După haosul din aeroporturile europene din această vară și în contextul crizei economice din spațiul UE, mulți se întreabă dacă am ajuns în punctul în care trebuie să cântăm prohodul biletelor foarte ieftine de avion cu care ne-am obișnuit în ultimii ani. E greu de dat un răspuns sigur la întrebare, dar datele ne arată că pentru perioada următoare ne putem aștepta la orice.
Îmi aduc aminte că în urmă cu 15 ani am plecat pentru o săptămână la Lisabona și am zburat cu TAROM. Atunci mi s-a părut foarte decent prețul de 350 de euro dus-întors pe care l-am plătit pe bilet. Mai mult ca sigur însă, dacă aș fi dat aceiași bani în 2019, mulți oameni m-ar fi compătimit pentru că nu am fost în stare să găsesc un bilet mai ieftin.
Ce-i drept, de la călătoria respectivă, am zburat pe distanțe similare și cu 50 de euro și cu 70 de euro și cu 150 de euro. În principal, cu una din companiile low-cost din Europa. Cu 385 de euro, adică aproape cât am plătit pentru zborul București- Lisabona, în 2017 am călătorit în Thailanda, prin Doha, chiar cu Qatar Airways. Tot dus-întors.
Ce vreau să spun cu exemplul de mai sus este că, până în 2019, călătoria cu avionul ajunsese atât de accesibilă încât o bună parte a planetei a putut să și-o permită. Dacă nu ar fi intervenit pandemia, potrivit estimărilor IATA (International Air Transport Association) în 2020 ar fi trebuit să existe 4,7 miliarde de îmbarcări de pasageri, internaționale sau domestice. 2 miliarde de oameni ar fi urmat să călătorească în străinătate, la nivel mondial.
Numărul curselor low cost din toată lumea se dublase în ultimii 15 ani, pentru a ține pasul cu nevoile clasei de mijloc. Pentru a face față valului de pasageri, aeroporturile din toată lumea și-au mărit capacitatea, și-au îmbunătățit infrastructura, iar companiile aeriene au ieșit la vânătoare de piloți și însoțitori de zbor pe care să-i pună la muncă și să-i plătească regește.
Au apărut școli noi de aviație, peste tot în lume, chiar și în România.
În 2022, după doi ani de pandemie și aflați în mijlocul unui război despre care nu știm cum și când se va termina, lucrurile arată mult diferit.
Mai întâi, cine anticipează scumpirea călătoriilor cu avionul?
Mai mulți oficiali din industria aviatică au vorbit recent despre faptul că biletele de avion nu mai pot rămâne la prețurile actuale. Printre primii s-a numărat CEO-ul de la Ryanair, Michael O'Leary, care a declarat la BBC că „era zborurilor de zece euro s-a încheiat” și că prețul mediu al biletului de avion vândut de compania sa va crește de la 40 de euro, cât e în prezent, la 50 de euro în următorii cinci ani, din cauza creșterii prețurilor la combustibili și a războiului din Ucraina.
Potrivit datelor Eurocontrol pe luna septembrie, Ryan Air este compania europeană cu cele mai multe zboruri zilnice, 2989, la mare distanță de locul 2, care este ocupat de easyJet, cu 1632 zboruri zilnice.
Un alt oficial care a vorbit recent despre scumpirea biletelor din avion este directorul general al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA), William Walsh care prognozează o scumpire a biletelor la nivel mondial, din cauza efectelor pandemiei și, evident, a creșterii prețurilor la combustibili. De altfel, în 2022, datele IATA arată că a avut loc cea mai mare creștere anuală a prețului mediu al biletului de avion din 1989: cu 25%.
Dacă rămânem la Europa, datele Eurocontrol arată că prețurile biletelor de avion sunt pe o pantă ascendentă începând cu luna mai 2022, iar în iulie 2022 acestea au înregistrat o majorare cu 15% față de iulie 2019 (procentul nu ia în calcul inflația).
Iar escaladarea conflictului din Ucraina, după mobilizarea rezerviștilor de către Putin, este un eveniment care va accentua acest trend. Din nou, mergem în afara UE (dar e vorba despre o companie relevantă și pentru europeni), iar CEO-ul de la Qatar Airways, Akbar Al Baker, spune că „cea mai mare îngrijorare a sa este răspândirea conflictului care va alimenta inflația și va pune presiune pe lanțul de aprovizionare. Rezultatul va fi mai puțini oameni în avioanele companiei”.
Aproape unul din două avioane a decolat cu întârziere și unul din trei a aterizat cu întârziere
Greva aeroport Charles de Gaulle Paris 1 iulie 2022. Foto: ABACA / Abaca Press / Profimedia
Discuțiile despre viitorul prețurilor de avion vin după o vară în care călătoria cu avionul a devenit mai complicată decât și-ar fi imaginat cineva înainte de pandemie.
Sigur că pentru români, scandalul cel mai proaspăt rămâne cel legat de prăbușirea companiei Blue Air, care a lăsat mii de clienți prin aeroporturile europene, dar în acest caz avem foarte multe cauze locale, dar și un context internațional complicat.
În această vară, în toată Europa, au rămas pasageri cu ochii în soare, unii blocați prin aeroporturi deși își cumpăraseră bilete de avion, mulți chiar la prețuri mai mari decât erau obișnuiți.
