Raportul elaborat de europarlamentarul Monica Macovei pentru sistemul EURODAC de colectare si comparare a amprentelor digitale a fost adoptat in Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European cu 42 de voturi pentru si 8 impotriva. Raportul aprobat reprezinta varianta finala obtinuta in urma trialogului, respectiv a negocierilor intre Parlamentul European, Consiliu si Comisia Europeana. Raportul adoptat in Comisia LIBE urmeaza sa fie votat in luna iunie in plenul Parlamentului European, odata cu votul asupra Directivei referitoare la procedurile de azil.
In calitate de raportor al Parlamentului European pentru EURODAC, Monica Macovei a condus mai multe runde de negocieri cu Consiliul si Comisia Europeana pentru a ajunge la acest consens. Discutiile legate de dosarul EURODAC au durat mai bine de 2 ani si jumatate, ceea ce arata importanta acestor reguli pentru Uniunea Europeana.
Raportul elaborat de europarlamentarul Monica Macovei prevede ca:
(1) autoritatile de cercetare penala din Statele Membre pot cere compararea amprentelor ridicate de la locul unde s-au comis infractiuni grave sau acte de terorism, cu amprentele stocate in baza de date a EURODAC. Alte amprente relevante în prevenirea criminalitatii si a terorismului pot fi de asemenea trimise EURODAC pentru comparare. Aceasta masura sprijina si accelereaza identificarea suspectilor, victimelor sau martorilor in cazuri de terrorism sau infractiuni grave.
Reamintim ca EURODAC contine amprentele solicitantilor de azil in statele UE si ale persoanelor care au trecut ilegal granitele UE sau au fost prinse stand ilegal intr-un Stat Membru al Uniunii. Prin compararea amprentelor, un stat membru poate afla daca un solicitant de azil, o persoana aflata ilegal pe teritoriul sau, sau o persoana prinsa trecand ilegal granita unui stat UE a solicitat azil in alt stat membru. EURODAC este o baza de date folosita pentru implementarea unei politici de azil comune la nivel UE.
(2) perioada de pastrare a amprentelor culese de la persoanele prinse trecand ilegal frontiera UE este de 18 luni;
(3) perioada in care autoritatile de cercetare penala pot cere compararea unor amprente cu cele ale persoanelor care au primit protective internationala (azil) sa fie de maximum 3 ani de la momentul luarii amprentelor.
