Romania va trimite in Afghanistan 51 de instructori militari si 66 de la Jandarmerie si va gazdui elemente ale scutului NATO pe teritoriul sau: acestea vor fi interceptorii terestrii ai scutului american conveniti cu Washingtonul, in urma integrarii celor doua proiecte, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ambasadorul Romaniei la NATO, Sorin Ducaru, cu doar doua zile inaintea inceperii lucrarilor Summit-ului de la Lisabona, printre rundele de negocieri care inca se mai poarta la sediul central din Bruxelles.
Asculta interviul
Descarca fisierul audio in format MP3
Ambasadorul a vorbit despre pozitia Romaniei referitoare la principalele teme care vor fi discutate la reuniunea sefilor de stat si de guvern: Afghanistan, noul concept strategic, relatia cu Rusia si scutul antiracheta al NATO.
Reporter: Care sunt ultimele chestiuni negociate in acest moment la Sediul Central (Head Quarter HQ) de la Bruxelles, care mai trebuie perfectate pana la intalnirea sefilor de stat si de guvern?
Sorin Ducaru: Este genul de intrebare la care cineva implicat in mod direct in niste negocieri intense cum, este cazul meu acum, nu poate decat sa isi asume riscul sa spuna fie prea mult, fie prea putin.
Ceea ce pot face este sa mentionez succint cateva dintre textele aflate in negociere in acest moment, respectiv: noul concept strategic, declaratia summit-ului de la Lisabona, declaratia privind operatiunea din Afghanistan, declaratia privind parteneriatul pe termen lung dintre NATO si Afghanistan. Exista si o negociere in curs privind o declaratie NATO-Rusia, precum si o serie de rapoarte pe temele cele mai stringente care vin sa arate sensul de implementare a deciziilor ce vor fi luate de sefii de stat si de guvern.
Reporter: Care este atmosfera discutiilor, mai sunt multe teme de dezacord, ati enumerat niste documente foarte importante, sunt taberele aproape de compromis pe chestiunile sensibile?
S.D.: Din experienta altor summit-uri si pentru mine cea de referinta este cea privind summit-ul de la Bucuresti, care a fost tot asa cu multe reuniuni, multi participanti si multe teme de interes strategic, suntem cumva in grafic. In sensul ca sunt lucruri care au fost perfectate, dar sunt, ca in totdeauna, aspecte mai deosebite pe care se continua negocierile, ele trecand de la comitete la un nivel superior, unele la nivelul adjunctilor, altele la nivelul ambasadorilor si desigur unele vor face chiar subiectul discutiilor la nivelul sefilor de stat si de guvern din prima zi a summit-ului, astfel incat conceptul strategic si celelalte documente sa fie prezentate in ziua de 20 noiembrie.
Reporter: In opinia dvs, care vor fi cele mai intens discutate teme la Lisabona. Avem noul concept strategic, Afghanistan, relatia cu Rusia, scutul antiracheta, o reforma institutionala, bugetara a NATO. Dintre ele, pe ce se va pune cel mai mult accentul?
S.D.: Indiscutabil, temele pe care se va pune accentul vor fi noul concept strategic al NATO, proiectul de scut antiracheta, care este si o tema de concept strategic, dar si o decizie de implementare, subiectul Afghanistan, inclusiv o decizie privind o viitoare tranzitie si o relatie strategica NATO-Afghanistan, relatia NATO-Rusia, dar si viitorul parteneriatelor Aliantei, precum si aspectele legate de reforma si transformarea Aliantei.
Este un pachet destul de coerent si fiecare tema are legatura cu cealalta, asa ca nu intamplator acest summit incepe inainte de a avea dineul de deschidere, care intotdeauna e un dineu de lucru, cu o sesiune preliminara destinata lucrarilor pe aceste teme specifice.
Obiectivul deciziilor pregatite pentru a fi adoptate la summit-ul NATO este ca Alianta sa devina mai mai eficienta, mai ancorata si angajata in relatiile cu partenerii, cu organizatiile internationale, organizatie care este capabila sa indeplineasc atat misiiunea clasica de organizatie de aparare colectiva, conform articolului 5, cat si de a face fata noilor amenintari.
