Pe ecranul din spatele Ancai Boagiu se succed harti ale autostrazilor si drumurilor care vor fi construite.
Dar ceea ce Anca Boagiu are de recuperat este o diferenta uriasa - si comuna in ceea ce priveste tarile in curs de dezvoltare din Europa de Est si pana in Africa si Asia. Dar povestea Romaniei aduce in centru un alt aspect, care merge direct spre inima proiectelor europene.
Tara dispune de o finantare potentiala de 4,6 miliarde euro din fonduri europene, disponibila pana in 2013. Pana la sfarsitul anului trecut, fusesera folosite doar 47 milioane euro. Daca Boagiu nu va gasi o cale sa accelereze procedura de atragere de fonduri, acesti bani vor fi pierduti.
Ca si tarile imbogatite brusc dupa ce au descoperit petrol, fosta tara comunista, care are acum acces la miliarde de euro din fondurile europene pentru dezvoltare, descopera ca acestea pot fi si o binecuvantare, dar si un blestem.
Costul competitiv al lipsei infrastructurii de transport
Deficitul masiv de infrastructura dateaza de mai bine de 20 de ani, cand Romania era condusa de Nicolae Ceausescu. Concentrandu-se pe export, pentru a-si lichida datoriile, a lasat o tara cu o infrastructura care era mai inapoiata chiar si decat cea a vecinilor sai balcanici, tari care, istoric vorbind, erau mult mai sarace.
Potrivit unui clasament al competitivitatii globale al World Economic Forum, Romania se situeaza pe locul 134 din 139 de tari in ceea ce priveste calitatea drumurilor sale.
WEF noteaza ca infrastructura de transport este unul dintre principalele motive care impiedica investitiile. Tara are doar 331 km de autostrada, sub jumatate din cat detine Ungaria (925 km) si nici macar 3% din cei 12.813 km ai Germaniei.
Daca mergi intr-o excursie in Romania te hurducai ore intregi pe drumuri de tara pietruite pana sa ajungi la sate - unele fara curent si apa - ale caror scoli au fost inchise din cauza ca tinerii s-au mutat la oras in cautarea unei vieti mai bune.
Drumuri nationale prafoase duc spre terenuri luxuriante care nu isi pot realiza potentialul din cauza dotarilor depasite de timp si a fragmentarii proprietatilor.
Orasele sunt sufocate de trafic si nici sistemul de cai ferate nu este mai bun. Trenuri depasite merg in medie cu 45 km pe ora, in timp ce in unele locuri din Europa se poate calatori cu 320 km/ora.
Cand Nokia a anuntat ca isi muta fabrica din Germania in Romania, in 2008, caii si magarii calatoreau inca pe noul sit al fabricii. In acelasi an, Daimler a ales Ungaria in locul Poloniei sau al Romaniei pentru o investitie de 800 milioane euro, care a creat circa 2.500 locuri de munca. Ungaria, care are costuri de munca si taxe mai mari decat Romania, a castigat din cauza densei retele de autostrazi.
Niciuna dintre actualele autostrazi ale Romaniei nu leaga tara de vecinii sai. Este un sistem inchis. Chiar si ambitiosul proiect al Autostrazii Transilvania a esuat.
Autostrada Transilvania
Reuters noteaza ca proiectul autostrazii a demarat oficial in satul Valisoara intr-o zi de vara din 2004. Atunci, premierul Adrian Nastase taia panglica inaugurala pe acorduri din Vivaldi.
Atunci, proiectul parea realizabil: patru benzi, 415 km si peste 300 de poduri, 70 de treceri la nivel, care va conecta Romania de Ungaria.
"O autostrada este pentru totdeauna", spunea atunci Michael Mix, managerul de proiect al companiei Bechtel. "Este o mostenire."
La sapte ani de la acel moment, s-a realizat putin peste 10% din autostrada. Statul a platit Bechtel peste un miliard de euro din bani publici, iar analistii estimeaza ca proiectul va avea un cost final cel putin dublu fata de cel initial, de 2,2 miliarde euro.
"Se pare ca acest proiect va dura pentru totdeauna", spunea Ana Otilia Nutu, expert in infrastructura al Societatii Academice Romanie.
Costul proiectelor de infrastructura este depasit in cam toata lumea. Dar un studiu din 2010 al JASPERS, o agentie europeana care pregateste proiecte eligibile pentru fonduri europene, a descoperit ca depasirea costurilor este mai probabila in Romania decat in alte opt tari est-europene, principala cauza fiind o slaba capacitate administrativa.
