HotNews a discutat cu cei mai importanţi candidaţi români pentru un fotoliu de europarlamentar. Am încercat ca, prin replici directe, să-i scoatem din spatele cortinei, să-i vedem cât se poate de limpede.
Theodor Stolojan, primul pe lista democrat-liberală la alegerile din 25 mai, a enunţat condiţia PDL pentru ca dialogul dintre acest partid şi PNL să devină „mai uşor”, a vorbit despre împăcarea cu Traian Băsescu şi şi-a explicat votul dat în Parlamentul European împotriva transparentizării documentelor UE.
Theodor Stolojan este unul dintre cei mai experimentaţi politicieni din România: premier FSN la începutul anilor ’90, fost preşedinte PNL, fost candidat al Alianţei DA la prezidenţiale – retras, premier nominalizat de PDL în 2008 – retras şi europarlamentar de 8 ani la Bruxelles.
Vlad Mixich: În 2013 aţi fost unul dintre cei mai mari donatori ai PDL-ului, ca persoană fizică: peste 1200 Euro pe lună. Peste câţi ani credeţi că un român, tânăr şi bine pregătit, dar care nu are bani suficienţi pentru a dona atât de mult unui partid, va putea prinde un loc eligibil pe liste?
Theodor Stolojan: Eu nu puteam dona bani şi n-aş fi donat aceşti bani dacă nu eram europarlamentar. Dacă aş fi fost în România, aş fi donat o sumă mult mai mică. Dar când eşti europarlamentar şi ai o anumită leafă, o anumită diurnă, poţi să dai din ea şi partidului care te-a susţinut în alegeri şi care te-a trimis în Parlamentul European. Partidul trăieşte cu telefoane, cu plăţi de internet, de personal.
V.M.: Dar când va putea...?
Theodor Stolojan: Nu, nu. Întrebarea nu e corectă. E o diferenţă între a fi în Parlamentul European şi a nu fi. Nimeni nu are pretenţia de la un tânăr care nu e membru al Parlamentului European să contribuie cu donaţiile cu care am contribuit eu ca membru al Parlamentului European.
MOTIVUL PENTRU CARE TRAIAN UNGUREANU ESTE ATÂT DE SUS PE LISTA PDL
V.M.: Când va fi flexibilizat sistemul de acces pe liste în România în aşa fel încât un politician tânăr să poată candida la parlamentare? Asta apropo de cele 100.000 de semnături necesare unui român pentru a deveni candidat independent.
Theodor Stolojan: Putem discuta dacă 100.000 de semnături sunt multe sau puţine.
V.M.: Vi se par multe sau puţine?
Theodor Stolojan: Par cam multe faţă de legislaţia din alte ţări. Dar vreau să vă spun că Parlamentul European nu se aseamănă cu cel din România. Aici te confrunţi cu oameni foarte profesionişti. De exemplu, la Comisia pentru probleme economice şi monetare în care sunt eu, am avut de cooperat cu oameni care erau foarte profesionali în domeniile respective. Nu cred că un tânăr, abia şcolit, ar putea duce la bun sfârşit un raport, pe care l-am avut eu, pe un program de finanţare în 2014-2020 a unor instituţii neguvernamentale implicate în elaborarea standardelor internaţionale de contabilitate şi audit. Am muncit un an şi două luni la acest raport, trecând prin fel de fel de confruntări şi negocieri.
V.M.: Aţi spus că nu există activitate mai importantă pentru un europarlamentar precum cea de raportor al Parlamentului European. Unul dintre primii patru candidaţi de pe lista PDL, domnul Traian Ungureanu, are doar două rapoarte şi nici la prezenţa la vot nu stă bine: a participat doar la 67% din voturi faţă de ceilalţi trei candidaţi PDL din fruntea listei, printre care şi dumneavoastră, care aveţi în jur de 90% prezenţă la voturile din Parlamentul European. De ce e atât de sus pe listă un europarlamentar care nu respectă standardele stabilite chiar de dumneavoastră?
Theodor Stolojan: Domnul Ungureanu, spre deosebire de foarte mulţi alţi europarlamentari, a avut un raport extrem de important pentru România. Raportul privind Marea Neagră care s-a transformat într-o rezoluţie a Parlamentului European din care a rezultat programul privind sinergia Mării Negre. Extrem de important pentru România şi ţările din jur. Ungureanu este cel care a dus până la capăt acest raport.