Romania mai trimite in Afghanistan 51 de instructori militari si 66 de la jandarmi
Reporter: As incepe sa discutam tema Afghanistan. Presedintele Traian Basescu spunea, in urma vizitei sale la HQ, ca "in afara de a ne onora angajamentele de a trimite trupe suplimentare in Afghanistan, Romania va acorda o atentie speciala trimiterii si desfasurarii de instructori in Afghanistan". Vorbim despre o suplimentare a numarului de soldati, sau doar despre instructori pentru fortele afghane?
S.D: Declaratia presedintelui la vizita sa de acum doua saptamani de la sediul NATO a vizat accentul pe care Romania il pune in perioada urmatoare pe sporirea capacitatii afghane de securitate, printr-o decizie de a contribui suplimentar cu 51 de instructori militari si 66 de instructori apartinand jandarmeriei. In plus, presedintele a mentionat si burse de pregatire a unor oficiali afghani in Romania.
E un accent pus pe aceasta dimensiune care sa asigure trecerea la asumarea responsabilitatii de securitate de catre partea afghana. In timp ce Romania ramane consecventa cu efectivele de militari pe care le are in momentul de fata (n.r. 1648 de soldati), deci nu vorbim despre o suplimentare de forte militare de manevra sau combatante, ci de o contributie suplimentara pentru aceasta parte de instruire si sprijinire a Afghanistanului de a prelua in propriile maini responsabilitatea de securitate si constructie institutionala.
Reporter: La inceputul discutiei noastre spuneati ca printre documentele care se discuta este si cel referitor la parteneriatul NATO-Afghanistan. Vorbim despre acel document politic prin care se va incerca o asigurare a autoritatilor afghane ca Alianta nu va abandona aceasta tara dupa transferul dinspre ISAF spre fortele afghane a responsabilitatilor de securitate si care va fi semnat la Lisabona. In ce forma vede Romania acest parteneriat?
S.D: Abordarea Romaniei este convergenta cu cea a celorlalti aliati si vizeaza in esenta perspectiva continuarii colaborarii, a relatiei NATO-Afghanistan, chiar si dupa perioada in care partea afghana isi va asuma responsabilitatea. Asta vizeaza asistenta in domeniul continuarii instruirii fortelor de securitate, asistenta in domeniul constructiei institutionale, colaborarea cu alte institutii internationale pentru stabilizarea si dezvoltarea Afghanistanului.
Reporter: Acest document ramane doar unul politic sau va cuprinde si detalii privind acest parteneriat?
S.D.: Fiind un document semnat la nivelul sefilor de stat si de guvern are un important caracter politic, dar are stabilite si directiile pentru actiunea practica. Detaliile sunt stabilite la nivel de experti, pe domenii specifice.
Comanda si controlul scutului antiracheta integrat NATO-american se vor realiza pe baza structurii de comanda a Aliantei
Reporter: As vrea sa vorbim in continuare despre scutul antiracheta al NATO.Se vorbeste despre complementaritatea acestuia cu scutul american. Insa din informatiile pe care le aveam inca nu se stabilise la nivelul Aliantei cine va fi "la comanda" acestei structuri interconectate? Cum va functiona practic? Exista aceste discutii pe detalii si vor fi ele transate la nivelul sefilor de stat la Lisabona?
S.D.: In primul rand as dori sa subliniez ca nu se mai pune problema unei complementaritati intre scutul NATO si cel definit prin proiectul american asa cum era cazul in preajma summit-ului NATO de la Bucuresti. Intre timp a intervenit o noua abordare din partea SUA, proiectul nou american, care include si componenta de cooperare cu Romania si este menit sa devina parte integranta a scutului NATO.
Acum cuvantul cheie este de sistem integrat al NATO, si nu de complementaritate asa cum se avea in vedere in contextul abordarilor din 2008, cand acel proiect american acoperea doar o parte a Aliantei, iar cealalta parte urma sa fie acoperita de NATO. Deci e o schimbare extrem de importanta si interesanta si aici venim la cea de-a doua intrebare, referitoare la comanda si control.