Chiar si dupa standardele romanesti exemplul Bechtel este un caz extrem. Proiectul a fost acordat fara licitatie, spre nemultumirea institutiilor europene.
La acel moment, Nastase spunea ca Romania nu-si poate permite o licitate care ar fi durat prea mult. A parasit puterea in 2004 si noua coalitie de centru-dreapta a inceput sa renegocize proiectul.
Contractul nu era favorabil Romaniei: Romania trebuia sa acorde Bechtel un imprumut fara dobanda de 250 milioane euro. Era practic imposibil sa se ceara compensatii daca Bechtel nu-si realiza obligatiile. Bechtel controla costurile si decidea care va fi traseul. Continea inclusiv erori de traducere in defavoarea Romaniei, dupa cum spunea Ministerul Transporturilor in 2005.
Contractul a fost revizuit, majoritatea prevederilor fiind facute publice. Dar aspecte importante, precum unele legate de cantitatea si calitatea materiilor care pot majora costurile, au ramas ascunse, potrivit unor fosti oficiali romani.
Acum, Romania este prizoniera in acest acord, atat legal cat si practic. "Contractul este practic imposibil de anulat", a spus un oficial guvernamental, sub protectia anonimatului. "Costurile legate de compensatiile Bechtel ar fi prohibitive".
Viitoarele drumuri
Nu este pentru prima data cand Boagiu este ministru al transporturilor. Ea a mai ocupat aceasta pozitie, pentru scurt timp, in anul 2000, in guvernarea condusa de Mugur Isarescu, actualul guvernator al bancii centrale a Romanei, aminteste Reuters.
"Cand m-am intors in minister am descoperit proiecte ramase neatinse de cand le-am lasat acolo, in urma cu 10 ani", a spus ea pentru agentia de presa. "Acestea erau proiecte care aveau studii si finantari, care puteau fi realizate, dar n-au fost facute din cauza ignorantei si nepasarii".
Ea a mai vorbit si despre faptul ca exista o "mare prietenie" intre constructori, consultanti si angajati ai companiei nationale de drumuri. "Ei bine, de acum nu va mai fi cazul", le-ar fi spus ea investitorilor germani.
Progrese sunt deja vizibile, noteaza Reuters. Boagiu a adoptat o serie de masuri privind grabirea procedurilor de expropriere si rezolvarea licitatiilor contestate si a introdus standarde de cost pentru constructie. Un kilometru de autostrada ar trebui sa coste acum intre 3,8 milioane si 6 milioane de euro, in functie de teren. Proiectele anterioare au avut costuri de peste 10 milioane de euro pentru kilometrul de autostrada construit.
Boagiu a introdus si o regula care limiteaza variatiile de cost la 10% din valoarea initiala a contractului, lucru care, spune ea, va descuraja ofertantii sa isi subevalueze costurile, pentru a castiga licitatii, si sa-si creasca preturile mai tarziu.
Ministrul a respins si proiecte, in aprilie reziliind inclusiv un contract incheiat cu firma franceza Colas pentru executia unui important tronson de autostrada, dupa ce constructorul nu s-a incadrat in termenele stabilite si a solicitat si costuri suplimentare.
Boagiu a desemnat, de asemenea, si castigatorii licitatiilor pentru mai multe proiecte de autostrazi finantate prin fonduri UE si a caror constructie ar urma sa inceapa in acest an. Ea spune ca Romania ar trebui sa aiba pana in 2015 inca 532 de kilometri de autostrada construiti, o estimare pe care unii antreprenori si analisti o vad drept "optimista".
Insa, cel mai important, Boagiu a reusit sa creasca absorbtia fondurilor europene puse la dispozitie Romaniei pentru transporturi, de la 47 de milioane de euro la finalul anului 2010 pana la 113 milioane euro in luna martie a acestui an, si spune ca ar putea ridica rata de absorbtie la 20% pana la sfarsitul anului.
"Avem proiecte care sa acopere toate sumele comunitare puse la dispozitie si trebuie sa utilizam aceste fonduri", a spus Boagiu.
Mai bine zbori cu elicopterul
Multe obstacole raman, insa. Salariile mici si numirile politice au dus la o scadere a personalului calificat din compania nationala de drumuri, unde numai 8% dintre angajati sunt ingineri, iar studiile precum cele privind impactul traficului sunt invechite.
