un grup considerat terorist de catre Departamentul de Stat al SUA.

De asemenea, Canada a depus eforturi pentru a destrama mai multe organizatii caritabile suspecte de legaturi cu militanti extremisti.

Anul trecut, autoritatile canadiene l-au repatriat pe Omar Khadr, un cetatean canadian ce era ultimul occidental detinut la Guantánamo Bay, pentru a-si efectua restul pedepsei pe teritoriul Canadei. Khadr, al carui tata a fost operativ Al-Qaeda, a ajuns la Guantanamo la varsta de 15 ani si a devenit o asa-numita cause célèbre pentru asociatiile de aparare a drepturilor omului ce critica legalitatea razboiului impotriva terorismului purtat de Statele Unite.

In 2006, o grupare cunoscuta sub numele de "Toronto 18" a incercat sa arunce in aer principala bursa canadiana, Toronto Stock Exchange. Membrii gruparii au fost arestati in momentul in care au incercat sa cumpere, de la politisti sub acoperire, trei tone de nitrat de amoniu, folosit la realizarea de bombe.

Vulnerabilitatea sistemului de transport de suprafata

In contextul informatiilor despre tentativa aesuata de atentat din Canada, analistii au vorbit si de vulnerabilitatea sistemului de transport de suprafata (care include si cel feroviar). In opinia lor, acesta ar fi o tinta mult mai facila decat sistemul aerian. Un expert in securitate a afirmat ca, in timp ce atentia publicului a tins sa se concentreze pe atacurile impotriva avioanelor, mult mai multi oameni au murit la nivel global in atentatele impotriva trenurilor.

De exemplu, de la atacurile din 11 septembrie 2001 impotriva Statelor Unite, la nivel mondial au fost 75 de atacuri impotriva avioanelor, rezultand in 157 de morti.

In aceeasi perioada, au avut loc 1800 de atacuri impotriva transportului de suprafata, in care si-au pierdut viata peste 4000 de oameni. Intre acestea se numara atentatele din Madrid (2004), Mumbai (2006) si Londra (2005).

In Statele Unite, Departamentul Securitatii Interne (DHS) va cheltui 136 de milioane de dolari in acest an fiscal pe securitatea transportului de suprafata, avand 775 de angajati destinati acestei operatiuni. Securitatea aeriana a primit in schimb 5.3 miliarde de dolari, fiind asigurata de 53.000 de angajati.

Surse: Time, National Post, Reuters, The Globe and Mail, The Star, Wikipedia