Guvernul spaniol contesta in justitie "declaratia de suveranitate" a Cataloniei * Socialistii spanioli, victime ale eforturilor de autonomie

de Adrian Novac     HotNews.ro
Luni, 4 martie 2013, 15:24 Actualitate | Internaţional

Catalonia, pe drumul spre independenta
Foto: Agerpres/AP
​​Executivul spaniol contesta in justitie "declaratia de suveranitate" a Cataloniei, votata in luna ianuarie, intr-o incercare a administratiei de la Madrid de a impiedica eforturile regiunii de a obtine independenta, relateaza Financial Times. La 23 ianuarie, parlamentul provinciei aflata in nord-estul tarii a aprobat o declaratie simbolica prin care afirma ca regiunea este "o entitate suverana", pavand astfel drumul catre un referendum pe tema autonomiei. Documentul are efecte neasteptate si asupra socialistilor spanioli, ce par sa fie victime ale eforturilor de independenta.

Declaratia de suveranitate adoptata in ianuarie reflecta de asemenea si cresterea importanta, din ultima perioada, a sentimentului separatist in cea mai importanta regiune economica din Spania.

Guvernul a anuntat ca va cere Curtii Constitutionale spaniole sa anuleze declaratia adoptata in ianuarie de parlamentul catalan, in care se precizeaza ca "poporul din Catalonia are, din motive de legitimitate democratică, natura unui subiect suveran politic si juridic ".

FT afirma ca decizia executivului de a declansa o procedura legala la Curtea Constitutionala reflecta o noua escaladare a conflictului de lunga durata dintre guvernul central si Artur Mas i Gavarró, presedintele Cataloniei. Este foarte probabil ca decizia judecatorilor va servi ca un test crucial pentru orice disputa legala viitoare intre Madrid si Barcelona, punand de asemenea o dilema politica puternica oricarei tabere care va iesi infranta in urma hotararii Curtii Constitutionale.

Publicatia aminteste ca, dupa alegerile regionale anticipate din noiembrie, Mas si coalitia lui CiU (Convergencia i Unio / Convergenta si Uniune) au format o alianta politica cu separatistii de stanga din Esquerra Republicana. Intelegerea dintre cele doua formatiuni prevede organizarea unui referendum privind independenta regiunii in 2014, in acelasi an in care scotienii vor fi chemati la urne pentru a decide daca tara se va desprinde de Marea Britanie. Analistii sustin ca, desi Mas si aliatii sai au insistat mereu pe dreptul Cataloniei de a-si decide propriul viitor, va fi extrem de dificil pentru liderii separatisti din Barcelona sa sfideze in mod deschis o decizie a Curtii Constitutionale din Spania.

Vicepremierul Soraya Sáenz de Santamaría a aparat decizia guvernului de a contesta in instanta declaratia de suveranitate catalana, afirmand ca este o incercare a executivului de a-si face datoria: "Obligatia noastra ca guvern este de a ne conforma legii si de a respecta legea". Oficialul a spus ca afirmarea autonomiei de catre Barcelona incalca "unitatea indisolubila a natiunii spaniole". Potrivit declaratiilor vicepremierului, "singura natiune recunoscuta de Constitutie este Spania".

Pe de alta parte, Mas a afirmat ca judecatorii Curtii Constitutionale vor respinge solicitarea guvernului, adaugand insa ca procedura legala initiata de executiv demonstreaza ca "nu exista dorinta pentru dialog" in Madrid.


Criza economica alimenteaza tendintele regionaliste

La 23 ianuarie, Adunarea Regionala a provinciei aflata in nord-estul tarii a aprobat o declaratie simbolica prin care afirma ca regiunea este "o entitate suverana", pavand astfel drumul catre un referendum pe tema independentei fata de Spania.

Decizia a fost adoptata cu 85 de voturi "pentru", 41 "impotriva" si doua abtineri.
 
Documentul a fost sprijinit de catre parlamentarii din Convergencia i Unio si de stanga republicana, in timp ce socialistii catalani si reprezentantii Partidului Popular (de guvernamant) s-au opus.

Potrivit AP, sondajele de opinie recente arata faptul ca locuitorii Cataloniei sunt impartiti in ceea ce priveste independenta regiunii, insa majoritatea se opun acestui demers daca el semnifica parasirea Uniunii Europene. Multi catalani impartasesc insa opinia lui Mas ca regiunea, una dintre cele mai bogate din Spania, plateste impozite mari catre Madrid si primeste foarte putin in schimb. Catalonia are deja propria politie si propriul sistem de educatie.

Regele Juan Carlos si Artur Mas (ianuarie 2013)
Foto: Agerpres
In noiembrie 2012, inainte de alegerile regionale anticipate castigate de coalitia nationalista, agentia de presa AFP scria ca guvernul conservator spaniol, deja acaparat de lupta impotriva crizei economice, se confrunta cu o provocare majora: daca perspectiva unei eventuale independente ramane indepartata, se pune totusi in discutie perenitatea modelului autonomiei regionale, unul dintre fundamentele Constitutiei spaniole din 1978.

In perioada tranzitiei democratice, catalanii si-au redobandit dreptul de a se exprima liber in limba lor, drept interzis in spatiul public in timpul dictaturii lui Franco (1939-1975).

Nemultumirile din regiune, alimentate de criza economica care a impus sacrificii, s-au acutizat in ultimele luni in regiunea bogata (care aduce o cincime la PIB-ul Spaniei), cu un puternic caracter cultural si lingvistic, trezind vechi frustrari fata de statul spaniol.

