Precizare legata de seminarul organizat de Institutul Nicolae Iorga pe tema Rosia Montana

Miercuri, 10 martie 2010, 14:35 Actualitate | Esenţial

La 5 martie, Hotnews.ro a difuzat, sub titlul Proiectul Roșia Montana, dezbatut de istorici, arheologi și reprezentanți ai RMGC, la Institutul ”Nicolae Iorga”, o relatare a manifestarii gazduite de Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” al Academiei Romane in ziua de 3 martie a.c. Dupa cum se arata in fraza de introducere, materialul difuzat se intemeiaza, probabil chiar reproduce fidel informațiile furnizate de ”organizatorii dezbaterii”, cu alte cuvinte de institutul gazda.

Cei patru specialiști invitați: prof. dr. Ioan Piso (Cluj-Napoca), prof. dr. Mircea Babeș (București), arhitect dr. Monica Margineanu-Carstoiu (București) și conf. dr. Horia Ciugudeanu, (Alba Iulia), care prin intervențiile lor la aceasta dezbatere, odata in plus, și-au argumentat opoziția ”ireconciliabila”  fața de proiectul firmei Roșia Montana Gold Corporation (RMGC), constata ca prezentarea colocviului in general și a diferitelor luari de poziție in particular nu corespunde pe deplin realitații, ci, dimpotriva, ofera o imagine distorsionata a ”problemei Roșia Montana” și induce concluzii ce nu pot fi susținute cu buna credința.

Specialiștii menționați, care nu au fost consultați la redactarea ”comunicatului de presa” ce a stat la baza materialului din Hotnews – lucru de neințeles, in condițiile in care Institutul de istorie nu dispune de nici un cercetator cu preocupari și competențe in domeniul discutat - considera necesare precizarile de mai jos:

"Incepand cu modul de organizare și desfașurare, nu a fost de ințeles eliminarea presei de la aceasta dezbatere, nici, pe de alta parte, inregistrarea ei completa fono și video (de catre o echipa anonima, pentru ce? pentru cine?), fara aprobarea participanților. Se ințelege ca folosirea acestor inregistrari, in orice scop, de catre o parte interesata va fi condiționata de acordul lor expres și ca incalcarea acestei condiții va starni protestul nostru public și o eventuala acțiune in justiție. Din punct de vedere organizatoric, regretabila a fost selecția operata in ce privește pe invitați. Am constatat astfel, cu regret, lipsa reprezentanților Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și ai Ministerului Mediului și Padurilor, care ar trebui sa beneficieze de expertiza specialiștilor in fundamentarea și luarea deciziilor politice ce urmeaza sa tranșeze, in final, mult discutata ”problema Roșia Montana”. Au fost oare cele doua ministere realmente invitate? Știm sigur ca la Ministerul Culturii o asemenea invitație nu a ajuns. Au primit invitații comitetul național roman ICOMOS sau Catedra de istoria și teoria arhitecturii și conservarea patrimoniului din cadrul Universitații de arhitectura și urbanism ”Ion Mincu”? Probabil, nu.

In aceste condiții, nu ne mai surprinde faptul ca in ”comunicat” cel mai bine reprezentat este punctul de vedere al RMGC, care a profitat de ocazie pentru a-și face deja binecunoscuta publicitate și pentru a repara impresiile generate de ultima dezbatere, din 18 februarie, de la Muzeul Țaranului Roman. Prezentarea proiectului a fost una foarte generala, evitandu-se cu grije referirile la efectele sale distructive asupra monumentelor arheologice și istorice și asupra peisajului cultural.Nu s-au prezentat planuri, harți sau imagini virtuale care ar fi relevat enormul impact al lucrarilor (imense cariere și halde de steril, instalații și drumuri industriale, lacul de decantare etc.) asupra siturilor antice: galerii miniere, așezari, zone sacre, necropole și drumuri romane. Contrar comunicatului nu au fost prezentate ”planuri de amenajare” ale puținelor galerii romane care ar urma sa scape și sa fie eventual vizitabile sau ale ”zonei protejate” a localitații Roșia Montana, cu cele 233 case achiziționate de RMGC, intre care 27 cladiri cu statut de monument,  in relație cu amenințatoarele cariere și halde miniere imediat invecinate.