Fiind vorba despre un sistem integrat al NATO si elementele de comanda si control se vor realiza pe baza structurii de comanda integrate a Aliantei. Deci abordarea principiala este, prin urmare, clara.
Detaliile concrete de functionare, procedurile de actiune, protocoale, interconectarea urmeaza sa fie negociate in viitor, la nivelul comitetelor specializate si al Consiliului Nord-Atlantic, in baza deciziei sefilor de stat si de guvern de la Lisabona.
Reporter: Washington Post scria miercuri ca scutul NATO va avea elemente amplasate in Polonia, Romania si Turcia, cu precizarea ca turcii spuneau ca, daca vor permite amplasarea elementelor scutului pe teritoriul tarii lor vor vrea si controlul si comanda asupra lor. Putem sti daca Romania va avea elemente amplasate pe aici sau sunt cele din scutul american.
S.D.: Are legatura cu ceea ce vorbeam anterior, sistemul de aparare american care include si acest element distinct de colaborare cu Romania va fi integrat in sistemul NATO. Putem spune deci ca intreaga dimensiune a colaborarii SUA cu Romania devine o contributie a noastra comuna la sistemul NATO. Aspect pe care atat Romania, cat si SUA, l-au evidentiat.
Asa ca viitorul sistem antiracheta al NATO va avea elemente amplasate in Romania, iar simbolic putem spune ca la locul amplasarii acestor elemente pe langa steagul Romaniei si cel american va fi pus si drapelul NATO.
Reporter: Deci acele elemente despre care vorbea Washington Post sunt, de fapt, acei interceptori terestri conveniti cu partea americana.
S.D.: Exact.
Modalitatea implicarii Rusiei in scutul antiracheta nu s-a discutat inca in Alianta
Reporter: Secretarul general al NATO sustine participarea Rusiei la acest proiect. Ce pozitie a avut Romania in cadrul Aliantei pe aceasta tema?
S.D.: Cred ca trebuie sa incepem de la faptul ca aceasta deschidere, invitatie de colaborare cu Rusia in domeniul antiracheta a fost decisa si adoptata prin consens la summit-ul de la Bucuresti si apoi reafirmata la Strassbourg-Kehl. Daca ne uitam la acele documente, acest element de deschidere spre colaborare sunt clar definite, iar ele au fost reiterate in contextul pregatirii summit-ului de la Lisabona.
Sigur ca detaliile vor fi abordate in functie de afirmarea si manifestarea deschiderii si a interesului Rusiei in acest sens. Din semnalele pe care le avem din dialogul intens din ultima vreme se indreapta spre aceeasi deschidere, iar materializarea acestei colaborari se va face gradual, dupa cum intreaga abordare a NATO e graduala si adaptiva. De altfel si noul proiect american are aceasta denumire, Phased Adaptive Approach.
Reporter: Stim ca in NATO existau doua tabere, una a scepticilor privind implicarea Rusiei, o alta a tarilor care imbratisau cu mai mare lejeritate aceasta idee. Mai stim ca nu era foarte clar cum poate fi Rusia implicata in acest proiect. S-a lamurit in ultimele saptamani, in sanul Aliantei, modalitatea in care poate fi Rusia implicata in acest proiect?
S.D.: Ca sa fiu sincer nu pot confirma remarca dvs. care sugereaza existenta a doua tabere NATO privind implicarea Rusiei in acest proiect al scutului antiracheta al NATO. In acest sens v-am semnalat ca a existat o abordare consensuala inca de la intalnirile de la Bucuresti si Strassbourg-Kehl.
Noutatea in acest moment este aceea ca practic asteptam un semnal clar din partea Rusiei care sa manifeste deschiderea in acest sens.
Sa nu uitam ca la Bucuresti existau inca acele semnale de retinere din partea Rusiei privind vechiul proiect american. Acum exista un alt context.
Odata ce acest semnal va fi afirmat la nivelul sefilor de stat si de guvern, intram intr-o etapa de concretete, de evaluare prin negocieri comune a materializarii acestei colaborari.
