Intr-un sat de rudari din judetul Arges, Malul Vanat, 35 de copii si tineri rromi au invatat sa spuna povestea comunitatii lor prin fotografie. Problemele, nevoile si asteptarile lor au capatat o forma, un nume si un dram de speranta ca vor ajunge la urechea autoritatilor locale, in cadrul unui proiect finantat cu bani europeni.
Desi astfel de proiecte sunt inca putine in Romania, exemplul rudarilor din Malul Vanat arata ca se poate si ca ideile inovative deschid porti nebanuite de comunicare in sanul unei comunitati deseori vazuta ca fiind inchisa si putin cooperanta.
Arta fotografica a patruns in viata lor in februarie 2009, cand doua ONG-uri partenere din Romania - Centrul de Resurse pentru participare publica (CeRe) si Asociatia Partener pentru Tine (APT) - au obtinut o finantare europeana pentru proiectul PhotoVoice “Participarea Tinerilor prin Imagini”. Au cumparat aparate foto, le-au impartit celor 35 de participanti si i-au invatat sa le foloseasca.
Timp de 6 luni, tinerii rromi au surprins in imagini problemele comunitatii lor si, in luna septembrie, au avut prima expozitie la Pitesti. Scopul: aducerea problemei excluziunii sociale pe agenda publica.
Cand cuvintele nu-ti sunt la indemana, vorbesc imaginile pentru tine
De ce PhotoVoice (fotografie povestita)? “Pentru ca multi dintre ei nu se exprima la fel in scris, iar unii nici nu stiu sa scrie”, spune Florina Presada, coordonatoarea proiectului din partea CeRe.
Putini dintre cei care au participat, cu varste intre 13 si 32 de ani, au urmat mai mult de patru clase. “E o metoda care merge bine pe grupuri vulnerabile sau marginalizate, pentru ca un grup normal isi pierde interesul”, adauga reprezentanta CeRe.
Povestea lor…
In comunitatea de rudari din Malul Vant, doar cativa batrani mai stiu cate ceva despre mestesugul lucrului in lemn. Acum, multi fac doar maturi pe care le vand la targ. Cativa norocosi mai scot un ban din munca cu ziua, in timp ce majoritatea familiilor traiesc cu ajutorul social dat de Primarie si din alocatiile pentru copii. In sat, nu exista canalizare si nici apa potabila, iar ei traiesc in case din chirpici, improvizate.
Si acestea sunt doar o parte din problemele care se cer rezolvate. Pe langa indiferenta autoritatilor si lupta cu saracia, tinerii din comunitate mai au de infruntat drumul de 5 km pana la scoala si discriminarea, in cazul celor care aleg sa mearga la ore.
In putine cuvinte, asa arata povestea rudarilor din Malul Vanat pe care cei 35 de ucenici in arta fotografiei care s-au aratat deschisi sa intre in proiect au reusit sa o transmita mai departe catre autoritati, ministere, asociatii si firme care ar putea sa-i ajute. Ce au castigat: incredere in propriile forte, stima de sine si satisfactia ca au reusit sa faca ceva pentru comunitatea lor, spune Sorina Bunescu, reprezentanta APT, organizatia care a implementat proiectul la nivel local.
Iar abilitatile dobandite nu s-au limitat la tehnica fotografica. Tinerii rromi au invatat si cum pot imbunatati deciziile publice care ii privesc, ce drepturi au in relatia cu autoritatile si, mai ales, beneficiile lucrului in grup.
Pozele vorbesc de la sine
Cine sunt ei…
Lideras are 18 ani si un copil de 8 luni. Nu are slujba. A incercat in Spania "dar nu a iesit". A vandut mure ca sa stranga ceva bani si isi doreste sa fie fericit. “Ai mei nu au avut incredere in mine ca eu pot sa fac fotografii si au fost mirati ca pot sa fac asta...M-am simtit mandru!”, spune el.
Sorin are 18 ani si peste 6 luni va fi tatic. Lucreaza cu ziua, are doar 4 clase si nu poate spune de ce a abandonat scoala. Se considera un om corect, muncitor si vrea sa faca ceva pentru familia lui. Dorinta lui este ca "oamenii sa fie mai buni, sa nu ne judece dupa culoarea pielii, ci dupa calitati".
Emilia are 15 ani. De cateva luni este mamica si nu mai merge la scoala. Si-ar fi dorit sa se faca asistenta medicala "sa poata sa faca tratament la oameni". Si-ar dori ca copilul ei sa aiba o viata mai frumoasa.
Machedon este elev in clasa a VIII-a la Scoala Valcelele. Doreste sa se faca presedintele Romaniei, “ca sa fie dreptate in tara si sa nu se mai faca de ras Romania”.
Emil are 16 ani si este elev in clasa a X-a. Vrea sa se faca avocat “ca sa ajute oamenii saraci si sa nu mai existe furturi si spaga”.
Cristina are 28 de ani si a terminat ASE-ul si masterul Guvernarea Publica Europeana. Ar vrea sa lucreze ca economist. Isi doreste ca oamenii din Malul Vanat sa fie mai educati.
De altfel, Cristina este persoana care a deschis celor doua ONG-uri poarta catre sufletul comunitatii de rudari.