Desi Artur Mas a evitat cu grija cuvantul "independenta", el apara un "stat suveran", afirmand ca acesta ar fi viabil din punct de vedere economic, "al saptelea din UE" in ceea ce priveste veniturile pe cap de locuitor. De altfel in timpul campaniei electorale din toamna trecuta, el  le-a promis celor 7,5 milioane de catalani ca va organiza in patru ani un referendum privind viitorul lor.

Frustrarile s-au acumulat in Catalonia in ultimii doi ani, dupa ce Curtea Constitutionala a decis reducerea statutului sau de autonomie extinsa, datand din 2006, eliminand articolul care o defineste ca o "natiune".

Pe aceste teren foarte sensibil al identitatii, criza economica a reanimat frustrarile. Catalonia, la ora actuala una dintre cele mai indatorate regiuni ale Spaniei, acuza guvernul central ca  o antreneaza intr-o prapastie financiara, solicitand Madridului "un pact fiscal", echivalent celui de care beneficiaza Tara Bascilor si Navarra, care i-ar permite sa creasca regional impozitele.

Catalonia realizeaza o cincime de Produsul Intern Brut al Spaniei, insa, de asemenea, este puternic indatorata. In ianuarie, regiunea a fost obligata sa ceara guvernului de la Madrid un pachet de ajutor, al doilea in mai putin de un an. Barcelona a anuntat ca are nevoie de 1.9 miliarde de euro dintr-un fond special creat pentru ajutorarea regiunilor, din care primise deja 5.4 miliarde de euro in 2012.

In fata refuzului Madridului de a acorda Cataloniei autonomia bugetara pe care o cere, presedintele regiunii, in varsta de 56 de ani, a convocat alegerile anticipate din noiembrie 2012, cu doi ani inainte de termen, sperand sa obtina o majoritate absoluta si sa avanseze catre un "stat suveran".


Socialistii de la Madrid si cei catalani, invrajbiti de declaratia de suveranitate


FT scrie ca declaratia de suveranitate a Cataloniei, adoptata in ianuarie, pare sa fi provocat cele mai multe pagube opozitiei socialiste. In timp ce Partidul Popular, aflat la guvernare, este unit in determinarea sa de a pastra integritatea teritoriala a Spaniei, Partidul Socialist a suferit o divizare puternica saptamana trecuta, cand filiala catalana a formatiunii (PSC) a votat in favoarea unei motiuni ce sustine organizarea referendumului de independenta.

La alegerile regionale din noiembrie, Convergencia i Unio a lui Mas a pierdut 12 locuri in Parlament, insa coalitia nationalista a reusit sa-si mentina dominatia gratie rezultatelor bune obtinute de Esquerra Republicana (ERC). "In timp ce Mas a suferit, separatismul catalan a reusit totusi sa triumfe", a scris atunci Iberosphere.

Un alt efect neasteptat al miscarii de autonomie este resimtit acum de socialistii spanioli. Formatiunea socialista din Madrid (PSOE) si filiala sa catalana din Barcelona (PSC) par sa se indrepte pe drumuri diferite, dupa ce reprezentantii socialisti din Catalonia au anuntat ca sprijina decizia de organizare a referendumului.

"Pentru 35 de ani, cele doua formatiuni au coexistat, nu neaparat ca acelasi partid, dar ceva foarte asemanator. Catalonia a reprezentat un bastion pentru socialisti in epoca democratică si, prin urmare, PSC a fost o prezentă electorală esentiala", potrivit Iberosphere. De exemplu, in alegerile din 2008, performantele bune ale socialistilor catalani au fost esentiale în asigurarea unui al doilea mandat pentru premierul José Luis Rodríguez Zapatero.

In aceste zile, PSC si PSOE se afla in pragul rupturii, motivul fiind votul privind organizarea unui referendum vizand independenta regiunii. PSOE a cerut deputatilor socialisti din Catalonia sa voteze impotriva, insa aproape toti parlamentarii din PSC au ignorat solicitatea celor de la Madrid si si-au dat acordul pentru referendum.

Cei 14 deputati rebeli din PSC au fost amendati de centru cu 600 de euro, maxim posibil in aceste circumstante, iar liderul PSOE, Alfredo Pérez Rubalcaba, a afirmat ca relatia cu cei din PSC va fi "revizuita".

Analistii sunt de parere ca miscarea semnifica atat "slabiciunea" socialistilor spanioli, ilustrand totodata cat de dificil este pentru socialisti - fie ei catalani sau din alte regiuni - de a se decide cum se pozitioneaza in legatura cu probleme independentei regionale.

Ca raspuns la planurile lui Mas privind obtinerea independentei, PSC si PSOE s-au grabit anul trecut sa prezinte "o a treia cale", oferind Cataloniei autonomie sporita in unele zone. Cele doua formatiuni nu au putut insa sa cada de acord in ceea ce priveste chestiunea referendumului.

Iar incapacitatea socialistilor de a gasi o platforma potrivita prin care sa se opuna cu succes Partidului Popular arata ca ei inca traiesc intr-o "salbaticie ideologica", lucru care se reflecta in rezultatele slabe din sondajele de opinie.

"PSOE are nevoie de un Partid Socialist puternic in Catalonia, iar PSC trebuie sa aiba un partid puternic in Spania", a declarat recent presedintele Consiliului national al PSOE. Cu toate acestea insa, criza existentiala a socialistilor nu pare sa se termine foarte curand.


Citeste mai multe despre   






















1840 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    priviti.... (Luni, 4 martie 2013, 16:49)

    translativus [utilizator]

    ......la Spania si veti vedea ce ne asteapta in urma "regionalizarii" clocite in laboratoarele USL.
    Inpartirea in 8 mari judete nu le convine ca au de hranit un maldar de baroni, fiecare cu familii, amante, lingai....etc.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version