Hatisul legislativ da alte batai de cap: retrocedarile si exproprierile ingheata proiectele cu anii, firmele de constructii care isi fac un obicei din a contesta licitatiile la care au participat si pe care nu le-au castigat intarzie desemnarea contractelor, iar, mai nou, descoperirile arheologice in urma sapaturilor blocheaza continuarea lucrarilor.
Toate acestea creeaza un cerc vicios aparent fara sfarsit, inrautatit si de o administratie publica dezorganizata. "Din punctul meu de vedere, lipsa autostrazilor in Romania este rezultatul a 60% incompetenta, 30% coruptie si doar 10% reprezinta motive obiective, valide", a declarat pentru Reuters fostul ministru de finante Sebastian Vladescu.
"Interese politice si personale ar putea sa existe in Romania intr-o proportie mai mare decat in alte tari. Insa romanii sunt mai mult incompetenti decat sunt corupti. Daca romanii ar fi corupti, ar face tot ce le sta in putere sa atraga fonduri europene pe care sa le cheltuie, insa nu pare sa fie cazul", a mai spus fostul ministru.
Ana Otilia Nutu de la Societatea Academica Romana sustine ca intreaga problema se rezuma la o lipsa generalizata de responsabilitate publica. Asta inseamna ca dezvoltarea in infrastructura continua sa fie sovaielnica, fapt ce naste neincredere.
Indoielile par sa-l fi ajuns pana si pe seful statului, Traian Basescu. "Daca doriti vreodata sa vedeti cu adevarat Romania, nu folositi soselele. Recomand un elicopter", a declarat Basescu, in luna martie, la o intalnire cu potentiali investitori din Golful Persic.



















ponta si cu antonescu sint principalii vinovati
Dar Berceanu?
Nu PNL, nu pedesere, nu PDL-ul sunt de vina, ci noi toti - almiteri in cei 21 de ani ce s-au scurs de la Revolutie se putea finaliza macar o (una bucata) autostrada! Dar nu s-a facut nimic, este imposibil ca un sigur om, fie el Basescu sau altul, sau un singur partid, sa fie vinovat de asta ...
Pai potocalii au fost complici la ce au facut ceilalti.Ca doar PDL-ul nu e de azi de maine cgiar dac si-a schimbat sigla.PD., PDL .Pai Base a si fost ministru transporturiilor ,maharul flotei pusa pe ,,butuci,, Cat sau zbatut sa nu faca Bombonel magariile.Dar cat sau zbatut in anii astia de ciolan sa-i traga la protap pe cei vinovati.Nimic.Aceeasi atitudine ca postacii lor dam si dam vina pe altii .O sa vina altii la ciolan si o sa dea vina pe PDL. Si tot asa de 21 de ani.Raspunzatori sant si trebuie sa plateasca pensionarii,medicii si altii.Numai ei nu.
Afla singur unde-ti sunt greselile.. Daca nu te descurci intreaba pe cineva, ca n-oi fi inconjurat numai de analfabeti. Sau??
actualului președinte ?!?
Pai domnilor ca sa faci investitii trebuie sa faci economii importante in consum.Tara este plina de automobile de lux si de mare capacitate cu care sburda prin tara si strainatate,salarii de lux si saracie cat cuprinde.De unde bani pentru investitii.
Banii se duc an de an in miliarde pentru ajutoare sociale,pemantul ramas sterp iar noi chiuim de bucuria unei democratii in travestii.
Scursurile comuniste bine infipte isi fac temele,ei se imbogatesc iar noi am saracit si ne-am facut specialisti in comentarii stereotipe.
Mare trebuie să-ți fie invidia!
- Investițiile se fac din buget;
- Veniturile bugetului - din taxe, impozite și accize;
- Consum mai mare > producție- locuri de muncă -
> transporturi> ...> etc. >>>venit (buget) mai mare implicit fond mare de investiții !!
Dar "de unde nu curge și nici nu pică, atunci să mulgem"!
- excluzând ceea ce numești subvenție la tren ( reprezentând de fapt 6(șase) cupoane de călătorie/an cu reducere 50%/ pentru pensionari) - celelalte "pomeni" NU SUNT de bugetul de stat ! ;
- subvenția la căldură (acolo unde se mai acordă), e de bugetele locale ;
- la metrou > de Primăria Capitalei (timișoreanul plătește doar cartela când vizitează Bucureștiul !)
Şi , la sfârșit , în mod "pragmatic" , constat că ești SUB orice categorie"
Scoate nene ochelarii de cal cu care te-a dotat cei de la putere intrucat se pare nu numai ca te lasa sa vezi doar o felie de realitate dar te si prosteste!
Afirmatia o fac pentru ca se pare ca nu vrei sa stii nimic de adevaratele clanuri mafiote de care acum toata lume vorbeste iar idolul matale, cel in ochii caruia s-a scufundat niste gunoaie cat o flota de milioane de tdw, recunoaste cu ''traditionalele lacrimi in privirea limpede ca ghiata din paharul cu bautura preferata'' , ca PDL are organizata o mafie care a cuprins - vorba lui Eminescu transmisa prinntr-un tiz al tau - tot ce misca in tara asta !
Blejnari, Baniasi, Fluturi si Berceni,Falca sin Videni, Prefecti si secretari de stat etc... or fi din mafia lui Nastase?
Zi repede daca Negoita de la S3 o fi din USL?
Sau reevaluatul sef al clanurilor mafiote ale PSD ajuns ministru la armata tot USL ?
Eu zic ca numai 20% e prea modest. Eu as baga 80%, ori cei de la comapania nationala de drumuri si sefii de la ministerul transporturilor isi iau zborul.
Sa va bagati undeva USL-ul si sa nu-l mai scoateti de acolo!
Asa comentau si de Monica Macovei iar peste hotare era la fel de apreciata ca Boagiu acum
Ar fi fost dragut sa dea si linkul spre articol.... Dar asta se poate corecta.. Uite aici
http://graphics.thomsonreuters.com/specials/Romania.pdf
Oricum trebuie sa multumim si domnului Adrian Nastase pentru contractul incheiat cu firma Bechtel.
Hotnews! poate faceti ceva cu postacii astia (PDL, PNL, PSD, USL etc) ca m-am saturat de toate comentariile idioate ca ba nastase e de vina, ba basescu ba voiculescu.... ba idiotilor, toti sunt(em) de vina!
As vrea sa comentez putin vina asta colectiva, pe care cei cu musca pe caciula incearca s-o promoveze in masa. De ce m-ai votat pare sa spuna parlamentarul hot, tu esti de vina prostule, votantule, sarantocule, nu stiai ca fur si mint ? Noi toti suntem de vina si ne meritam soarta ca ne-am dus la vot. Daca nu te duci la vot, te amendeaza ca boicotezi democratia. Democratia pungasilor.
Stimati redatori politicieni si d-zeu stie ce se mai invarte pe acest site, tin sa va anunt ca descarcarile arheologice care "mai nou ingreuneaza si intarzie" lucrarile pe la noi... se fac cu mare succes in toata europa... Iar daca ne-am indrepta privirea in ograzile vecine poloneze sau ungare, cehe sau slovace veti vedea cu mare surpriza ca acestea sunt respectate la sange si ina nu "intarzie lucrarile".
Sunt foarte familiar cu lucrarile de desarcare si vreau sa va anunt ca felul in care se fac la noi este o gluma. Daca in ograzile mai sus mentionate contractorii inteleg utilitatea si noevoia acestora, la noi in miticia noastra instaurata dupa glorioasa revolta iliestiana lucrurile sunt nu tocmai bune...
1 cei de la compania nationala de drumuri sunt incompetenti(si corupti).
2 ministrul care ii conduce nu ii da afara
Intrebare:
Este competent ministrul care ii conduce?
Nota: E normal ca toti cei incompetenti sa fie corupti (au dat mita sa fie angajati, altfel n-ar fi fost), si fiind incompetenti nu-i intereseaza decat sa-si recupereze "investitia".
Deci decat sa facem costisitoarele astea de autostrazi mai bine ne luam toti gip ): , iesim mai ieftin si facem si un "brand" : Tara OFF ROAD !, ca tot e legat de natura, de frunze...
Investim doar in cisternele alea care si asa doar uda drumul nu il spala - folosind procedura de la drumurile de pamant !
Orban a bagat multi bani in autostrada transilvania. Pacalicii ca PDL-isti: berceanu si dobre au facut numai datori pentru constructori.
Din articolul de pe reuters :
"Plenty of obstacles remain. Low wages and political involvement in job appointments have resulted in a shortage of skilled staff at the state road-building company. Only 8 percent of the company's staff are engineers and traffic studies are out of date."
Problema este stric legata de competenta CNADR-ul la 8 % ingineri in drumuri si poduri, va dati seama cum se certifica lucrarile (ex A1 pe vremea lui Base). Toate cele bune
2.Sa mai cauti si explicatii in loc sa spui adevarul (ca nu esti in stare sa gestionezi corect situatia)este destul de greu de inghitit.
3.Pregatirea proiectelor si licitatia lucrarilor sunt intotdeauna compromise de interese .Din start.
4.Mai deunazi regii asfaltului au anuntat ca brusc renunta la orice claim si termina lucrarile la timp pe Moara Vlasiei.Cam tarziu si cam brusc...cunoscatorii or fi stiind de ce ...ar fi interesant sa aflam si noi.
5.Preturile practicate la noi pentru lucrarile de drumuri sunt cu mult peste logica bunului simt.Sunt unii care stiu de ce...si nu fac nimic.
6.Drumurile existente mai trebuie si intretinute.La noi se carpeste mult si prost.
Toata lumea striga aici in gura mare, Bombonel aia, Bombonel aia, fratilor au trecut 6 ani de cand Bombonel n-a mai avut putere politica, bai ! Pai, cine a fost la putere la CNADR in ultimii doi ani (cel putin)? Pai nu, a fost si este in continuare PDLu !! Bai, fratilor noi chiar nu mai stim unde traim! Ok, am inteles Bombo a lasat mostenire Bechtel,ok o facem p-asta ca nu avem alta solutie si asta e! Si in afara de asta nu mai facem nimic, gata! Stam si dam vina pe contractul asta, dar ei nu fac nimic in plus, doar la furat sunt buni PeDeLeii. Ne ameninta cu vorbe goale ca intotdeauna, ca o sa avem 724828 de km de autostrada pana in 2015! da,dar ce sa facem daca USL nu-i lasa pe hotii astia sa faca autostrazi! Sau lasa, poate ii vine inspiratia lui Basescu sa dea o lege prin care sa ne oblige sa ne deplasam numai cu elicopterul prin tara!
How this article made the headlines in UK and US
De la Apollodor din Damasc la Radu Berceanu ot Craiova
Romanii
Au făcut pod peste Dunăre în 105 şi au ocupat Dacia în 106. Au pornit spre nord făcând drum imperial, drum de piatră. Acesta avea între 6 şi 10 metri lăţime, patru straturi adâncime, 90 cm, straturi de bolovani legaţi cu mortar, piatră spartă mărunt, pietriş sau nisip cu grăunte mare, apoi pavimentul din lespezi şlefuite. Pe margini erau borduri solide, din loc în loc, brâuri care să ţină drumul strâns, rigole ca să se scurgă apa. Inginerii prospectau terenul prospectau terenul, ştiau morfogeodezie şi respectau principiile. La numai două zile de mers, în spatele lor venea drumul.
În 108 au ajuns la Napoca, apoi la Porolissum, apoi la Zalău, în total 450 km, în doi ani (!). Apoi au făcut drumurile secundare, drumuri pentru transport marfă sau vicinale, dar şi drumuri private. În total, în Dacia au făcut peste 4.300 km de drumuri şi 25 de poduri în primii ani de ocupaţie. Ei au stat aici 160 de ani. Nouă ne-au trebuit 1.600 de ani ca să facem încă pe atât.
Nemţii
6.800 km s-au făcut în timpul lui Carol I, în mai puţin de 15 ani. În Transilvania, toate măsurătorile topo şi hărţile s-au făcut în timpul ocupaţiei habsburgice.
Topograful Dorin Ursuţ le-a studiat şi a predat topografia la universitate spunând tot timpul că de fiecare dată, la fiecare verificare, cotele din hărţile întocmite de austrieci au ieşit la fix.
Românii
Trei ani au lucrat la 5,6 km de drum care ocoleşte Gherla. În 14 august 2009, Emil Boc, Radu Berceanu, primarul Gherlei şi directori locali au tîiat panglica acestei centuri ocolitoare. La nici cinci zile după aceea, drumul s-a prăbuşit, prin alunecare de teren. Firma care l-a făcut se obligă să plătească refacerea lui, iar primarul, premierul, ministrul şi ceilalţi se obligă şi ei să-i mai taie odată panglica.
Până atunci avem timp să spunem povestea incredibilă a acestui rateu tipic românesc. Şi încă ceva. Cam cât suntem de diletanţi în com