V.M.: Într-o propoziţie: care este rodul concret al acestui raport?
Theodor Stolojan: Este... este un program. Un program elaborat de Comisia Europeană pe baza acestei rezoluţii care se cheamă Sinergia Mării Negre şi care prevede o serie de acţiuni concrete vizavi de securitatea din zona Mării Negre, dezvoltarea economică şi cooperarea dintre statele din jurul Mării Negre, inclusiv Republica Moldova şi statele adiacente Dunării. Tot Ungureanu este iniţiatorul, împreună cu Marian Jean Marinescu, a unei rezoluţii care a reafirmat poziţia politică a Parlamentului European faţă de nebunia care începuse în Anglia vizavi de eliminarea restricţiilor de circulaţie a forţei de muncă de la 1 ianuarie 2014. Cât despre prezenţa lui Ungureanu, el s-a implicat mult mai mult decât mine în campaniile electorale din România, fie în cea locală din 2012...
V.M.: Şi e asta normal pentru un europarlamentar? El este plătit să se implice în activităţile de la Bruxelles, nu în campaniile electorale locale.
Theodor Stolojan: Se întâmplă. Nu e singurul de aici care se implică foarte mult în campaniile electorale. Sunt şi alţii. A fost de ajutor Partidului.
„NOI NU AVEM CE SĂ NE ÎMPĂCĂM. EI TREBUIE SĂ SE ÎMPACE CU NOI”
V.M.: Credeţi că atacurile directe ale Elenei Băsescu la adresa dumneavoastră au fost provocate de îndemnul cuiva anume?
Theodor Stolojan: Nu ştiu dacă a îndemnat-o cineva, dar ea n-a înţeles ce am spus eu. Sau a fost informată greşit.
V.M.: Nu v-aţi simţit jignit?
Theodor Stolojan: Nu. N-am nicio treabă. Sunt atât de hârşit, m-au tocat în general pe nedrept pe atâtea chestii, încât încă una nu contează.
V.M.: Declaraţia ei a fost destul de violentă...
Theodor Stolojan: Nu mă interesează. Ce? Stau să ascult prostii? Ea a înţeles greşit. Eu am fost întrebat, într-o conferinţă de presă, câte rapoarte, ca raportor al Parlamentului European, a avut Elena Băsescu. Rezultatul e public şi eu nu pot spune că nu ştiu când sunt şeful delegaţiei europarlamentarilor PDL în grupul popular. Şi ea a luat-o ca un atac personal.
V.M.: V-aţi separat de Călin Popescu Tăriceanu, atunci când acesta era premier, ca să mergeţi alături de Traian Băsescu. Apoi aţi renunţat la Traian Băsescu, acesta fiind încă preşedinte, şi l-aţi ales pe Vasile Blaga. De ce?
Theodor Stolojan: Să reformulăm: Tăriceanu s-a separat de alianţa Dreptate şi Adevăr. Fusese o înţelegere clară între Băsescu şi Tăriceanu de a declanşa alegeri anticipate pentru a creşte ponderea în Parlament, căci eram într-un moment favorabil. Tăriceanu, influenţat la vremea respectivă de Patriciu, sau mai ştiu eu cine, a ales altă cale. De acolo a apărut despărţirea noastră.
V.M.: Şi atunci v-aţi înţeles cu Traian Băsescu. Dar acum?
Theodor Stolojan: Acum suntem în două direcţii diferite. Dânsul susţine această Mişcare Populară. Eu am rămas cu PDL-ul dintr-un singur motiv: trebuie să ai respect faţă de oameni. După alegerile locale, când PDL-ul a suferit o cruntă lovitură, Boc, ales primar la Cluj, a dorit să nu mai fie preşedintele PDL şi s-a pus problema cine să preia conducerea partidului. Niciunul n-a vrut: nici Udrea, nici Macovei, nici domnul Cristian Preda. Nimeni.
V.M.: Nici dumneavoastră?
