EXCLUSIV Discutia de Luni. Emisiune HotNews.ro-RFI 

Luni, 26 aprilie 2010, 15:14 Actualitate | Esenţial

"Ambasada SUA este preocupata de toate problemele legate de transparenta si statul de drept, fiindca pe teritoriul Romaniei exista multi cetateni, companii si ONG-uri americane si acestea vor stie ca legea se aplica nediscriminatoriu", a declarat Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein, la Discutia de Luni, o emisiune HotNews.ro - RFI realizata de Dan Tapalaga.

• Argumentul ca declaratiile de avere trebuie pastrate de ANI si nu facute publice, fiindca ar incalca dreptul la viata privata, mi se pare ingrijorator
• Si eu, in calitate de ambasador al SUA, trebuie sa declar toate veniturile mele si ale sotiei, obtinute nu doar in anul precedent, ci in ultimii doi ani, inainte de a fi numit intr-o functie publica
• Cand Guvernul adopta o pozitie ce mi se pare corecta, asa cum se intampla acum, cand executivul incearca sa rezolve situatia ANI, imi exprim public sprijinul. Ii sustin ferm pe ministrul Predoiu si pe presedintele Basescu in incercarea de a rezolva aceasta problema. Tocmai de aceea ma aflu astazi aici.

Dan Tapalaga:  De ce si-a exprimat Ambasada SUA preocuparea fata de ANI in mod public?
Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein:  Motivele au fost explicate in comunicatul de presa. Infiintarea ANI a fost un important criteriu de referinta impus de UE Romaniei. Dincolo de acest aspect, politica de integritate a oricarei tari, mai ales cea a SUA, solicita demnitarilor sa-si faca publice declaratiile de avere si include un sistem de sanctionare sau chiar anchetare a acestora in cazul in care nu respecta legea. Este un proces esential in orice democratie functionala. In SUA, acest sistem functioneaza de foarte multi ani si este foarte util.

DT:  De ce este Ambasada SUA preocupata de viitorul ANI?
MG: Ambasada SUA este preocupata de toate problemele legate de transparenta si statul de drept, fiindca pe teritoriul Romaniei exista multi cetateni, companii si ONG-uri americane si acestea vor sa stie ca legea se aplica nediscriminatoriu. De asemenea, SUA a investit foarte mult in viitorul Romaniei atat pentru dezvoltarea pietei libere, cat si pentru cea a unei democratii functionale. Existenta statului de drept este vitala pentru asigurarea unei piete libere si a democratiei.

DT: Pentru romanii de rand ar putea fi dificil sa inteleaga legatura dintre existenta ANI si prezenta investitorilor si a cetatenilor straini in Romania. Care ar fi aceasta?
MG:  In SUA avem o lege speciala, Foreign Corrupt Practices Act, care interzice companiilor americane, indiferent de tara in care isi desfasoara  activitatea, sa ofere bani, mita sau cadouri guvernelor. Multe alte tari nu au asemenea legi, asadar nu ne aflam pe picior de egalitate. Unii dintre competitorii nostri, chiar si aici, in Europa, joaca dupa alte reguli. Noi ne-am dori sa existe un tratament egal. Ne-am dori ca legea sa se aplice la fel companiilor americane, celorlalti investitori din Romania sau cetatenilor romani. Cu cat exista mai putina coruptie, mai multa transparenta, cu cat legile sunt aplicate in mod egal si corect, cu atat investitiile americane se vor dezvolta in Romania iar cetatenii romani vor avea de castigat. Am vazut unele sondaje care aratau ca existenta coruptiei si neaplicarea legii sunt principalele motive pentru care tinerii romani decid sa paraseasca Romania. Aceasta tara isi pierde tanara generatie de antreprenori, oameni de stiinta, de fapt viitorul.

DT:  Va intreb acest lucru deoarece Curtea Constitutionala a decis acum doi ani ca o parte din atributiile CNSAS, o alta institutie importanta, sunt neconstitutionale. Nu imi amintesc ca Ambasada SUA sa fi avut o reactie la acea vreme. De ce este viitorul ANI mai important acum decat a fost cazul CNSAS acum doi ani?
MG:  Nu ma aflam aici acum doi ani, nu cunosc motivele ce au determinat Curtea sa ia acea decizie. Stiu ca functionarea ANI a avut un rol important in integrarea Romaniei in UE si a devenit unul dintre criteriile de referinta impuse de UE Romaniei. Nu stiu daca CNSAS a avut acelasi rol. L-am cunoscut pe directorul ANI si am urmarit activitatea Agentiei si mi se pare ca angajatii ei fac ceea ce trebuie. Pot vorbi doar despre cazul ANI si despre aceasta decizie a Curtii Constitutionale.

