​Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează dezbaterea ”Uniunea Europeană: priorităţi şi provocări după şase decenii de existenţă”. Una dintre concluziile este că România vrea mai multă Europă.

DezbatereFoto: Privesc.eu

Live text:

Prima parte a dezbaterii s-a încheiat.

Lazăr Comănescu, fost ministru de Externe:

  • trebuie să ne preocupe să fim participanți full-time la proiectul european, trebuie să venim cu idei privind proiectul european.
  • sunt un euro-optimist, dar cu o doză sporită de realism, trebuie să vedem de ce nu merge Europa, un motiv ar fi schimbarea de paradigmă la nivel global.
  • ecuația național-comunitar nu este încă rezolvată, avem o revigorare a interguvernamentalismului după criza din 2008, astfel că a fost diminuat rolul Comisiei Europene.
  • trebuie să avem o abordare federalistă.

Bogdan Mănoiu, secretar de stat în MAE:

  • avem patru provocări: în primul rând, amenințările reprezentate de populism și extremism, apoi procesele de convergență economică și socială, migrația și gestionarea problemei refugiaților, precum și amenințările cibernetice.
  • e ironic faptul că, urmare a nemulțumirilor, se câștigă alegeri cu discurs antieuropean, inclusiv la alegerile europarlamentare.
  • politica de coeziune e pusă serios sub semnul întrebării. România va continua să susțină că UE are o responsabilitate majoră în privința creșterii coeziunii.
  •  va trebui să rămânem la fel de interesați de Zona euro.
  • e necesară dezvoltarea pilonului social.
  • amenințările de securitate: dezinformarea, spionajul cibernetic, atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice depășesc cadrul actual de securitate, trebuie intensificată cooperarea în acest sens. 
  • credem că UE trebuie să ia măsuri de contracarare a unor astfel de atacuri cibernetice, să fie consolidat parteneriatul cu NATO.
  • dorim un caracter unitar și indivizibil al UE, ne dorim să acționăm și în viitor în cadrul actualelor tratate, o punere a lor în discuție ar vulnerabiliza și mai mult uniunea.

Gabriela Crețu, parlamentar PSD:

  •  România are o problemă: un soi de conformism politic european, facem ce zice UE fără să comentăm.
  • resping catastrofismul promovat de unii.
  • a triumfat în UE un soi de interguvernamentalism, de aceea suntem în situația actuală. 
  • UE nu are o problemă de viteză și de instituții, ci de direcție, de politici și de funcționare.
  • Carta albă vrea să instituționalizeze căile de ocolire a modului în care se iau deciziile.
  • părinții fondatori ai UE au gândit o unificare lentă, pas cu pas, am impresia că acest model nu mai merge, din cauza unui grad mare de integrare. 
  • avem două tipuri de inegalități: în interiorul statelor membre și între statele membre, neoliberalismul a alimentat puternic acest lucru.
  • pentru mine e prioritar să construim pilonul social, să avem un sistem monetar pe bune, să ne luăm în serios, să schimbăm politicile.
  • UE e o minunată locomotivă, care ar putea avea la un moment dat un conductor nebun.
  • cele cinci scenarii: cum să fim uniți în dezintegrare, cred că există alte variante față de cele propuse de Juncker.

Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București:

  • avem nevoie de mai multă justiție socială, faptul că britanicii au votat pentru ieșire arată un decalaj între percepția subiectivă a fiecărui cetățean și ceea ce se crede că e benefic pentru fiecare stat.
  • decalajul dintre săraci și bogați crește, asta arată că modelele de redistribuire încă nu funcționează.
  •  definirea Europei: ce înseamnă ea, cât de mult se poate aprofunda, cât de mult se poate extinde.
  • politica de extindere a fost una dintre politicile de succes, dar a fost stopată momentan urmare a apariției fisurilor în interiorul spațiului comunitar.
  • vrem să ne asigurăm că Marea Britanie e ultimul stat care iese din UE, asta și-a propus CE când a lansat cele cinci scenarii, nu e o listă închisă, așteptăm propuneri.
  • o altă provocare: trebuie să fim mai eficienți, acum nu suntem foarte eficienți. Pentru CE e foarte greu să obțină sprijinul PE și al Consiliului UE pentru inițiativele sale. Unele propuneri ale Comisiei sunt schimbate de cele două instituții.
  • vrem să-i convingem pe europenii part-time că trebuie să fim uniți, ca să putem fi relevanți pe plan global.
  • e inacceptabil ca problemele cetățenilor să nu poată fi rezolvate din cauza unor campanii electorale naționale, când politicienii aduc acuze pe nedrept Europei.