Theodor Stolojan: Nici eu. Dar nu poţi să conduci un partid fiind navetist. Aici aveam alt punct de vedere faţă de Monica Macovei. Macovei zicea că ea are forţă şi poate conduce partidul şi de la Bruxelles. Şi atunci, Blaga şi-a asumat răspunderea de a prelua partidul. Deşi ştia foarte bine că până la alegerile parlamentare nu se putea schimba situaţia în aşa fel încât PDL-ul se renască dintr-o dată. După parlamentare ne-am trezit deodată că madam Udrea doreşte să fie preşedintă susţinută de Băsescu. Din respect pentru acest om, pentru Blaga, am zis că trebuie să-l susţin în continuare.
V.M.: Dacă s-ar rediscuta o apropiere între PDL şi Traian Băsescu, ce condiţii aţi pune dumneavoastră ca aşa ceva să se întâmple?
Theodor Stolojan: Nicio condiţie. Sunt convins că şi preşedintele Băsescu realizează că ceea ce e azi pe partea dreaptă... Mergem la europarlamentare vreo 6 partide, chipurile pe partea dreaptă. Ne-am complicat acum şi cu acest PNL, despre care nimeni nu mai ştie dacă e stânga sau dreapta. Asta e situaţia. Joseph Daul a spus că în ţările latine cam aşa se întâmplă. După europarlamentare, dacă dreapta nu vrea să repete ce s-a întâmplat în 2000 când a ieşit pe locul doi Vadim...
V.M.: V-aţi împăca cu celelalte partide de dreapta după europarlamentare?
Theodor Stolojan: Noi nu avem ce să ne împăcăm. Ei trebuie să se împace cu noi. Noi n-am fost supăraţi nici cu Traian Băsescu, nici cu Forţa Civică. I s-a propus lui M.R.Ungureanu să vină în PDL. N-a vrut. A vrut să-şi facă partid. Oameni noi? Udrea foarte nou, Baconschi foarte nou, Cristian Preda foarte nou. Poate sunt noi în PMP, că de fapt sunt băieţii vechi.
V.M.: Dacă Traian Băsescu ar veni şi v-ar spune că vrem să ne reunim cu voi?
Theodor Stolojan: Categoric.
V.M.: Aţi accepta toate condiţiile puse de el?
Theodor Stolojan: Există o problemă foarte mare: candidatul la prezidenţiale. Ne-a întrebat lumea de ce ne-am desemnat candidat. Puteam să stăm în expectativă? Aţi văzut că acolo sunt orgolii foarte mari...
V.M.: Deci candidatul nominalizat de PDL la prezidenţiale este condiţia obligatorie?
Theodor Stolojan: Nu. Nu-i nevoie să fie o condiţie. E cel mai bun. Cu cine-l comparăm pe Predoiu?
V.M.: MRU stă mai bine în sondaje.
Theodor Stolojan: Deocamdată, deocamdată. Vom vedea până la sfârşitul campaniei cum va sta. Ungureanu n-a avut realizările lui Predoiu. Predoiu are o carieră profesională înainte de a intra în politică, jos pălăria. Ca ministru al Justiţiei are realizări certe. Acum şi Băsescu recunoaşte că sunt bune codurile. Are realizări certe.
V.M.: Dar nu stă bine în sondaje.
Theodor Stolojan: Nu stă pentru că lumea încă nu-l cunoaşte.
V.M.: Mai sunt doar 6 luni pentru asta. Scurt timp.
Theodor Stolojan: Asta e deja treaba lui şi a partidului. Să muncească.
„FĂRĂ CRIN ANTONESCU VA FI MAI UȘOR DIALOGUL CU PNL. IAR TĂRICEANU E ZERO BARAT”
V.M.: De ce v-aţi retras în 2008 din funcţia de prim-ministru după doar 3 zile de la nominalizare?
