​Grajdeanu&Benzile Desenate. De la desen pe asfalt la SuperEroii Ciutanu si Tata Mosu. Istorie Haute Culture

de Andrei Dragoiu     HotNews.ro
Miercuri, 16 august 2017, 9:01 Actualitate | Haute Culture

Grajdeanu
Foto: Grajdeanu
Cand spunem “comic book” sau benzi desenate este firesc sa ne gandim la ceva amuzant si jucaus, poate pentru copii, cu supereroi sau cu elemente supranaturale. Lumea benzilor desenate este insa mult mai mult decat atat. Este o arta. La indemana tuturor. Benzile desenate reprezinta o sursa nesfarsita de evadare si distractie pentru milioane de cititori din intreaga lume. O mulțime de personaje, superputeri, locații uimitoare și povesti minunate permit cititorilor să uite despre lume și problemele lor în interiorul ei, să se lase dusi de imaginatie dincolo de taramurile visurilor și să-și imagineze cum ar fi să fie supereroi. Cele trei stiluri principale de benzi desenate (european, american si japonez) au evoluat in feluri diferite de-a lungul anilor si putem spune ca au aparut ca o forma de arta de sine statatoare undeva in secolul al 19-lea. Totusi, daca e sa ne gandim la Egiptul antic si la hieroglifele lor sau la basoreliefuri romane, oamenii au simtit mereu nevoia de a explica grafic trairile si sentimentele lor. 

In strainatate exista magazine pe etaje intregi cu reviste, nuvele grafice si albume intregi de povesti (cu povesti si mituri urbane locale dar si mainstream – in principal apartinand lui Marvel sau DC Comics). La noi, cu cateva exceptii, banda desenata romaneasca este timid mediatizata. Putina lume stie de faptul ca Romania are o istorie a benzii desenate de peste 100 de ani care a supravietuit diverselor regimuri si trenduri. Dupa cum arata Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu in cartea Istoria Benzii Desenate Romanesti, in anul 1891 a aparut prima revista din Romania care publica benzi desenate preluate din reviste germane si austriece. 

Intr-o lume dominata de presa scrisa, banda desenata romaneasca a facut istorie.
Constantin şi Aurel Jiquidi, Ed Arno, Marin Iorda, Aurel Petrescu, Neagu Rădulescu, Pascal Rădulescu, Marga Ştefănescu, Puiu Manu, Livia Rusz, Sandu Florea si multi alti autori au deschis calea viitoarelor generatii de artisti graficieni cu inclinare spre banda desenata. Pe unul dintre cei mai buni artisti contemporani de banda desenata romaneasca, am avut ocazia sa il cunoastem si noi. 

L-am intalnit saptamana trecuta pe Mihai Grajdeanu, un tanar din Mangalia care a fost mereu pasionat de arte vizuale.

    



Din 1998 ilustrează zeci de pagini cu benzi desenate. În urma Salonului de Benzi Desenate din 2006, a început să lucreze la primul proiect de benzi desenate: "Istoria alternativă a literaturii române", în colaborare cu scenaristul Luca Dinulescu. 

A publicat "DUPĂ GRATII", prima bandă desenată pentru deținuții din penitenciarele din România și CIUTANUL volumul I, editura Dacica, primul roman grafic românesc despre fotbal. Trilogia este la al doilea volum. 



Tot la editura Dacica a publicat primul volum "Legendele dacilor liberi - Piatra sacră" din proiectul sau de autor “Legendele dacilor”. Benzile desenate din acest proiect le gasiti AICI . 

Cu ocazia anului Caragiale, în 2012, a publicat independent, prima bandă desenată adaptată după celebra piesă de teatru a marelui I.L. Caragiale "O scrisoare pierdută". De mic ar fi vrut sa faca film. Participand insa la varii concursuri de desen pe asfalt si-a dezvoltat gustul pentru desen. 

Asa a ajuns sa faca banda desenata si sa ajunga sa reprezinte Romania la unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de banda desenata europene “Fête de la BD” – Bruxelles 2016. De altfel, banda desenata are multe similaritati cu cinematografia. La prima vedere, banda desenata pare un lucru simplu, facil insa banda desenata nu presupune numai un simplu desen ci si scenariu, regie, personaje, psihologie, miscare scenica… toate corelate cu o mare capacitate de sinteza. 

Mihai Grajdeanu tine ateliere de banda desenata in scoli, la Muzeul National de Istorie a Romaniei si la Muzeul Bucurestiului, Casa Filipescu-Cesianu, insufland si noilor generatii placerea de a descoperi si crea benzi desenate.

 

Ateliere de banda desenata pentru copii in cadrul Salonului BD – Povesti din Bucuresti in benzi desenate, editia a IV-a. 