Si exista perspectiva ca sefii de stat si de guvern sa adopte directive astfel incat evaluarea sa fie prezentata la o alta intalnire, probabil o ministeriala de aparare. Atunci vom putea vorbi despre aspectele mai concrete in acest domeniu.
Reporter: Romania si-a formulat o pozitie privind implicarea in acest proiect a Rusiei? Cum o vedem noi posibila?
S.D.: Abordarea Romaniei a fost consecventa si consensuala cu cea a Aliatilor, de deschidere. Daca am intra in aspecte concrete de colaborare v-as putea spune de la schimburi de date, punerea in comun a unor elemente sau date provenite din senzorii pe care ii au NATO si Rusia.
Dar ma retin pentru ca prea multe detalii nu am discutat. Urmeaza sa le discutam si sa le agream daca vom avea o decizie a sefilor de stat. Si sigur ca orice decizie care se va lua se va lua prin consens. Va trece orice lucru ce ne intereseaza, iar pentru lucrurile care ne preocupa, vom exprima acele preocupari.
Romania este in linia generala a Aliantei: sustine consolidarea relatiei cu Rusia
Reporter: Referitor la relatia cu Rusia, Secretarul General a spus, in vizita sa la Moscova, ca reuniunea de la Lisabona, Consiliul NATO-Rusia care va avea loc va marca un nou inceput al relatiilor dintre Alianta si Moscova. Mai mult, despre pozitia Romaniei, A.F. Rasmussen a spus ca presedintele Basescu "este un avocat al adancirii relatiei NATO-Rusia". In ce fel vede Romania aceasta adancire a relatiei?
S.D.: Ca tara situata la frontiera Aliantei, Romania este interesata in mod natural in consolidarea stabilitatii si securitatii in vecinatatea Aliantei, inclusiv prin dezvoltarea parteneriatelor NATO cu zona din vecinatate.
Romania este, prin urmare, o sustinatoare a consolidarii relatiei NATO-Rusia tinand cont de echilibrul intre doua paliere: unul este cel principial, care e legat de respectarea angajamentelor si principiilor asumate, cuprinse in actele fondatoare ale relatiei NATO-Rusia, iar cel de-al doilea palier este cel pragmatic si este legat de valorificarea oportunitatilor de cooperare in domenii de interes comun: de la Afghanistan, lupta impotriva terorismului, a pirateriei, pana la dezvoltarea unei colaborari in domeniul antiraheta. Si aceasta abordare este comuna cu cea a Aliatilor NATO si cu demersul Secretarului General in vizita sa la Moscova.
Reporter: Avand in vedere ca Romania este "un avocat al adancirii relatiei cu Rusia", cum abordam chestiunea Georgiei? Nu se mai vorbeste despre largirea Aliantei, Ucraina a renuntat la obiectivul aderarii la NATO, insa Georgia, nu. Mai este Romania un avocat al Georgiei si cum se manifesta in sprijinul ei in Alianta?
S.D.: Dezvoltarea in termeni constructivi a relatiei cu Rusia nu implica nicio derogare de la sprijinul Aliantei pentru integritatea teritoriala, suveranitatea Georgiei, chiar daca acest lucru implica o tema de dezacord cu Rusia.
In acelasi spirit al consecventei si politica usilor deschise ramane ferma, importanta, conform art. 10 al tratatului de la Washington si ea vizeaza inclusiv Georgia.
Deciziile de la summit-ul de la Bucuresti raman valabile si vizeaza si alte tari care manifesta interesul de integrarea in NATO. Georgia are un instrument specific de pregatire a integrarii in NATO, Comisia NATO-Georgia, un instrument puternic atat politic, cat si practic. Iar in ceea ce priveste Romania aceasta ramane un sustinator activ al aspiratiilor Georgiei de aderare la NATO.
Reporter: As mai ramane putin la relatia cu Rusia si stiu ca exista state mai rezervate in privinta ei. In indepartarea acestor ingrijorari, in trecut au fost create niste planuri de contingenta. Polonia are un astfel de plan, balticii, credeti ca si Romania ar avea nevoie de un astfel de plan?
S.D.: Realizarea acestor planuri de contingenta tine de o procedura destul de fireasca pentru o alianta care are drept scop aparqaarea colectiva. Ele se realizeaza de un grup de experti militari in baza cererii unei tari sau a unui grup de tari la un moment dat. Si este important de mentionat ca aceste planuri au o anumita perisabilitate, avand in vedere ca se elaboreaza in baza unui context si a unor evenimente ce pot fi volatile si care se refera la o perioada specifica.
De aceea statele isi aleg atat oportunitatea, cat si momentul pentru astfel de planuri. Pe scurt as spune ca optiunea exista, iar valorificarea acestei optiuni tine de decizia noastra.
Noul Concept Strategic reflecta subiectele de interes strategic pentru Romania
Reporter: Presedintele Basescu a spus, in vizita sa la HQ, ca Romania isi regaseste, in noul concept strategic al NATO "reprezentate si reflectate interesele de securitate". Explicati, va rog, aceasta afirmatie a presedintelui.
S.D.: Fiindca ca stam de vorba inainte de publicarea textului aprobat al noului Concept Strategic, am sa ma refer doar in termeni generali la aspectele prioritare pentru Romania si interesele sale de securitate din document.
As mentiona aici, in primul rand, interesul pentru echilibrul intre reafirmarea misiunii fundamentale a Aliantei de aparare teritoriala, in baza articolului 5 al Tratatului de la Washington, pe de o parte, si necesitatea de a oferi raspunsuri la noile amenintari de securitate specifice secolului 21.
Acest echilibru are, in fond, mai multe fatete, cum ar fi acela ar ancorarii in aspectele principiale fundamentale care au definit Alianta inca de la crearea sa si capacitatea de adaptare la nevoia de modernitate, aspecte legate de echilibrul intre capabilitati cu rol specific in apararea teritoriala, respectiv cele cu rol expeditionar, sau aspecte legate de echilibrul in ce priveste resursele alocate pentru misiunile de aparare colectiva in sens clasic sau generate de nevoia de a raspunde la noile amenintari.
Toate acestea reflecta interesul Romaniei ca NATO sa isi indeplineasca in continuare functia de aparare teritoriala si de a raspunde de o maniera eficienta si la noile amenintari.
Aici as face legatura cu o alta tema de interes major pentru Romania in cadrul noului Concept Strategic, aceea a apararii antiracheta, careia Romania i-a acordat si ii acorda o atentie deosebita, avand contributii specifice atat in planul dezbaterii conceptuale, cat si in ceea ce priveste implementarea.
Pe aceeasi linie se inscrie atentia acordata unor teme precum apararea cibernetica si securitatea energetica.
O alta tema de interes major este cea a parteneriatelor Aliantei, fata de care Romania ca tara la frontiera Aliantei, a manifestat constant o abordare pro-activa, si ne referim la relatiile cu partenerii din vecinatatea noastra, dar si la parteneriatul cu organizatii precum UE si ONU sau cu partenerii globali, in special cei cu contributii la operatiile NATO. Consideram ca parteneriatele Aliantei introduc o dimensiune de "securitate prin cooperare", care este o dezvoltare post-Razboi Rece si care are un potential important de dezvoltare in viitor.
In sfarsit, am actionat pentru mentinerea interesului Aliantei privind politica usilor deschise si continuarea procesului de extindere, precum si pentru procesul de reforma interna a NATO care sa duca spre o functionare mai eficienta, bazata pe reducerea costurilor cu pastrarea nivelului de ambitie si agilitate flexibilitate si adaptabilitate la schimbarile care au loc in mediul international de securitate.
In orice caz, acest subiect al Conceptului Strategic si reflectarea subiectelor de interes major pentru Romania merita discutii mai in amanunt, mai ales dupa publicarea textului. Ar mai fi si alte teme de interes, insa cum am declarat, dat fiind faptul ca stam de vorba inainte de publicarea documentului, ma pot referi doar in termeni generali la reflectarea aspectelor prioritare pentru Romania si a intereselor sale de securitate in noul Concept Strategic.