Theodor Stolojan: N-am fost de acord cu ceea ce se negocia de către PDL şi PSD. Se negocia schimbarea, iarăşi, a tot ce înseamnă administraţie locală şi centrală. De câte ori se schimbă puterea, schimbi directorul de la Finanţe Publice, când ăla trebuie să fie un specialist angajat clar pe concurs, nu pe carnetul de partid. Asta e un dezastru în România. Noi făcusem campanie electorală în care am spus exact invers: că vom introduce profesionalizarea acestor funcţii. Apoi, vedeam deja că indicatorii economici o luaseră în jos, că începuse declinul. Şi le-am propus într-o discuţie cu Geoană, la care erau de faţă şi celelalte partide, îngheţarea tuturor cheltuielilor. În acel moment s-a aşternut o linişte mormântală din partea tuturor. Unii n-au înţeles, alţii s-au gândit că e an electoral. M-am dus atunci la preşedintele ţării şi i-am spus că eu nu pot să merg cu chestia asta. A fost o discuţie, el a fost dezamăgit atunci, dar eu, spre deosebire de colegii mei mai tineri, eu nu mai puteam să mă fac de râs. Nu mai aveam timp să mă reabilitez şi ştiam că amânarea acestor măsuri...
V.M.: Boc a amânat un an. S-a făcut de râs?
Theodor Stolojan: În primul rând, Boc nu e economist. A fost un prim-ministru foarte bun şi a luat măsuri care trebuiau luate. Dar el era sfătuit, pe când eu eram economist.
V.M.: Dar Boc a amânat acele măsuri.
Theodor Stolojan: Nu poţi să spui că a amânat el. A fost conjunctura: alianţa PDL-PSD. Problema e că, din păcate, de câte ori se schimbă regimul politic se merge pe aceleaşi principii.
V.M.: Cât de aproape îl simţiţi pe Emil Boc de PDL în acest moment?
Theodor Stolojan: El a făcut o opţiune. A intrat în fundaţia Mişcarea Populară. Ne-a dat un semnal clar la Cluj. Este membru al PDL pentru că dacă îşi dă demisia îşi pierde mandatul.
V.M.: Dar în acest moment îl mai percepeţi ca un membru deplin al PDL?
Theodor Stolojan: Din păcate, nu e prezent în activitatea noastră. Sigur că e cooperant, dar nu mai e prezent în activitate.
V.M.: Aţi lucrat cu trei preşedinţi de partid: Tăriceanu, Băsescu şi Blaga. Dintre cei trei, care a fost cel mai benefic politician pentru România?
Theodor Stolojan: Tăriceanu e zero. Înţelegeţi? Tăriceanu e un fel de faţadă frumos fardată. Pe fond, el e un om foarte comod, a avut noroc de o conjunctură economică foarte bună pe care a gestionat-o catastrofal. Autorii morali ai adâncirii efectelor crizei economice în România sunt domnii Tăriceanu şi Vosganian. Împreună cu sectorul bancar, să nu uităm. În condiţii de creştere economică au împins deficitul bugetar la un nivel incredibil. Au folosit şi banii rezultaţi din vinderea Băncii Comerciale. Iar sectorul bancar a băgat creditarea cu buletinul. Deci Tăriceanu e sub orice critică ca lider politic.
V.M.: Şi ceilalţi?
Theodor Stolojan: Evident că, în calitate de lider pentru România, prin funcţia pe care a avut-o, Băsescu a făcut cele mai multe. Blaga a făcut la rândul lui... amintiţi-vă că a avut şi el, când era la Interne, steguleţele roşii ca să putem intra în UE. Blaga e un om foarte capabil din punct de vedere al muncii efective de guvernare.
V.M.: De Crin Antonescu, ca viitor posibil preşedinte, ce credeţi?
Theodor Stolojan: Zero barat. Omul ăsta, în viaţa civilă înainte de a intra în politică, a fost un submediocru profesor de istorie. Un chiulangiu. În PNL la fel: un chiulangiu. Sigur că a avut o perioadă cu necazuri în familie, dar pe fond un chiulangiu. Sigur, dă cu gura foarte bine, dar pus să facă ceva e un dezastru. Alianţa cu PSD-ul: nimeni nu înţelege de ce a rupt-o. Doar dacă a înţeles că PSD-ul nu-i va mai sprijini candidatura.
V.M.: V-aţi bucura să-i aveţi pe liberali, după europarlamentare, colegi în PPE?
Theodor Stolojan: Categoric. Eu îi cunosc, am muncit cu ei în perioada aia grea, 2001-2004.
V.M.: Şi veţi fi coleg cu un partid condus de un zero barat?
