Asociatia cercetatorilor Ad Astra au formulat o lista de opt intrebari adresata partidelor, organizatiilor si candidatilor la alegerile parlamentare 2016 pentru a vede ce politici vor sustine in domeniul cercetarii. Cercetatorii subliniaza ca activitatile de cercetare, dezvoltare si inovare (CDI) constituie prioritate nationala, conform angajamentelor politice formale si legislatiei romanesti. Intrebarile adresate candidatilor vizeaza teme precum recredibilizarea universitatilor romanesti si a mecanismelor de cercetare stiitifica, nivelul minim al alocarilor bugetare pentru cercetare si statutul personalului din cercetare.
Potrivit Ad Astra, aceste angajamente sunt firesti pentru ca cercetarea reprezentand principalul mijloc prin care:
- (1) economia poate iesi din zona competitivitatii prin salarii mici, specifice activitatilor de executie, si poate creste durabil;
- (2) statul, sistemul educational si sistemul de sanatate se pot adapta la provocarile in continua schimbare;
- (3) universitatile pot deveni atractive pentru tinerii romani si straini mai performanti;
- (4) poate fi imbunatatita pe termen lung imaginea Romaniei in lume si poate fi crescut respectul pe care il inspira romanii.
Incepand cu anul 2008 si in special in perioada 2012-2015, sistemul de cercetare, dezvoltare si inovare romanesc a facut obiectul unor politici represive, noteaza cercetatorii, enumarand "reduceri si amanari arbitrare ale finantarilor deja angajate sau contractate, unice in istoria stiintei in Uniunea Europeana, si continuand cu sabotarea credibilitatii sistemului academic, de exemplu prin atitudinea guvernului si parlamentului fata de corectia unor abateri grave de la etica academica".
Ad Astra vede unele imbunatatiri inregistrate in cursul anului 2016, insa arata ca "asupra viitorului apropiat planeaza incertitudini destul de serioase".
Pentru a ajuta la cresterea predictibilitatii activitatilor de CDI, Ad Astra le cere candidatilor sa clarifice intentiile partidului si prevederile platformei lor electorale pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, raspunzand la cateva intrebari.
Cele 8 intrebari majore adresate de cercetatori candidatilor la parlamentare
"1. a) Cum vedeti rolul stiintei in societate si ce importanta atribuiti sistemului national CDI? b) Ce importanta au politicile CDI pentru partidul dvs.? c) Ce structura a partidului dvs se ocupa cu elaborarea de doctrine si politici privind sistemul CDI? d) Cine conduce si reprezinta aceasta structura? e) Ce documente privind politicile CDI ati elaborat si publicat pana acum, unde pot fi gasite?
2. Strategia nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014-2020 (SNCDI20) a fost adoptata de guvern prin HG 929/2014. In primii trei ani ai intervalului (2014-2016), alocarile bugetare pentru instrumentele strategiei au fost derizorii comparativ cu cele pe care se bazau obiectivele si tintele indicatorilor strategiei, care, astfel, au pierdut orice legatura cu realitatea. In consecinta, sectorul CDI este de fapt condus catre alte obiective si prin alte mecanisme. Contrar legii (OG57/2002) aceste obiective si mecanisme nu sunt cunoscute publicului sub forma unui normativ specific (o strategie reala).
Cum veti readuce functionarea sistemului CDI in limitele legalitatii?
3. Structura de guvernanta a sistemului CDI, prevazuta de legea cercetarii (OG 57/2002) si de SNCDI20, este in parte disfunctionala (de exemplu, organe cum ar fi Consiliul National al Cercetarii Stiintifice nu au functionat de fapt in ultimii ani), iar in parte lipseste chiar si formal, mai multe structuri centrale, esentiale, prevazute de lege nefiind infiintate.
Romania, ca orice stat modern, are nevoie de o serie de organisme pentru monitorizarea sistemului stiintific si elaborarea de politici, precum si pentru optimizarea cheltuirii fondurilor de cercetare, cum se intalnesc in alte tari (de exemplu, in SUA: NSF, NIH, OSTP). Unele dintre acestea trebuie sa se gasesca sub controlul comunitatii stiintifice (conform doctrinelor Haldane si Vannevar Bush pe care se bazeaza cele mai performante sisteme CDI), nu la discretia conducerii politice in continua schimbare.
Cum intentionati sa normati si sa organizati guvernanta sistemului CDI in urmatorul mandat?
4. Statutul personalului de cercetare (Legea 319/2003) sintetizeaza situatia personalului din institutele de cercetare si universitati la data adoptarii, acum 13 ani, practic identica celei dinainte de 1989. Astazi, aceasta lege prezinta numeroase discordante fata de Carta Europeana a Cercetatorului, Legea Educatiei Nationale, Clasificarea Ocupatiilor din Romania, Manualul Frascati si fata de practica incadrarii personalului de cercetare la noi si pe plan european.
Cum intentionati sa reglementati prin lege statutul personalului de cercetare?
5. Credibilitatea sistemului academic a fost grav compromisa prin repetatele scandaluri privind: fenomenul plagiatului, lucrarile asa zis stiintifice elaborate in inchisori, "fabricile de diplome". In mod particular, titlurile implauzibile de doctor ale multor politicieni contribuie substantial la aceasta decredibilizare.
Ce masuri anticipati pentru recredibilizarea universitatilor?
6. Conform unui recent raport al Curtii de Conturi, si a mai multor analize si rapoarte anterioare, sistemul nostru de cercetare nu evalueaza si nu raporteaza, de fapt, activitatile de cercetare, decat punctual si cel mult din perspectiva unor indicatori de realizare imediata, de exemplu bibliometrici. Simpla examinare comparativa a paginilor de web ale organismelor responsabile de finantarea cercetarii si ale organizatiilor de cercetare din Romania si din tarile dezvoltate este revelatoare. La fel de revelatoare este dificultatea generala de a raspunde la intrebari cum ar fi: ￢Ce s-a descoperit/inventat in Romania/in anume universitate/in anume institut/prin anume program national?
Prevede platforma dvs electorala reorientarea accentului sistemului CDI de la distributia de fonduri si simpla achizitie de echipamente catre obtinerea de rezultate stiintifice si tehnologice? Prin ce masuri?
7. Dupa 2008, desfasurarea proiectelor de cercetare a fost afectata de reduceri discretionare si complet imprevizbile ale finantarilor, uneori de peste 50%, chiar in conditiile in care guvernul dispunea de excedente bugetare iar economia se afla in crestere, in contrast absolut cu politicile din tarile UE si cu prevederile legislatiei noastre. Romania este singura tara emergenta (fosta socialista) din UE in care fondurile publice de cercetare au fost reduse continuu in aceasta perioada, ramanand mult in urma vecinilor.
Ce masuri prevede platforma dvs. electorala pentru recredibilizarea mecanismelor de finantare a cercetarii stiintifice?
8. Legislatia, de exemplu Legea 1/2011, Pactul pentru Educatie si Cercetare - semnat de toate partidele, angajamentele Romaniei fata de UE si SNCDI20 prevad, toate, finantarea cercetarii (CDI), din fonduri publice, cu 1% din PIB.
Care este nivelul minim al alocarilor bugetare din fonduri publice pentru cercetare pe care il sustineti pentru fiecare din urmatorii 4 ani (2017-2020)? Veti iesi de la guvernare, sau veti retrage sprijinul politic al unui guvern care nu va respecta acest nivel minim? Veti vota impotriva unei legi a bugetului de stat daca nu va atinge cel putin acest nivel minim?"