• Daca persoanele care nu isi declara toate veniturile nu sunt sanctionate, cum poti avea garantia ca acestea isi vor completa cu onestitate declaratiile de avere?

DT:  Am vazut multe comentarii si reactii dupa decizia Curtii Constitutionale cu privire la ANI, care spuneau ca nu este un lucru important, deoarece atributiile ANI sunt oricum limitate. Care este parerea dumneavoastra?
MG:  Poate ca atributiile sale sunt limitate, dar prin eliminarea acestora, se distruge intreaga strategie menita sa garanteze transparenta si corectitudine in declaratiile de avere. Daca persoanele care nu isi declara toate veniturile nu sunt sanctionate, cum poti avea garantia ca acestea isi vor completa cu onestitate declaratiile de avere? Argumentul ca declaratiile de avere trebuie sa fie pastrate de ANI si nu facute publice, fiindca ar fi o incalcare a dreptului la viata privata, mi se pare ingrijorator. In SUA, exista o regula simpla: demnitarii sau persoanele care candideaza pentru functii publice nu se pot astepta ca sursele veniturilor sa ramana secrete, pentru ca oamenii au dreptul sa le cunoasca, au dreptul sa stie de unde provin banii.

DT:  Unul dintre argumentele Curtii Constitutionale a fost tocmai acesta, ca legea ANI incalca dreptul la viata privata.
MG:  Asa cum am spus, dreptul la viata privata este una dintre cele mai importante libertati civile. La fel si in SUA. Depinde insa de situatie. Ai drept la viata privata in dormitor, dar nu pe o strada publica. Eu nu ma astept ca acest interviu sa fie unul privat; tot ceea ce spun este inregistrat de acest microfon si de camera TV. Atunci cand candidezi pentru o functie publica sau detii o functie publica, nu trebuie sa te astepti ca sursele veniturilor tale sa ramana secrete. In plus, legea este foarte clara in aceasta privinta. In legea romaneasca se specifica foarte clar ce anume trebuie declarat. Orice politica de integritate se bazeaza pe astfel de prevederi standard.

DT:  Care este situatia in SUA? Sunt politicienii din SUA obligati sa-si declare averile?
MG:  Da. Si eu, in calitate de ambasador al SUA, trebuie sa declar toate veniturile mele si ale sotiei, obtinute nu doar in anul precedent, ci in ultimii doi ani, inainte de a fi numit intr-o functie publica.

DT:  Chiar si informatii detaliate despre conturile bancare?
MG:  Da, absolut. Informatii detaliate. Totii cei care detin functii publice in SUA trebuie sa faca acest lucru. Regulile difera putin in functie de sectorul guvernamental in care lucrezi, dar obligatia se aplica tututor functionarilor guvernului. La fel si in sistemul judiciar, toti judecatorii americani sunt obligati sa-si declare veniturile.

DT:  Nu considerati ca vi se incalca dreptul la viata privata?
MG:  Nu. Nu exista asteptarea ca aceste informatii sa ramana private, deoarece vorbim despre persoane ce detin functii publice.

DT:  Ce alte preocupari ar mai determina Ambasada SUA sa ia o pozitie publica?
MG:  Eu aplic doua criterii atunci cand decid sa iau o pozitie publica. In primul rand care sunt problemele de integritate care afecteaza companiile americane si cetatenii americani. Daca anumite situatii ii afecteaza pe cei pe care ii reprezint, discut problema intai cu reprezentantii guvernului. Daca Guvernul nu le poate solutiona, sau daca este vorba despre chestiuni ce trebuie abordate public, asa cum este acest caz, fac o declaratie publica. Atunci cand Guvernul adopta o pozitie ce mi se pare corecta, asa cum se intampla acum, cand executivul incearca sa rezolve situatia ANI, imi exprim public sprijinul. Ii sustin ferm pe ministrul Predoiu si pe presedintele Basescu in incercarea de a rezolva aceasta problema. Tocmai de aceea ma aflu astazi aici.

• Senatorul Voicu a fost arestat si se afla in inchisoare, ceea ce este un lucru bun. Problema este ce se va intampla in faza de urmarire penala?