Theodor Stolojan: Aaa, păi nu cu un PNL care e condus de Antonescu. Cu un PNL condus de Antonescu e complicat de tot. Antonescu e pe tobogan. PNL-ul nu va scoate scorul pe care Antonescu l-a promis şi va demisiona din cauza scorului. Va fi mai uşor dialogul cu PNL fără Antonescu. Pentru că Antonescu e un om cu două feţe: el a fost părtaş la încercarea de lovitură de stat, a fost părtaş la marţea neagră şi acum a aflat că Ponta nu e bun. Zice că a trecut în opoziţie dar menţine PNL-ul cu un crac la guvernare la nivel local. E posibil, după părerea mea, să faci această alianţă după europarlamentare, cu condiţia ca PNL-ul să se scuture. Nu condiţia. Trebuie să se scuture de Antonescu, că el i-a dus unde nu trebuie. Iar ceilalţi trebuie să încerce să treacă peste orgolii.
V.M.: Aşadar vedeţi, după europarlamentare, un pol la dreapta format din PNL-PDL, dar fără Antonescu?
Theodor Stolojan: Da. Pentru că dacă nu realizăm acest pol, atunci sunt două scenarii. Unul pe care nu-l dorim: să repetăm anul 2000. Dar scenariul mai probabil este că, în condiţiile în care mergem divizaţi, Predoiu va intra în turul doi. Şi în turul doi lucrurile se pot întoarce deja în favoarea dreptei.
„AM FOST DES CONTACTAT DE LOBBIŞTI. POATE PREA DES”
V.M.: În decembrie 2011, ca europarlamentar aţi votat împotriva unei rezoluţii care facilita accesul publicului la documentele Parlamentului European şi ale Comisiei Europene. Era o rezoluţie care creştea transparenţa. De ce aţi votat împotrivă?
Theodor Stolojan: Efectiv nu-mi amintesc de asta. Nu putem urmări tot.
V.M.: Acela a fost un vot politic: popularii au votat împotrivă. Dintre popularii români, un singur om a votat pentru acea rezoluţie despre transparenţă.
Theodor Stolojan: Cine?
V.M.: Ghici.
Theodor Stolojan: Eu?
V.M.: Nu. Dumneavoastră aţi votat împotriva ei, ca tot grupul.
Theodor Stolojan: Nu ştiu cine n-a votat.
V.M.: Aţi putea intui: era o rezoluţie care creştea accesul publicului la documentele oficiale ale UE.
Theodor Stolojan: Eu sunt pentru transparenţă.
V.M.: Păi şi atunci de ce aţi votat împotrivă?
Theodor Stolojan: Pentru că aici, în Parlamentul European, sunt foarte multe rapoarte şi sute de rezoluţii. Nu pot să le urmăresc pe toate. Eu urmăresc zona care mă interesează în mod deosebit: probleme economice, probleme bugetare. În rest, aştept să mă sesizeze colegi de-ai mei, acolo unde apar alte rezoluţii. Dacă ei nu mă sesizează, sau dacă nu mă sesizează Reprezentanţa României la Bruxelles, eu votez pe poziţia grupului.
V.M.: Chiar şi pe un dosar atât de important ca transparenţa documentelor publice?
Theodor Stolojan: Eu sunt membru în Comisia pentru probleme economice şi în cea pentru buget.
V.M.: Înţeleg atunci că, implicit, nu de puţine ori europarlamentarii votează fără să ştie ce votează? Votează ce le spune grupul?
Theodor Stolojan: Nu fără să ştie ce votează. Aici puneţi întrebarea foarte tendenţios. Nu e datoria mea să ştiu fiecare proiect. N-am cum. Domnul Preda e co-autor la 400 şi ceva de rezoluţii. Cine poate urmări 400 de rezoluţii? Mă bazez pe judecata delegaţiei mele şi a grupului. Aici suntem o echipă.
V.M.: Pe acel vot pe transparenţă Monica Macovei a fost singura dintre popularii români care a votat pentru rezoluţie. Dar să vorbim despre un alt vot al dumneavoastră: cel pentru creşterea controlului Comisiei Europene asupra bugetului naţional. De ce? Nu sunt politicienii români capabili să dirijeze singuri economia ţării?
