​Analiza/Contributors

Joi, 30 septembrie 2010, 14:27 Actualitate | Esenţial

Rom sau tigan? Cum e corect si cum e legitim?  Ce e mai important: felul in care reprezentantii unei etnii se raporteaza la ei insisi sau traditia istorica si comfortul populatiei majoritare?  Cui apartine cuvantul ultim? Celor care cauta sa isi sublinieze diferenta si distant fata de o etnie sau membrilor grupului respective? Este o confuzie, facuta uneori de presa straina  sau de simpli cetateni ai altor state, atat de daunatoare incat sa fie nevoie de o schimbare a terminologiei oficiale?  Existenta deja pe forumuri si in spatii private, dezbaterea a fost   relansata “oficial” de presedintele Romaniei care a insistat pentru folosirea denumirii de “tigan”. Mai recent un deputat roman a cerut Parlamentului European sa adopte o rezolutie care sa consfinteasca
schimbarea denumirii etniei.


Deputatul roman Sebastia Bodu a initiat un proiect de rezolutie a Parlamentului European care urmareste sa determine autoritatile comunitare sa inlocuiasca in terminologia oficiala cuvantuL “rom” cu “tigan”. Domnul Bodu explica astfel solicitarea:

• “Avem in Europa chiar si un stat care doreste sa isi schimbe numele doar pentru a indeplini niste criterii, si aici ma refer la Macedonia. Consider ca este important ca toata aceasta confuzie intre roman, rom si roman sa inceteze pentru ca nimeni nu are niciun avantaj de pe urma ei. La urma urmei, sunt asociatii ale celor care acum se numesc romi care solicita revenirea la numele de tigan. Asadar, sper ca Uniunea Europeana va inlocui termenul de rom cu cel de tigan in toate actele oficiale. De la bun inceput impunerea termenului de rom a fost o greseala pe care acum trebuie sa o reparam”

Sebastian Bodu, europarlamentar, citat de  HotNews pe 29 octombrie

Declaratia domnului Bodu vine pe fondul unei dezbateri purtata pana nu demult doar prin colturi mai putin vizibile ale societatii romanesti. Asta pana cand, exasperat probabil de intrebarile privind soarta cetatenilor romani de etnie roma expulzati din Franta, insusi presedintele Romaniei a spus:

"Politic, în România s-a făcut o mare greşeală, o realizez şi eu acum, când s-a schimbat numele acestei minorităţi din ţigani în romi. Nu întreţine nimeni intenţionat confuzia. A fost decizia noastră politică, dar ea s-a produs şi, în momentul de faţă, la mulţi dintre cetăţenii europeni este o confuzie dacă romi înseamnă români toţi, 22 de milioane sau este vorba despre o etnie”.

Traian Basescu, 9 septembrie, Radio Romania Actualitati

Cu o zi mai inainte, la televiziunea publica, presedintele fusese  rugat sa comenteze controversa generata de decizia guvernului francez de desfiintare a taberelor de romi de pe teritoriul national. Raspunsul, in linia oficial-prudenta obisnuita in relatiile cu Europa nu a adus nimic nou sau lamuritor. A atras insa atentia faptul ca, desi moderatoarea intrebase despre romi,  seful statului a folosit termenul “tigani”. “Ca sa nu ne confundam unii cu altii”, a justificat rapid seful statului. E greu de definit care sunt “unii” (noi)  si care sunt “altii” (ei) intr-un discurs in care subiectii sunt cu totii cetateni romani. Cu atat mai greu este atunci cand unul dintre cuvintele folosite inca isi defineste sensul modern, atribuit cu doar 30 de ani in urma. Nu este insa dificil de presupus ca foarte multi dintre romani l-au aprobat pe Traian Basescu pentru curajul de vorbi public asa cum, de cele mai multe ori, se vorbeste in privat.

Si nu numai oamenii de rand sau comentatorii  de pe forumuri. Recent, in Senatul Romaniei  a incercat, pentru a doua oara fara succes, sa adopte un proiect de lege initiat de un deputat rom care urmarea stabilirea unei zile oficiale de comemorare a dezrobirii romilor. In timpul dezbaterilor, liberalul Puiu Hasotti, oponent al proiectului a cerut inlocuirea in text a cuvantului “rom” cu “tigan” precizand ca nu vede nimic peiorativ in cel de-al doilea termen. A fost sustinut din flanc de Radu Berceanu care s-a folosit de un banc: “romii nu au fost niciodată dezrobiţi, doar ţiganii au fost”. Altfel spus, un termen modern nu poate defini o realitate veche. Aplicat la scara intregii istorii a romanilor, rationamentul d-lui Berceanu ar provoca, fara indoiala, un scandal imens.

Pentru un strain, eforturile insistente ale romanilor, politicieni sau nu, de a se diferentia de romi pot parea aproape comice tinand cont ca, de cele mai multe ori, romanii prefera ca ei insisi sa fie cat mai rar singularizati in peisaj european. Romania este, de altfel, una dintre acele tari pentru care eticheta “europeana” conteaza  foarte mult. O dovedesc Eurobarometrele iar in discursul public rar se pot auzi argumente care sa sublinieze in vreun fel diferenta fata de alti cetateni ai spatiului comunitar.

