Radu Berceanu, ministrul desemnat pentru transporturi, a intrat la audierile de la Parlament, fiind nevoit sa faca fata tirului de intrebari puse de membrii din comisiile de specialitate din Parlament. Un parlamentar PNL l-a intrebat de ce nu reuseste Ministerul Transporturilor sa cheltuiasca banii imprumutati de la diferite institutii internationale, facand referire la un program al Bancii Mondiale. Berceanu a admis faptul ca sunt multe credite antamate, care nu sunt folosite. Ministrul sustine ca nu "ne permite spatiul fiscal", motiv pentru care nu pot fi "trase fondurile".

Cu alte cuvinte, Ministerul Transporturilor nu dispune de sumele necesare asigurarii cofinantarii proiectelor de infrastructura,.Un alt parlamentar l-a intrebat de ce nu a fost atras niciun euro prin fondul de coeziune. Potrivit lui Radu Berceanu, intarzierile inregistrate in atragerea de fonduri europene au fost cauzate de neauditarea la timp a autoritatii de management. In opinia ministrului, auditarea putea fi facuta inca din 2007. Berceanu afirma ca in prezent sunt multe proiecte pe infrastructura care asteapta sa fie aprobate in vederea accesarii banilor europeni. Radu Berceanu sustine ca a cerut pentru bugetul de anul 3, 5% din PIB. Insa suma finala urmeaza sa fie stabilita. Ministrul s-a plans ca in acest an, ministerul a primit doar 1,4% din PIB.

Imediat dupa finalizarea audierii, Berceanu a declarat ca se astepta sa primeasca aviz negativ."Rezultatul votului nu a reprezentat nicio surpriza pentru mine. Sper ca s-a mai inteles cate ceva din problemele de la Transporturi. Personal imi pare rau ca nu am avut discutii mai lungi. Membrii comisiilor aveau alta perceptie despre problemele de la Transporturi si sper ca i-am lamurit. Votul lor era de asteptat", a spus Berceanu.

Principalele declaratii ale ministrului transporturilor

• Programul demarat cu Banca Mondiala din 2005 continea proiectele a cinci centuri ocolitoare. Nici pana in 2007 nu s-au prevazut posibilitatile de atragere a fondurilor de la BM. Eu am avut o discutie cu cei de la Banca Mondiala. In primul rand cele cinci centuri nu puteau fi realizate in momentul respectiv. Procedurile s-au lungit, studiile de fezabilitate au stabilit ca nu se pot face decat doua centuri.
• Pana la urma, la inceputul acestui an, avand in vedere ca avem tot felul de credite antamate, de care nu ne atingem de foarte  multa vreme, BM ne-a transmis in februarie-martie un document in care ne anunta ca neutilizand banii acestia in acest an, considera ca nu mai avem nevoie de acest proiect.
• Mai avem si alte astfel de situatii pentru ca in decursul timpului s-au tot facut imprumuturi, dar avand in vedere ca in bugete spatiul este foarte mic, nu au putut fi folosite. Degeaba avem posibilitatea de a lua bani, daca noi nu avem cum sa chelutim acesti bani.
• In legatura cu Bucuresti-Comarnic-Brasov, intr-adevar nu este un succes.
• La un momentt dat au fost niste initiative pentru un parteneriat public privat dar legislatia nu a permis. La ora actuala aceasta prima incercare de a realiza o portiune de autostrada foarte scumpa a durat atat de mult pentru ca prin metoda dialogului competitiv, s-au inscris 14 consortii, nicaieri nu dureaza mai putin de un an si jumatate.
• Daca pana la sfarsitul acestui an se va incheia acest contract, eu consider ca este un succes si ca este foarte bine ca am inceput sa lucram in sensul acesta.
• In legatura cu cele trei societati feroviare care sunt pe pierderi. CFR Marfa este pe pierderi pentru ca are un trafic de marfa la jumatatea anului trecut. Foarte multe societati si-au injumatatit productia. Mai sunt si niste cauze mai vechi, sistemice.
  
• Sa incepem privatizarea in 2010. Si in alte tari serviciile de marfa au fost privatizate.
• Serviciul de transport este peste tot un serviciu subventionat, de aceea nu se pune problema privatizarii serviciului de calatori.
• Sunt mai putini calatori care apeleaza la transportul feroviar, avem mai putine incasari si asa avem mai putine posibilitati sa indreptam sumele. 
• Mergem pe o spirala descendenta in ceea ce priveste transportul feroviar. Se aloca subventii putine, si astfel transportul este de o calitate inferioara, de unde rezulta mai putini calatori si deci venituri mai mici
  
• Sunt si alte probleme. Sunt multe scurgeri de bani catre buzunarele celor care se ocupa de transportul de calatori.
• Noi am dori mai mult transport, mai ales de marfa, pe feroviar. La ora actuala, transportul nostru feroviar se face in niste conditii necompetitive, dureaza mult si costa mult.
• Competitia face ca usor, usor, transportatorii sa se indrepte catre rutier.
• La ora actuala toti banii pe care ii are societatea de infrastructura sunt banii din TUI (taxa de utilizare a infrastructurii). Nicaieri in lume, serviciile de infrastructura feroviara nu se bazeaza pe banii din TUI.
• In legatura cu perioada de garantie. Majoritatea proiectelor au perioada de garantie de 2 ani. Exista si perioade de 3 ani. Ne-am propus sa mergem pe contracte cu perioade de 3 ani.
• In  legatura cu interconectivitatea retelelor de drumuri. Cand am venit ministru nu exista absolut nimic, niciun proiect. Pe granita Nadlac nu era nimic. Pentru ca am atins acest subiect as vrea sa ma refer la coridorul 4. Este o informatie gresita ca nu s-a inceput nimic. La portiunea de autostrada se lucreaza. Pe portiunea Timisoara se lucreaza. Peste tot sunt fondurile europene care se utilizeaza. Sunt bani europeni care se utilizeaza.
  
• Imi pare rau ca nu e aici domnul Orban sa va spuna ca au fost consultanti care au avut 6 luni pentru un proiect si nu au reusit sa termine proiectele nici intr-un an si jumatate.
• In momentul in care am revenit la minister, autoritatea de management era neauditata de UE. Nu stiu de ce a fost posibila aceasta intarziere pentru ca ele puteau fi facute in 4-5 luni din 2007, asa cum s-a facut in 4-5 luni in 2009.
• De aici incolo s-au depus proiecte europene pe toate portiunile. Acum sunt in evaluare. In momentul in care vom primi unda verde, aceste proiecte vor incepe.
• In legatura cu schimbarile manageriale. Eu am dat drumul la schimbarile manageriale, la schimbarile legislative.
• In legatura cu licitatiile. Se merge pe ideea pretul cel mai mic. Firmele s-au invatat si vin cu sume absolut derizorii si lumea stie ca nu se poate face lucrarea. Am facut un sistem ca pretul sa nu fie mai mic de 85% din pretul de referinta. Nu ni s-a acceptat asa ceva. Ni s-a spus ca cei care vin cu preturi sub 85% din cel de referinta sa fie reanalizati si intrebati cum au reusit sa vina cu un pret atat de mic.
• Daca proiectul de buget va fi adoptat la nivelul de aproximativ 20 de miliarde RON, atunci vom putea sa tragem bani in 2010.
• In proiectul de buget pentru anul viitor am cerut fonduri de 3,5% din PIB si am primit in jur de 3%, insa suma finala va fi stabilita in momentul aprobarii bugetului.