Realitatea invocată de industria aviatică a fost aceea că explozia cererii, imediat după ridicarea restricțiilor a făcut ca aeroporturile și liniile aeriene europene să nu mai facă față.
Datele Eurocontrol pentru luna septembrie, de exemplu, arată că punctualitatea la sosire a avioanelor pe aeroporturile din UE a fost de 66,5%, iar punctualitatea la plecare- 59,5%. Am putea trage concluzia că aproape unul din două avioane a decolat cu întârziere și unul din trei a aterizat cu întârziere.
Industria a fost luată pe nepregătite, după cum recunosc și reprezentanții companiei Wizz Air într-un răspuns la solicitarea HotNews.ro:
„În timp ce estimările erau că industria își va reveni lent după pandemie, deja în iunie am avut un trafic record, cu peste 770.000 de pasageri transportați spre și dinspre România, un record pentru Wizz Air în România. Acesta a fost, de asemenea, mai mare decât în iunie 2019, când am transportat 752.000 de pasageri în România.
În conformitate cu planurile de creștere ale companiei și ca urmare a cererii în creștere, Wizz Air a început și o campanie de recrutare majoră în 2022. În primele cinci luni am recrutat deja 1.000 de membri ai echipajului de cabină și 400 de piloți în rețeaua noastră.(...) Am anunțat recent cinci noi aeronave în București până la sfârșitul anului, ceea ce va însemna aproximativ 250 de noi colegi”, susțin reprezentanții companiei aeriene.
Pe lângă cererea mare de bilete de avion au mai existat și alte cauze. Astfel, mai mult de jumătate din angajații aeroporturilor europene au fost disponibilizați în timpul pandemiei, iar în 2022 nu au găsit suficienți oameni pentru a face față cererii.
În plus, foarte mulți lucrători din industrie nu mai sunt de acord să lucreze pe aceiași bani, în contextul inflației galopante care a lovit Europa.
Ce se va întâmpla în perioada următoare?
FOTO: Nadezda Murmakova / Alamy / Profimedia
Consultantul în turism Răzvan Pascu este de părere că pentru ca lucrurile să se reașeze „este nevoie să trecem printr-o perioadă de probleme și turbulențe”.
„Marile probleme de genul lipsa forței de muncă din domeniu va fi rezolvată cât de cât până anul viitor. Marile companii aeriene au anunțat deja suplimentări de rute și zboruri, plus că vor scoate din nou avioane mari.
De exemplu, Lufthansa a și anunțat că de la anul va zbura din nou cu A380, avioane care anul acesta au rămas parcate din lipsă de personal”, spune consultantul în turism, care mai adaugă că, spre deosebire de 2022, anul viitor nu va mai exista o cerere de tip heirup, iar „oamenii își vor rezerva în avans biletele de avion, ca în perioadele mai normale, pentru că nu se mai tem de restricții”.
În ceea ce privește factorii care pot influența prețurile la biletele de avion putem spune că în luna septembrie prețul combustibilului a fost cu 45% mai mare decât în luna ianuarie.
În acest context se discută tot mai intens și despre folosirea SAF („sustainable aviation fuel”, e vorba în special de combustibil din uleiuri vegetale uzate), dar acestea reprezintă o soluție reală mai degrabă pe termen lung.
„Într-adevăr, SAF este mai scump decât combustibilul convențional pentru moment, dar pe măsură ce este dezvoltat în continuare și utilizat pe scară largă, ne așteptăm să scadă costurile. Tot mai mulți jucători din industria aviației testează SAF”, explică reprezentanții Wizz Air.
Reprezentanții operatorului aerian afirmă totuși că, în continuare, provocările pentru 2023 „rămân cele operaționale în industria călătoriilor, în special lipsa de personal în ceea ce privește controlorii de trafic aerian, operațiuni la sol și manipularea bagajelor, securitate și în aeroporturi”.
Potrivit datelor Eurocontrol, în săptămâna 8-14 septembrie, Wizz Air a fost a șasea companie aeriană din UE în privința numărului de zboruri zilnice, cu 823 zboruri.
Referitor la prețuri, Wizz Air spune că acestea depind de mulți factori „cum ar fi costurile operaționale, costurile aeroportuare, cererea, situația actuală a pieței. Prețul biletului se poate schimba din cauza acestor factori multipli, dar este cert că dacă cumperi mai devreme, obții un preț mai bun”, mai spune compania care este convinsă că „era tarifelor reduse va continua. Cu toate acestea, trebuie să ne uităm la cererea și oferta din piață”.
Ce nu poate spune nimeni în acest moment este cât de tare va lovi criza economică ce se anunță dorința oamenilor de a călători. În acest moment prognoza pentru UE arată o scădere cu 0,2% a PIB-ului UE în ultimul trimestru din 2022 și a reluare a creșterii în primul trimestru din 2023.
În timp ce unii sunt optimiști și spun că epoca biletelor ieftine va continua, britanicii de pildă s-au trezit că zborurile pentru luna octombrie sunt cu 42% mai scumpe decât înainte de pandemie, potrivit unei companii specializate.
E greu de anticipat astfel cum va arăta anul 2023 în privința călătoriilor cu avionul. În orice caz însă totul poate fi dat peste cap de evoluția războiului din Ucraina.
19
20