DT:  Care a fost impresia dumneavoastra despre cazul Voicu si ce a reiesit din transcripturile aparute in presa?
MG: Am fost foarte tulburat de ceea ce am citit. Vreau sa mentionez ceva: cel putin in ceea ce priveste procedurile de arestare, anchetare si imunitatea parlamentara, putem spune ca acest caz demonstreaza ca sistemul romanesc poate functiona si a functionat. Ati avut un procuror foarte eficient care a construit un caz solid, articolele prezentate de presa independenta au avut si ele greutate, s-a supus la vot ridicarea imunitatii. Votul a fost secret, ceea ce mi se pare ingrijorator. Dar in final, imunitatea parlamentara i-a fost ridicata, senatorul Voicu a fost arestat si se afla in inchisoare, ceea ce este un lucru bun. Problema este ce se va intampla in faza de urmarire penala? Sunt procedurile indeajuns de eficiente pentru a determina o condamnare? Nu stiu raspunsul la aceasta intrebare. Stiu insa ca incercati sa faceti o reforma fundamentala, ceea ce este bine. Stiu ca partidele importante par sa sprijine unele dintre reformele ce mi se par necesare si care ar duce la o condamnare – poate nu in acest caz, dar in cazuri viitoare – si acest lucru ma bucura.

DT: L-am avut invitat pe dl. Gary Dickson, seful biroului FBI din Bucuresti, care a discutat despre fraudele comise de romani pe internet. Ati observat vreo schimbare in acest sens?
MG: Gary a facut o treaba foarte buna. Este seful biroului FBI si colaboreaza strans cu U.S. Secret Service, Agentia Americana Antidrog (DEA) si cu alte institutii de aplicare a legii. Recent a avut loc o operatiune de mare succes incheiata cu arestarea a peste 100 de persoane si punerea lor sub urmarire. Am incheiat un nou Tratat de Extradare cu Romania. Sper ca acesta va simplifica procedurile de arestare si punere sub urmarire a infractorilor romani in SUA. Nu uitati ca fraudele se ridica la miliarde de dolari si o mare parte a acestor bani sunt furati de cetateni romani. 80% din victimele fraudelor pe internet sunt cetateni americani. Asadar aceasta problema este extrem de importanta pentru SUA. Trebuie sa spun insa ca autoritatile romane au colaborat excelent cu autoritatile americane in arestarea infractorilor si aducerea lor in fata justitiei. Vom vederea ce se va intampla odata ajunsi in instanta.

DT:  Da, pentru ca in instanta... dl. Gary Dickson s-a plans ca procesele in Romania dureaza foarte mult.
MG:  De aceea este atat de importanta reformarea Codurilor si a Codurilor de Procedura, la care ma refeream mai devreme si care este fundamentala. In SUA avem o procedura numita “interlocutory appeal” (apel intermediar) care iti permite ca in timpul unui proces sa faci apel la Curtea Suprema. Dar acest lucru se intampla extrem de rar. Singurele cazuri in care este aplicata sunt cele care se refera la libertatea inculpatului, daca inainte de proces se ia decizia ca acesta sa fie eliberat pe cautiune. In alte situatii nu se poate face apel. Din cate inteleg, in Romania, poti face apel in orice etapa a procesului, poti opri procesul luni intregi, timp in care instanta analizeaza dosarul. Din cate inteleg, toate partidele politice sustin modificarea acestor proceduri. Acestea sunt reformele de care e nevoie pentru a reduce durata proceselor si a obtine o condamnare rapida.

DT:  Presedintele Traian Basescu a solicitat consultari cu partidele politice cu privire la viitorul ANI. Domnule ambasador, ce se va intampla daca Guvernul nu va putea trece prin Parlament o noua lege care sa permita ANI sa functioneze cu puteri depline?
MG:  Aceasta ar fi o mare problema. Eu sunt optimist si nu cred ca se va intampla acest lucru. Cred ca vor gasi o cale de a rezolva aceasta problema.

DT:  Cum credeti ca vor putea fi restabilite complet atributiile ANI, avand in vedere decizia Curtii Constitutionale?
MG:  Ar putea fi dificil de realizat. Nu vreau sa imi exprim parerea asupra a ceea ce incearca sa faca dl. ministru Predoiu. Nu cunosc in detaliu modul de functionare al sistemului constitutional romanesc. Si in SUA, Curtea Suprema a luat o decizie cu un impact extrem de negativ in privinta contributiilor corporatiilor. Iar senatorii americani au gasit o solutie foarte inteligenta de rezolvare a problemei. Si noi am avut o situatie similara, o decizie asupra interpretarii Constitutiei a declarat nula o lege. Asadar exista moduri de rezolvare a problemei. Poate ca institutia nu va avea o organizare identica, dar va indeplini aceleasi atributii.