Pentru specialiști (numiți  in comunicat istorici, deși este vorba in primul rand de arheologi și, nu vedem de ce, separați de cercetatori) aceste lacune ale proiectului, predestinat sa ștearga anticul Alburnus Maior de pe harta istorico-arheologica a țarii și a Europei, sunt demult evidente și ne fac sa il contestam cu determinare. In comunicat ar fi trebuit menționate legile acestei țari, precum Legea zonelor protejate (5/2000) și Legea minelor (85/2003), precum și recenta hotarare a Inaltei Curți de Casație și Justiție, anuland definitiv și irevocabil descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic (cu 7 km de galerii miniere romane!), care sunt obstacole juridice inconturnabile pentru acest proiect. Și, in loc sa puna in gura ”cercetatorilor” ideile confuz exprimate de prof. Al. Sandu (Universitatea de Arhitectura și Urbanism), despre nevoia de ”negociere intre toate parțile implicate”, comunicatul ar fi trebuit sa afirme ca legile nu sunt negociabile și sa rețina afirmația practic perfect valabila a prof. I. Piso, ca ”nici proiectul nu poate fi aplicat pe jumatate, nici Roșia Montana nu poate fi salvata pe jumatate”. Faptul ca unii arheologi, care și-au spus punctul de vedere la acest colocviu, considera ca cercetarile ar fi complete și ca monumentele antice, medievale și moderne, ca și ansamblul mediului  natural și istoric de la Roșia pot fi acum sacrificate pentru ca exploatarea aurului sa se faca dupa rețeta RMGC, ne indeamna sa reamintim cuvintele președintelui Academiei Romane, profesorul Ionel Haiduc, dupa care ”etica și deontologia profesionala obliga pe cercetatorii implicați sa pastreze o atitudine corecta și echidistanta, indiferent de banii alocați”.

Comunicatul nu greșește cand afirma ca noi nu am pus in discuție calitatea cercetarilor arheologice intreprinse pana acum la Roșia Montana de colegii noștri din diferite instituții academice, universitare și muzeale. El trece insa cu vederea criticile noastre privind extinderea redusa (doar cca 3 ha in total) și caracterul incomplet al acestor sapaturi, care, fara semnaturile unor arheologi, nu ar fi trebuit sa duca la descarcarile de sarcina arheologica pe mai bine de 1200 ha, iresponsabil aprobate de Comisia Naționala de Arheologie. Incompleta, in acest context, este și redarea declarațiilor facute de dr. Beatrice Cauuet (Toulouse), conducatoarea cercetarilor din galeriile romane de la Roșia Montana. Ca urmare a unor intrebari puse in cadrul discuțiilor, d-na Cauuet a descris sistemul de operare al arheologiei preventive din Franța, diferit de cel din Romania, și a declarat in modul cel mai clar ca nu susține distrugerea urmelor mineritului roman și ca nu a semnat propunerea de descarcare de sarcina arheologica a masivului Carnic nici in 2003, nici la incheierea cercetarilor in 2007. Aceasta declarație publica merita consemnata, macar pentru faptul ca vine acum sa intareasca pe fond, și nu numai pe forma, decizia justiției de a anula respectiva descarcare de sarcina arheologica, care altfel ar fi dus la pierderea ireparabila a acestui sit arheologic minier de valoare universala. In context, se cuvenea consemnata și propunerea acad. Dan Berindei de a se urgenta publicarea rezultatelor cercetarilor de arheologie miniera de la Roșia Montana, pentru punerea in valoare a impresionantelor descoperiri din galeriile subterane din Muntele Carnic, tinute inca in mod deliberat departe de ochii publicului si chiar ai specialistilor. Inainte de toate, se impune insa reintroducerea ansamblului arheologic al  masivului Carnic, in integritatea sa, in Lista Monumentelor Istorice, de unde a fost eliminat in 2004 și de unde lipsește inca in ciuda anularii descarcarii abuzive de sarcina arheologica, de catre justiția romana.

Din perspectiva valorii de necontestat a vestigiilor miraculos pastrate inca la Roșia Montana, eforturile aparatorilor lor, romani și straini, merita deplina recunoaștere și susținere, chiar daca realismul ne-ar indeamna la un optimism masurat. Semnalele venite in ultima vreme dinspre cercurile politice ne indeamna și ele la prudența. Specialiștii trebuie insa, in orice condiții, sa persevereze in credința lor ca mediul istoric și monumentele Roșiei Montane pot fi salvate și sa lupte pentru aceasta cauza. Declarația de fața este un astfel de act, o reacție la incercarea de utilizare a prezentei unor critici cunoscuti ai proiectului de la Rosia Montana la un colocviu dorit științific, pentru a trimite catre opinia publica, dar, poate, si spre actionarii companiei miniere o imagine falsa de dialog si de atingere a unui compromis intre toate partile. "

Textul declarației este semnat de:

Prof. univ. dr. Ioan Piso, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Mircea Babeș, cercetator științific I, Institutul de Arheologie "Vasile Parvan",   București;
Arhitect dr. Monica Margineanu-Carstoiu, cercetator științific I, Institutul de Arheologie ”Vasile Parvan”,   București
Conf. Univ. dr. Horia Ciugudeanu, Universitatea ”Lucian Blaga”, Sibiu