Posibile cauze ale numarului mic de proiecte care implica rromi
ONG-urile pot accesa bani de la Comisia Europeana - pentru educatie si formare profesionala - prin doua programe: Tineret in Actiune, destinat activitatilor de invatare non-formala pentru tineri, si Grundtvig, care sustine invatarea pe tot parcursul vietii.
Cifrele oficiale arata insa ca proiectele care implica rromi sunt inca putine in Romania. Andrei Popescu, coordonatorul programului Tineret in Actiune, indica printre cauze lipsa de expertiza a unor organizatii in lucrul cu rromii, pe de o parte, si ermetismul si lipsa de cooperare a acestor comunitati, pe de alta parte.
“Oportunitati exista, dar din pacate nu sunt exploatate. Exista proiecte, potentialul insa este destul de mare si probabil ca numarul acestora va creste atunci cand si organizatiile si comunitatile de rromi vor capata mai multa incredere unele in altele”, spune Popescu.
Proiectul PhotoVoice “Participarea Tinerilor prin Imagini” este finantat de Comisia Europeana prin programul „Tineret in actiune” si aduce impreuna experienta a trei comunitati de rromi din Romania, Slovacia si Ucraina, pentru cei din urma finantarea fiind asigurata de Black Sea Trust for Regional Cooperation.
Cum castigi increderea si participarea unei comunitati de rromi
“E foarte important sa fii acceptat in comunitate. Daca nu esti foarte cunoscut in comunitatea respectiva trebuie gasita o persoana din cadrul ei care sa fie respectata si in care ceilalti sa aiba incredere, cu care sa discuti ideea de proiect si sa pui la punct detaliile acestuia”, a explicat Sorina Bunescu de la APT.
La randul ei, Florina Presada de la CeRe recunoaste ca “e foarte greu de lucrat cu ei”. “Unii veneau pentru ca se relaxau, era o activitate de week-end, se mai intalneau cu ceilalti, faceau ceva in grup, le placea. Plus ca au fost multe activitati extra proiect care s-au facut cu ei tocmai pentru a-i ajuta sa capete incredere ca pot sa faca ceva”, explica ea.
Obstacole…
Cel mai greu lucru pentru initiatorii proiectului a fost sa le explice ca vor face un proiect pentru ei, insa fara sa le ofere ajutoare materiale.
"Ia milioane de euro din Europa pe urma copiilor si lor le scoate ochii cu poze", "ar trebui sa ne dea banii din proiect noua", "sa dea zahar si faina ca ailalti", "se imbogateste pe urma noastra", sunt doar cateva exemple de obiectii pe care le-au lansat rudarii adulti la adresa celor doua ONG-uri.
“Trebuie sa vorbesti pe limba lor, sa fii foarte onest, foarte deschis. Noi le-am prezentant activitatile din proiect, cu un calendar aproximativ, le-am spus ce vrem sa facem, pentru ce avem bani si pentru ce nu”, spune reprezentanta CeRe.
Obstacolele n-au lipsit nici din partea comunitatii ne-rrome si a autoritatilor locale, care n-au fost deloc cooperante. De multe ori activitatile proiectului s-au tinut pe pajistile din imprejurimi, din lipsa de spatiu.
Satisfactii…
Satisfactiile au fost insa mari si de ambele parti: “atelierele de procesare au devenit adevarate laboratoare de marturii intime, nevoi personale, ceea ce a facut ca legatura cu beneficiarii sa fie una foarte puternica”, spune Sorina Bunescu de la APT. “Au inceput sa-si cunoasca drepturile cetatenesti, sa se considere egali cu romanii si sa fie mai circumspecti cand e vorba de promisiuni din partea autoritatilor. Stiu ca unele din problemele lor pot fi rezolvate”.
Florina Presada de la CeRe spune ca si Consiliul local din comuna Merisani a inceput “sa miste” - sa dea pamant pentru o biserica, sa vada cum se pot construi locuinte si sistemul de canalizare. “Pana acum nici nu se punea problema ca Malul Vanat sa fie inclus in proiectele astea mai largi”, conchide ea.
In noiembrie, tinerii rromi participanti la proiect se vor intalnii cu partenerii din Slovacia, unde vor povesti cat de bine sau de greu le-a fost sa aplice metoda PhotoVoice la ei in comunitate. Cat priveste schimbarea opiniei publice in privinta comunitatii lor, ei stiu ca mai sunt pasi de facut. Acum stiu ca se poate si vor sa invete mai mult.
2010 - Anul european al luptei impotriva saraciei si excluziunii sociale
E un lucru stiut ca proiectele care includ minoritati defavorizate aduna puncte in plus la evaluatori, mai ales in cadrul programelor cu bani de la UE. Daca pana acum putine ONG-uri s-au aratat dispuse sa initieze proiecte care implica rromi, Monica Calota, directoarea Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale (ANPCDEFP) care gestioneaza in Romania programele Tineret in Actiune si Grundtvig, spera ca numarul acestora sa creasca in 2010 - sub spectrul Anului european al luptei impotriva saraciei si excluziunii sociale.
Organizatiile pot accesa gratuit cursuri de formare in cadrul agentiei. Cum pot convinge in final? “Sa demonstreze ca stiu ce vor sa faca, ca au niste obiective clare, fara vorbarie multa, ca nu vor sa faca un proiect de dragul de a lua finantare”, conchide directoarea ANPCDEFP.
Text aparut in cadrul unui proiect al Fundatiei Next Page, cu sprijin financiar de la Open Society Institute-Budapesta
1
2