• Internetul va avea un impact urias asupra presei de aici, deoarece este un mediu total independent, greu sau chiar imposibil de dominat de anumite trusturi sau interese.

DT:  As dori sa va adresez o intrebare despre presa din Romania. Intr-una dintre primele dumneavoastra declaratii vorbeati despre rolul pozitiv al presei. Care este parerea dumneavoastra acum, dupa o jumatate de an petrecuta in Romania?
MG: Acea declaratie a fost scoasa putin din context. Eu am spus ca presa romaneasca este libera si foarte agresiva, dar nu am spus nimic despre corectitudinea presei. Cred ca si aici, ca si in SUA, exista multa subiectivitate. De pilda, imi aduc aminte ca am urmarit stirile in seara alegerilor prezidentiale si, in functie de canalul la care te uitai, rezultatele sondajelor de opinie erau altele. Daca urmareai un canal TV anti-Basescu, si rezultatele sondajului erau anti-Basescu, si invers, desi, probabil prezentau rezultatele acelorasi sondaje. La fel se intampla in SUA, cu MSNBC si FoxNews.

DT:  Exista o televiziune pro-Basescu?
MG: Nu stiu care era numele postului TV, dar exista unul care parea usor pro-Basescu spre deosebire de celelalte posturi TV anti-Basescu.

DT: Cred ca exista una, aveti dreptate. Ce parere aveti despre posturile de stiri din Romania? Asa cum stim, au o influenta mare asupra populatiei.
MG: Cred ca televiziunile de stiri de aici, seamana cu televiziunile de stiri prin cablu din SUA. Fiecare isi alege un mic segment de audienta, apoi isi modifica politica editoriala in functie de acel segment. Asa fac FoxNews si MSNBC. Incearca sa-si mareasca audienta si tind sa fie foarte partinitoare.

DT:  In special din punct de vedere ideologic.
MG:  Da, pentru ca si-au ales un segment de audienta si li se pare ca telespectatorii lor asta vor sa vada.

DT:  Vi se pare un lucru bun ca Romania sa aiba televiziuni ghidate de ideologii?
MG: Cred ca solutia problemei este cresterea numarului de institutii media. Guvernul nu poate si nu trebuie sa faca ceva in aceasta privinta. Exista tentatia de a spune ca Guvernul ar trebui sa intervina in continutul programelor. Mie mi se pare ca acest “leac” este mai daunator decat “boala” in sine. Pe de alta parte, este foarte bine daca accesul pe piata media este liber si alte institutii media de stiri care au propriile parti prix-uri intra pe piata. In cele din urma, publicul insusi este cel care ofera solutia, fiindca este mai inteligent decat va imaginati. Persoanele obiective si independente nu vor alege institutiile media subiective, pentru ca stiu ca ceea ce li se prezinta este doar propaganda ideologica. Publicul si piata libera reprezinta solutia. Pe de alta parte, stiu ca unele persoane sunt preocupate de concentrarea media, de dominarea pietei de anumite trusturi media. Acest aspect nu poate fi abordat deoarece nu exista legislatie corespunzatoare. In SUA, nu pot fi luate masuri anti-trust decat atunci cand se atinge un anumit nivel obiectiv de monopolizare a pietei. Nu cunosc exact gradul de concentrare a pietei media de aici, pentru a sti daca anumite persoane incearca sa domine aceasta piata. Banuiesc ca exista, dar nu am o analiza obiectiva care sa confirme acest lucru.

DT: Credeti ca existenta unei legi anti-trust in Romania este o solutie?
MG: Cred ca ar putea fi, dar, din nou, asa cum am spus, trebuie intemeiata pe dovezi clare ale concentrarii reale a pietei, precum indicele Herfindahl-Hirschman (HHI), pe care il folosim in SUA. Se aplica la orice piata pentru a determina daca cineva incearca sa obtina monopolul. Cred ca adevarata solutie este sofisticarea modului in care institutiile media abordeaza subiectele si a reactiei audientei. Internetul va avea un impact urias asupra presei de aici, deoarece este un mediu total independent, greu sau chiar imposibil de dominat de anumite trusturi sau interese. Atat timp cat exista institutii precum HotNews, care incearca sa prezinte publicului informatii importante si un public suficient de sofisticat, propaganda va fi lipsita de succes.

DT: Va multumesc, domnule ambasador. 

Nota: Interviul a fost inregistrat in cursul diminetii de luni.