Eurodeputatul Victor Boștinaru (S&D):

  • Carta albă a lui Juncker nu avea cum să nu stârnească valuri.
  • din cele cinci scenarii era normal ca Europa cu două viteze să trezească interes, e cea mai periculoasă, pentru că înseamnă instituționalizarea diviziunilor.
  • dacă apare o Europă a Zonei euro, ce facem cu Suedia sau Danemarca. Aceste state nu sunt în Zona euro, ce faci cu ele, le tratezi cum tratezi România sau Bulgaria?
  •  politica de coeziune va fi marea victimă a unui asemenea model, posibil și PAC.
  • socialiștii sprijină o variantă ”5 plus”: da, există diferențe și nivele diferite de cooperare - Zona euro, Spațiul Schengen, dar noi propunem să nu se ia decizii în afara monitorizării PE, excludem varianta unui parlament al Eurozonei, vrem garantarea menținerii acelorași criterii pentru cooperarea consolidată și excludem țintele în mișcare: România și Bulgaria au cunoscut acest lucru pe propria piele în cazul Schengen.
  • vreo negocieri care să prevină adâncirea diviziunilor.
  • România nu are cum să se ducă spre Grupul Vișegrad, pentru că țara noastră nu are interese în acest grup, care vrea mai puțină Europă, noi vrem mai multă Europă.
  • vreau să cred că modelul politic promovat de Orban nu va fi adoptat de niciun partid românesc.
  • o Europă irelevantă la nivel global nu va putea fi un competitor pe picior egal cu China sau SUA.

Eurodeputatul Cristian Preda (PPE):

  • sunt diverse semne care arată că reunificarea europeană nu e completă.
  • avem o situație foarte complicată în Turcia, țară candidată. De asemenea, sunt probleme cu vecinii de la Est. Nu există un consens în UE privind limita granițelor europene. În cazul Turciei se adaugă și dimensiunea religioasă. În UE s-a crezut mult timp că problema religioasă poate fi ignorată. Dar acum această problemă e în fața noastră.
  •  cele cinci scenarii ale lui Juncker au fost, din păcate, rezumate doar la Europa cu două viteze. Cred că e o simplificare care ne pune pe o pistă greșită.
  • întrebarea fundamentală:când vom fi 27 vom face mai multe sau mai puține decât în prezent.
  • sentimentul discriminării între statele membre e în continuare prezent.
  • în acest moment, suntem într-un punct în care înțelegerea între populari și socialiști în PE e pusă sub semnul întrebării pentru 2019. Sunt vizibile acum apropieri ale stângii de extrema stângă și ale popularilor de conservatori.
  • există mișcări tectonice la acest nivel, coalițiile politice sunt în curs de reamenajare.

+++

Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează dezbaterea ”Uniunea Europeană: priorităţi şi provocări după şase decenii de existenţă”, care are loc la sediul din Strada Vasile Lascăr, nr. 31, etajul 1, sala Nicolae Titulescu.

Acest eveniment îşi propune să aducă în dezbatere tema unor posibile reforme ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene, în contextul aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma şi al pachetului de rezoluţii aprobat recent în plenul Parlamentului European.

Dezbaterea, organizată în parteneriat cu Institutul European din România şi Centrul de Informare Europe Direct București, va fi structurată în două secţiuni separate, care vor aborda pe de-o parte Politicile și strategiile instituționale, iar pe de altă parte, Provocările la adresa României în noul context european, alături de deputaţi în Parlamentul European, reprezentanţi ai Comisiei Europene în România şi ai autorităţilor naţionale şi de reputaţi analişti şi experţi în domeniul afacerilor europene.

În cadrul evenimentului vor fi dezbătute principalele elemente aduse de cele trei rapoarte aprobate în plenul Parlamentului European în data de 16 februarie 2017, rapoarte ce abordează aspecte diferite ale provocărilor cărora Uniunea Europeană trebuie să le facă faţă în actualul context: Reforma Tratatelor, Profitând la maxim de Tratatul de la Lisabona, Consolidarea zonei euro.

Totodată, va fi adusă în discuţie şi propunerea prezentată de Comisia Europeană privind viitorul Europei, propunere care va fi ulterior dezbătută şi în cadrul summit-ului de la Roma din 25 martie 2017.