Theodor Stolojan: Puterea economică a unei ţări creşte cu 49% în doi ani. Din 2006 până în 2008. Da? Cheltuielile bugetului cresc cu 67%. Deficitul bugetar creşte cu 330%. Creditul creşte cu 125%. Ştiţi despre ce ţară e vorba? România pe timpul domnului Tăriceanu, susţinut de PSD. O iresponsabilitate cumplită care a dus România aproape de prăbuşire şi a trebuit să luăm acel împrumut de la FMI. De aceea e nevoie de supervizarea Comisiei Europene.
V.M.: De câte ori în ultimul an aţi fost contactat, ca europarlamentar, de lobbişti?
Theodor Stolojan:Destul de des, poate că prea des, dar nu în stilul a ceea ce i s-a întâmplat lui Severin sau altora pe aici. Eu sunt foarte atent la lucrurile astea. Întotdeauna întâlnirile mele cu lobbiştii care sunt acreditaţi aici sunt într-un cadru foarte clar, cu participarea unei terţe persoane. Niciodată nu mă întâlnesc cu ei individual, fără să fie un martor, asistenţii mei sau altcineva.
V.M.: Şi vă influenţează deciziile?
Theodor Stolojan: Depinde. Când am lucrat la standardele internaţionale [pe contabilitate şi audit] am avut foarte multe cereri de întâlniri. Din partea asociaţiei investitorilor din Marea Britanie, din partea asociaţiei investitorilor din Franţa. Şi fiecare îşi pleda cauza. Nu poţi să nu asculţi aceste argumente, nu poţi să iei doar poziţia Comisiei Europene sau a grupului tău. Din România am avut pe gazele de şist. Când au fost introduşi parametri de control pe evoluţia bugetelor, am avut intervenţii de la diferite organizaţii din Germania. Când s-a pus problema măsurilor cu privire la fondul de salvare a băncilor cu probleme, nemţii au făcut un lobby foarte intens ca să nu se meargă pe soluţia propusă de socialişti, un fel de mutualizare.
V.M.: Care este realizarea de care sunteţi, ca europarlamentar, cel mai mândru şi care a adus ceva concret pentru alegătorul român obişnuit?
Theodor Stolojan: La iniţiativa mea am invitat la comisia de buget preşedinţii de consilii judeţene din Suceava, din Iaşi, din Botoşani, judeţe puternic lovite acum doi ani de inundaţii, care şi-au susţinut cauza şi România a beneficiat de milioane bune pentru a putea reface podeţele, drumurile şi podurile distruse de inundaţii. Este una dintre contribuţiile mele directe şi care pot fi înţelese. Alta: când s-au aprobat fondurile europene pentru România, în 2014-2020, s-a aprobat ca ţările care au acorduri de asistenţă financiară cu FMI, Comisia, să poată beneficia de creşterea ratei de cofinanţare din fondurile europene de la 85% la 95%. Contribuţia României să fie de doar 5% pentru tot ce se finanţează din fonduri de dezvoltare regională. Iar pentru fondul de dezvoltare rurală să crească de la 75% la 85%. Treaba asta înseamnă o reducere a efortului bugetar pentru România undeva între 1,2 miliarde şi 1,5 miliarde de euro. Când a apărut proiectul de reglementare în Parlamentul European cineva, probabil dintre ţările net donatoare la bugetul UE, a băgat ca ţările care sunt în acorduri de asistenţă financiară de tip preventiv să nu intre în categoria asta. Nimeni n-a sesizat: nici guvernul României, nici Reprezentanţa noastră de aici. Când mi-a venit textul am sesizat şi când a avut PDL-ul întâlnirea cu guvernul i-am spus lui Ponta: atenţie, acţionaţi şi voi, acţionăm şi noi, să eliminăm această chestie că e păcat de noi.
V.M.: Şi v-a ascultat Ponta?
Theodor Stolojan: Ponta... Da, m-a sunat imediat ăsta, ministrul liberal al Finanţelor, Chiţoiu, şi am scos treaba aia.
Bilanţul activităţii europarlamentare a lui Theodor Stolojan în ultimul mandat (sursa: votewatch.eu).
10
4