Reporter: In urma cu doi ani, inaintea summit-ului de la Bucuresti, in discutia pe care am avut-o, imi spuneati ca trebuie sa ne asteptam la un summit cu suspans. La ce summit sa ne asteptam de aceasta data?
S.D.: Fiecare summit are suspansul lui, pentru ca daca n-ar fi nevoia de a ridica niste probleme la nivelul cel mai inalt, al sefilor de stat, probabil ca lucrurile s-ar rezolva la nivelul diplomatilor sau al militarilor. Sigur ca sunt inca lucruri interesante tocmai prin faptul ca exista un nivel mare de ambitie pentru aceasta proiectie a unei Aliante transformate, care raspunde noilor amenintari. Si felul in care deciziile vor exprima acest lucru va genera acest suspans. Dupa cum vad eu lucrurile nivelul de ambitie e mare, vom avea evaluari interesante la acest summit.
In cadrul Cartierului General, Romania si-a depasit cota de personal
Reporter: In final, as vrea sa va intreb despre influenta romanilor in Cartierul General. In Romania, numirea Oanei Lungescu in postul de purtator de cuvant al Secretarului General a starnit sentimente de mandrie. Insa Oana Lungescu - e adevarat, de origine romana - este mai degraba asimilata ca "cetatean european", avand in vedere plecarea sa din tara de 25 de ani. Spuneti-ne cum este reprezentata Romania in mecanismul NATO, dar nu in cadrul reprezentantei, ci la nivelul Cartierului General.
S.D.: Oana este un jurnalist de exceptie si un om deosebit, cu care am avut ocazia sa colaborez in mod apropiat inca de cand am preluat functia de ambasador la NATO. Sigur ca am fost bucuros cand seful de cabinet mi-a trimis o nota prin care anunta numirea ei in pozitia de purtator de cuvant si felicita Romania pentru ca are inca un canal de comunicare, acces la nivelul conducerii NATO, chiar daca Oana este asimilata cu un cetatean european.
Dar as vrea sa subliniez ca Oana nu e nici prima, nici singura cu o pozitie influenta la nivelul conducerii Cartierului general NATO. Numirea ei a avut vizibilitate tocmai pentru ca pozitia ei implica o relatie intre Alianta si presa. Dar as semnala ca de la summit-ul pe care l-am gazduit la Bucuresti numarul de reprezentanti romani al HQ a crecut de la 2 la 16. Puteti face si un procent daca socotiti ca intreg personalul civil de la NATO numara doar 420 de posturi, vorbim de o organizatie supla.
Iar mai nou am avut acces si la posturi de conducere: noul director adjunct de cabinet al SG al NATO este o colega de exceptie care pana in vara acestui an a fost chiar primul meu colaborator in cadrul Delegatiei prmanente a Romaniei la NATO. Iar in plus fostul director pentru afaceri strategice din MAE a fost selectat pentru pozitia de sef al sectiunii relatii multilaterale din Secretariat. Sunt cateva pozitii de mare influenta care reflecta nivelul de incredere de care se bucura romania la nivelul conducerii noastre si o recunaostere a competentei candidatilor romani. Dupa summit-ul de la Bucuresti am avut o strategie articulata in acest sens si incercam sa o mentinem in centrul antentiei.
Reporter: Avem o tinta, ne propunem un numar de romani care sa faca parte din conducerea NATO? In tara se vorbeste mai mult despre romanii din institutiile UE si mai putin despre cei care lucreaza la NATO.
S.D.: Peste tot sunt si cote, ele se raporteaza la felul cum e reflectat prin populatie, teritoriu sau contributia la buget. Pentru o organizatie foarte supla cum este cea a NATO, vorbimde 400 de oameni, nu de 40.000 cum e vorba la UE, Romania este acum usor peste cota si scopul nostru e sa atingem accesul catre pozitiile din ce in ce mai influente.
Deja avem doua, dar pe masura ce vor aparea rotatiile - si astea sunt odata la 3-4 ani - ne tintim sa pregatim oameni si sa aratam ca si prin aceasta contributie avem un statut bine definit in Alianta, asa cum am aratat-o pe dezbaterile privind problemele conceptuale sau participarea in teatrele de operatiuni.
0
0