Insa indiferent de paradoxuri, confuzia dintre cei doi termeni ramane un subiect fie si numai daca luam in calcul profilul public al celor care il abordeaza.  Incercarea  de a stabili daca ea este intr-adevar daunatoare cuiva sau e doar un subiect artificial e inca subiect de dezbatere.

Lingvistul Delia Grigore, presedinta organizatiei Amare RRomentza vorbeste despre necunoastere. Originile celor doua cuvinte, rom si, respectiv, roman, sunt diferite. Primul este de origine indiana iar cel de-al doilea de origine latina.  Cu timpul oamenii vor intelege ca nu e vorba decat despre o banala coincidenta, sugereaza doamna Grigore. In ceea ce priveste termenul  ”tigan” agreat de presedintele Romaniei, Delia Grigore este ferma.

Folosirea acestui cuvant este inadmisibila pentru romi intrucat are un sens negativ. Si nu de ieri de azi ci inca de la prima sa mentionare intr-o scrisoare a unui calugar bizantin care isi avertiza enoriasii sa stea departe ereticilor “athinganos”. Imprumutat in limba romana cuvantul a fost folosit pentru a desemna o situatie sociala, cea a robilor (eliberati de abia in secolul XIX),  pentru ca mai aproape de zilele noastre sa fie folosit pentru a descrie o persoana cu comportament antisocial sau certareata.

Delia Grigore: Un singur termen este acceptabil



Un amanunt interesant: in limba romana nu exista cuvantului “tigan”.  Insa nu toti romii vorbesc limba, ceea ce face ca argumentelor corecte politic sa li se raspunda adesea cu trimiteri catre romi care isi asuma deschis identitatea de “tigan”. E o forma de captatio benevolentiae, spune Delia Grigore, un fel de cedare pentru a usura comunicarea cu interlocutorul de alta etnie.  Iar daca in discutii private partenerii sunt liberi sa isi decida coordonatele de comunicare,  situatia e cu totul alta in cazul persoanelor publice. Pe scurt, un politician jigneste atunci cand foloseste orice alt termen decat cel acceptat de normele etniei.

Poate ca aceasta controversa nu ar fi existat niciodata daca, din fericire,  Romania nu si-ar fi inceput procesul de adaptare la normele occidentale in urma cu 20 de ani.  Norme care la acea data incepeau sa internalizeze termenul de “rom”, agreat anterior la un congres international al organizatiilor etniei. Istoria a facut ca Romania  sa nu fie reprezentata in aceasta dezbatere iar ordinea prioritatilor din anii “90, a facut ca procesul de occidentalizare sa fie mai important decat teama de cine stie ce confuzii de prin presa straina.

Acum, dupa atata vreme, se cheltuie prea multe energii pentru dispute filologice, crede deputatul european Renate Weber (ALDE). Doamna Weber sustine ca situatia este deja lamurita la nivel international iar in Romania reactiile sunt exagerate. Schimbarea terminologiei este inutila.

Renate Weber: prea multe energii risipite inutil
 

Fostul ministru de externe, Petre Roman isi aminteste ca in anul 2000 a recomandat folosirea termenului de “rom” in anumite documente oficiale insa nu restrictiv. Din nou, nevoia de adaptare la normele europene a fost mai puternica. Insa, pana azi, domnul Roman este unul dintre cei care folosesc “tigan” in limbajul curent. Isi pastreaza opinia din 2000.

Petre Roman: Ambii termeni sunt buni


O opinie asemanatoare are si europarlamentarul Traian Ungureanu (EPP) care nu este insa de acord cu ideea ca strainii fac confuzii intre cele doua etnii doar din rea-credinta. Dl Ungureanu ofera si un exemplu: alaturi  ”Roma”, in limba engleza se foloseste “Romanies” pentru a defini romii.  Diferenta fata de “Romanians” (romani) e greu de facut  pentru un neavizat. Pe de alta parte, in opinia lui Traian Ungureanu, numele unei etnii nu se stabileste numai in functie de dorintele unor militanti, oricat de bine intentionati. Domnul Ungureanu este de parere ca numele este consecinta unor factori istorici care nu pot fi ignorati.

Asculta Traian Ungureanu: Macar in Romania sa folosim termeni clari



Niciunul dintre interlocutori nu crede ca mult-discutata si nedorita (de ambele parti, potrivit Deliei Grigore) confuzie dintre romi si romani este atat de deranjanta incat sa fie nevoie de o reevaluare a terminologiei oficiale folosita pentru a denumi etnia romilor. Motivele sunt diverse, de ordin politic, etnic, istoric etc. Azi, ca si in urma cu 15 ani, teama de ochiul vigilent al Europei este suficient de mare incat nimeni sa nu riste vreo pozitie radicala. Este, de aceea,  putin probabil ca, dincolo de cate o rabufnire publica sa apara vreo schimbare. 

Fara cazul Mailat si fara eforturile presedintelui Frantei de a mai castiga cateva puncte electorale probabil intreaga  dezbatere ar fi ramas undeva in planul doi.  Este, de aceea, inevitabila intrebarea: ce rost are sa iti amintesti de presupuse “greseli politice” pe care nu vrei sa le indrepti? Apoi, cui folosesc astfel de subiecte? Romanilor? Putin probabil. Romilor nici atat.


Inainte de a posta un comentariu cititi regulile de moderare pentru acest fel de subiecte.