Sambata dis-de-dimineata la Casa Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, nr. 151, a avut loc una din intalnirile salonului de banda desenata. Mihai Grajdeanu explica copiilor necesitatea de a isi gasi stilul lor propriu de a desena personajele. Pareau sa lucreze la o continuare a fabulei “Cainele si catelul”. Totul este simplu si gandit ca talentul copiilor sa se manifeste in mod liber. 

Aici se creaza frumosul. Tinerele generatii de artisti invata sa isi dea frau liber imaginatiei si creativitatii.

 

La atelierele de banda desenata pentru copii, Mihai sustine si stimuleaza participantii sa isi dezvolte mereu un stil propriu de a desena. Desi exista norme stilistice care trebuie respectate, la copii acestea nu ajung, tocmai pentru a da frau liber imaginatiei si creativitatii. 

Tot la Casa Filipescu-Cesianu se afla Salonul BD – Povesti din Bucuresti in benzi desenate, editia a IV-a unde, alaturi de autori consacrati de benzi desenate romanesti, gasiti expuse lucrari de banda desenata realizate de copii.

 

Mihai a publicat deja volumul 1 din proiectul Comics Didactic. Gasim aici “O scrisoare pierduta” si “Bubico” de Caragiale precum si “Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu.

 

Ideea din spatele acestui volum este de a face literatura obligatorie pentru elevi mai atractiva. Desenele sunt bine alese pentru a pastra esenta operelor iar textul este exact cel scris de autori – nu este modificat, nu este adaptat. Sub nicio forma nu este un substitut al operei si cititul celor cateva pagini de banda desenata nu asigura o buna intelegere a textului, insa aceste metode alternative permit copiilor sa se apropie de text si de personaje intr-o masura mai mare decat un volum intreg de schite, nuvele si piese de teatru. 

Comics Didactic vol I se poate comanda de la adresa editurii Mioritics Romanul grafic - “Tata Mosu – o poveste interbelica”Comics-urile nu sunt doar pentru copii. Exista o forma mai ampla de benzi desenate, numita roman grafic, destinata celor care au mai multa rabdare de acordat unui text si care pot intelege mai bine simbolistica si relatiile dintre cuvant si imagine. “Tata Mosu – o poveste interbelica” este povestea unui hot de buzunare bucurestean care a ajuns erou local.

 “Ma numesc Tata Mosu, sunt zugrav si Hot de meserie”

  

Un mit urban bazat pe realitate, Tata Mosu a fost inchis la penitenciarul Vacaresti si a jefuit bogatii pentru a da la saraci. Aproape ireal pentru Romania, insa istoricul Prof. dr. Adrian Majuru (cel care a scris textul romanului) declara ca asa a fost. Totul este bazat pe fapte reale. Desenele sunt realizate tot de Mihai Grajdeanu iar acest volum este unul din putinele romane grafice ce prezinta povesti din viata reala a unui erou de benzi desenate romanesti. Personajul nostru își ajută familia, chiar dacă prin furt și, de multe ori, este prins și pedepsit. Incearca sa-si gasească o liniste sufleteasca, trece printr-o serie de aventuri, prin cele două mari războaie și, la un moment dat, chiar salvează niște vieți omenești. 

Dintr-un anti-erou, Tata Moșu devine eroul acestei povești. O poveste captivanta, extreme de bine transpusa in imagini.

   

De altfel, la sectiunea Carte de Publicistica din cadrul premiilor UZPR 2015, romanul grafic “TATA MOSU” a primit PREMIUL EVENIMENT. Ulterior, romanul a fost tradus si in limba engleza. 

Volumul Tata Mosu il gasiti la magazinul online al Muzeului Municipiului Bucuresti

Practic, benzile desenate imbina mai multe forme de arta pentru a produce o experienta multisenzoriala. E nevoie de talent la desen si de un stil aparte, de originalitate. Raportul dintre text si imagine trebuie sa fie corect, astfel incat sa se inteleaga povestea dar sa nu fie o carte cu cateva ilustratii. E nevoie de ritm si metrica pentru dinamicitatea povestii, ea trebuie sa curga si sa se deruleze precum un film. 



Citeste mai multe despre   

























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

715 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    interesant (Joi, 17 august 2017, 14:58)

    asaasaas [anonim]

    ...il voi cauta prin librarii. Mare pacat ca s-a renuntat la benzile desenate cu aventurile lui Asterix si Obelix, o capodopera pe acest segment, daca imi amintesc bine, doua sau trei au fost traduse si in romana, apoi s-a renuntat (sa fie oare de vina nivelul cultural al romanilor?).


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi