Presiunea liderilor locali asupra conducerii PSD l-a determinat pe Mircea Geoana sa anunte public in 2007 ca retrage sustinerea "informala" pentru Guvernul Tariceanu si ca va depune o motiune de cenzura, se arata intr-o telegrama trimisa de Ambasada SUA la Bucuresti in 2007, clasificata "Confidential" si consultata de HotNews.ro. Subiectul telegramei: "Combustie spontana: Geoana anunta motiune de cenzura pana pe 10 septembrie".

Iata textul integral al telegramei:

"1. Sumar: O intalnire informala de strategie a PSD din 14 august s-a transformat, potrivit relatarilor, intr-o sedinta a nemultumirilor liderilor partidului privind strategia curenta a partidului de «opozitie constructiva» (de exemplu, sustinere discreta pentru guvernul ultra-minoritar Tariceanu). O sedinta scurta s-a terminat, pare-se, cu un acord al liderului PSD Mircea Geoana in ce priveste incheierea coabitarii PSD cu guvernul Tariceanu. Geoana a anuntat ulterior ca va initia un vot de neincredere pana pe 10 septembrie. Totusi, in ciuda insistentei PSD ca este hotarat sa dea jos guvernul, acestea sunt inca manevre initiale intr-un joc complex care lasa destul loc de intors pentru supravietuirea lui Tariceanu. Sfarsitul Sumarului.

2. Inainte de intalnirea de strategie a PSD din 14 august, o serie de contacte PSD au avertizat cu privire la o nemultumire crescanda printre liderii locali ai partidului si parlamentari fata de directia pe care partidul a luat-o sub conducerea lui Mircea Geoana si a strategului de facto al partidului, Viorel Hrebenciuc. Liderii locali ar fi nemultumiti de lipsa de beneficii palpabile - adica financiare - de pe urma coabitarii neoficiale a PSD alaturi de guvernul PNL-UDMR; parlamentarii erau ingrijorati si de perspectiva sumbra a viitoarelor alegeri europarlamentare, avand in vedere continua performanta slaba a PSD in sondajele de opinie. Europarlamentarul Dan Mihalache le-a spus consilierilor politici ai ambasadei ca partidul lui avea si dificultati in recrutarea de candidati care sa participe la viitoarele alegeri ale Parlamentului European, avand in vedere perspectiva de a fi in functie doar pentru un mandat partial (putin peste un an) din cauza datei tarzii a alegerilor. Alti disidenti ai partidului, inclusiv fostul strateg sef al PSD, Vasile Dancu, au asemuit includerea pe lista de candidati la Parlamentul European cu un «exil» involuntar din cauza opozitiei fata de axa Geoana-Iliescu-Hrebenciuc.

3. Intr-o intalnire din 16 august, vicepresedintele PSD Victor Ponta a descris sedinta de strategie a PSD ca o explozie «spontana» de nemultumire fata de directia luata de Geoana. Unul cate unul, liderii partidului au criticat strategia PSD de «opozitie constructiva» ca producand confuzie in randul votantilor si fiind o reteta a infrangerii in urmatoarele alegeri. Participanti la sedinta ar fi argumentat ca votantii ar putea sa nu inteleaga cum PSD a putut sa sustina simultan ca este un partid de opozitie, dar si un sustinator al status quo-ului Tariceanu. (Nota a ambasadei, marcata ca atare: am auzit de la alte contacte ca au fost si nemultumiri ca PNL isi asumase meritele pentru initiative politice recente ale PSD, inclusiv pentru o crestere generoasa a pensiilor. Lideri PSD i-ar fi criticat pe Geoana si pe Hrebenciuc si pentru decizia lor de a reveni asupra intelegerii intre mai multe partide de a sustine reforma electorala uninominala, argumentand ca asta i-a dat presedintelui Basescu o oportunitate sa faca apel la un referendum pe problema votului uninominal.) Ponta a spus ca intalnirea de strategie - desi furtunoasa - s-a incheiat dupa o jumatate de ora, pentru ca Geoana a inteles rapid atmosfera intalnirii si a capitulat in fata cererilor liderilor partidului. Ponta a concluzionat ca intalnirea a fost o repudiere a strategiilor alese de Geoana si Hrebenciuc, si o victorie a «grupului de la Cluj» si a altor disidenti ai partidului. El a subliniat ca conducerea PSD a oferit public, ulterior, o ramura de maslin fostului strateg al partidului Vasile Dancu, care a demisionat recent din pozitia de conducere a partidului pe fondul criticilor aspre aduse lui Geoana si lui Hrebenciuc.

4. In comentariile sale ulterioare din presa, Geoana (inconjurat vizibil de lideri ai grupului de la Cluj) le-a declarat jurnalistilor de fata ca guvernul Tariceanu a «pierdut increderea» romanilor si a majoritatii partidelor politice principale. Geoana a dat vina pe guvern si pentru esecul de a aduce beneficii economice tarii, inclusiv pentru «performanta sa lamentabila» in absorbtia de fonduri europene. El a concluzionat ca acum este momentul, dupa trei ani de performanta scazuta, ca guvernul sa fie inlocuit cu unul capabil sa se concentreze pe «prioritatile reale» ale tarii, inclusiv reforma pensiilor si a sistemului de sanatate si lupta impotriva saraciei. Geoana a declarat ca PSD va contribui la orice formula care ar aduce un guvern «competent si serios». Intr-un comentariu facut ulterior in presa, Geoana si alti lideri PSD si-au facut clare asteptarile ca Geoana va fi numit ca urmatorul prim-ministru.

5. Presedintele PSD Geoana l-a telefonat pe ambasador pe 16 august cu versiunea sa asupra evenimentelor. (Ambasadorul este in prezent in SUA) Geoana a relatat ca mare parte din noul sau mod de a gandi lucrurile s-a format in timpul unei vizite recente in Statele Unite si in conversatia sa cu americani atat din cadrul administratiei, cat si din afara ei. El a adaugat ca summitul NATO a fost un alt motiv pentru a trece rapid la votul de neincredere. Geoana a insistat ca PSD nu mai putea «tolera» sustinerea unui guvern ultraminoritar care avea doar 20% din locurile din parlament si a insistat ca el este determinat in rasturnarea guvernului Tariceanu. Aceasta nu a fost o manevra de negociere pentru obtinerea de posturi ministeriale pentru liderii PSD sau pentru a castiga alte concesii. Geoana a recunoscut si ca sedinta de strategie a PSD a reprezentat un conflict verbal, dar a insistat ca majoritatea argumentelor au fost cu privire la cine ar trebui sa preia functia de prim-ministru dupa Tariceanu. Cand i-a fost amintit ca presedintele Basescu a declarat clar la inceputul anului ca Geoana nu va fi alegerea sa pentru functia de prim-ministru, Geoana a recunoscut aceasta, dar a replicat ca partidul sau isi mentine pozitia ferma ca el trebuie sa fie noul prim-ministru.

6. Comentariu: Anuntul surprinzator al PSD ca va abandona coabitarea informala alaturi de guvernul Tariceanu si va introduce un vot de neincredere pune punct unei veri relativ calme. Cu toate acestea, noi ramanem sceptici - asa cum face majoritatea elitei politice romane - ca motiunea de cenzura va conduce in cele din urma la schimbarea guvernului Tariceanu. In ciuda insistentei publice a PSD ca aceasta nu este o manevra de negociere, am auzit de la contactele parlamentare ca abilul Hrebenciuc le spunea omologilor sai din PNL «sa nu se ingrijoreze» pentru ca un numar suficient de deputati PSD s-ar abtine de la vot pentru ca motiunea de cenzura sa pice. Aceasta se potriveste cu comentariile pe care Hrebenciuc le-a facut insarcinatului cu afaceri al ambasadei pe 13 august. Hrebenciuc a insistat ca orice schimbare de directie a social-democratilor va conduce cel mai probabil la o cooperare mai deschisa cu liberalii, inclusiv, eventual, la o intrare limitata intr-o adevarata co-guvernare si o «redistribuire» a posturilor ministeriale. El a dat de inteles chiar ca Geoana ar putea lua «o pozitie internationala» la sfarsitul anului, lasand in spate postul sau din cadrul partidului. In cazul in care o motiune de cenzura reuseste, urmatorii pasi raman neclari in conditiile in care exista o serie intreaga de rezultate posibile, conform Constitutiei romane. Acestea variaza de la o demitere rapida a prim-ministrului urmata de un vot asupra unui nou cabinet in zece zile; varianta lenta ar putea implica invocarea de noi alegeri de catre presedinte, daca Parlamentul esueaza de doua ori sa aprobe un nou prim-ministru, in 60 de zile. Atunci, alegerile trebuie sa aiba loc in trei luni de la dizolvare, insemnand ca un guvern interimar ar putea ramane in functie chiar si pana la cinci luni dupa ce a pierdut un vot de incredere. Totusi, in acest stadiu, majoritatea observatorilor argumenteaza ca parlamentarii sunt inca reticenti sa convina asupra unui vot de neincredere, in conditiile in care acesta ar putea insemna ca ei sa concureze pentru locurile pe care le ocupa, in alegeri anticipate. Cu toate acestea, asa cum puciul esuat al PSD de primavara trecuta impotriva presedintelui Basescu a demonstrat clar, evenimentele in Romania pot fi purtate rapid de propriul impuls fara sa fie supuse unei abordari diferentiate. Sfarsitul Comentariului".