Dragos Pislaru, ministrul Muncii: Somerii pe termen lung, o masa electorala de manevra perfecta tinuta captiva de partide. Cum functioneaza stimulentele pentru mobilitatea somerilor si a firmelor

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Marţi, 4 octombrie 2016, 15:47 Actualitate | Esenţial

Dragos Pislaru
Foto: HotNews.ro
Partidele politice au fost interesate pana acum sa tina captiva o "masa electorala de manevra perfecta" formata din somerii pe termen lung, care traiau de pe urma ajutoarelor sociale, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro, ministrul Muncii, Dragos Pislaru. El a explicat cum functioneaza masurile luate de guvern pentru stimularea angajarii acestora departe de casa. In acelasi interviu, Pislaru a vorbit si despre cererile magistratilor privind salariile.

Info pe scurt:
  • Incepand cu 1 decembrie vor fi active mai multe masuri in sprijinul somerilor
  • Un somer care vrea sa isi schimbe domiciliul la o distanta mai mare de 50 km pentru a se angaja va putea beneficia o prima de instalare de 12.500 de lei (jumatate la angajare, jumatate dupa 12 luni - conditie esentiala pentru a-i primi). Suplimentar, daca isi mai ia inca un membru al familiei, primeste inca 3.000 de lei.
  • Acordarea unei prime de activare in valoare de 500 lei neimpozabila somerilor inregistrati care nu beneficiaza de indemnizatie de somaj, in situatia in care se angajeaza cu norma intreaga, pentru o perioada de cel putin 3 luni.
  • Somerii care se angajeaza si fac naveta la o distanta mai mare de 15 km de localitatea in care isi au domiciliul, vor beneficia de o prima de incadrare de 0,5 lei/km dar nu mai mult de 55 lei/zi.
  • Angajatorii care incadreaza in munca, pe durata nedeterminata, absolventi ai unor institutii de invatamant primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent incadrat o suma in cuantum de 900 lei
  • angajatorii care incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, someri in varsta de peste 45 de ani, someri de lunga durata, tineri NEET sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma in cuantum de 900 lei, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 18 luni

Rep: Ati modificat legislatia prin OUG privind ajutoarele de relocare, marind vechile cuantumuri. De ce le-ati marit, erau ineficiente?
Dragos Pislaru: Cuantumurile respective erau ineficiente din mai multe ratiuni. Prima ratiune este ca in ultimii 5-6 ani bugetul de masuri active alocat Ministerului Muncii n-a fost cheltuit pe de-a-ntregul, ci doar in proportie de 60-70%. Numarul doi: grupul tinta, pe vechea legislatie, era incomplet din doua perspective. Pe de-o parte Romania salutase si imbratisase cu mare drag orientarea legata de ocuparea la nivel european catre tinerii care nu sunt in ocupare, educatie sau formare, dar pe masurile active nationale nu erau avuta in vedere decat o parte a lor - absolventii de invatamant si cei cu dizabilitati. Somerii de lunga durata, adica beneficiarii venitului minim garantat (VMG), nu erau adresati de pachetul acesta;  erau definiti in vechea lege, dar practic nu erau inclusi ca grup-tinta pentru toate masurile active.

Deci prima miscare a fost aceasta de a largi grupul-tinta al stimulentelor. Asta nu trebuie omis pentru ca este cel putin la fel de important ca ridicarea nivelului stimulentelor, astfel incat masurile sa devina mai atractive.

Ridicarea nivelului stimulentelor are doua componente. Una: vrem sa devina mai atractive si sa scoatem cat mai mult din aceste grupuri vulnerabile inspre ocupare pentru a nu ramane beneficiari pasivi de indemnizatii...

R.: Care greveaza bugetul de stat...
Dragos Pislaru: ...care greveaza bugetul si ii tine pe ei intr-o saracie dependenta de aceste beneficii. Aici e o asertiune foarte importanta pe care am spus-o si vreau sa o spun si aici, ca niciun partid politic, la modul in care au fost ele pana acum, nu avea vreun interes sa schimbe status-quo-ul.

R.: Erau interesate sa-i tina captivi?
Dragos Pislaru: Da, da. Discutam aici de o masa electorala de manevra perfecta. Sunt oameni carora tu, ca primar, le dai o suma de bani pe semnatura ta. Chiar daca ii plateste o agentie a statului ¬ in speta cea pe care o coordonam noi la ministerul Muncii, ANPIS. Dar primarul iscaleste beneficiile astea, da? Noi vrem sa-i scoatem din acea stare prin a-si asuma un mod activ de viata, angajandu-se in diverse locuri.

Si asta este cheia de bolta pe partea de ocupare: a scoate din pasiv, in activ. Deci aici este o paradigma clara de a nu da peste si de a da undita.

R.: Spuneti ca vreti sa-i scoateti din aceasta captivitate in care au fost tinuti pana acum. Dar ati avut un studiu, informatii care sa arate ca e nevoie de scoaterea lor din aceste zone pe care le-ati definit si mutarea lor, eventual in alte zone? Adica exista o piata pentru asa ceva?
Dragos Pislaru: Intai si-ntai am vrut sa cream un sistem de motivatie pentru angajatori, pentru ca astea sunt subventii pentru angajatori, ca angajatorii sa fie mult mai deschisi pentru a-i atrage pe somerii de lunga durata. 900 de lei neimpozabili pe luna reprezinta o foarte mare parte dintr-un salariu - hai sa zicem minim - deci este o compensare de aproape la jumatate din tot efortul pe care-l are angajatorul cu un salariu minim. Ceea ce este, totusi, relevant, 12 luni de zile. Si atunci am zis: ok, primul lucru este sa creez o motivatie angajatorilor.

Apoi ne-am gandit cum pot sa-i motivez si pe oamenii care sunt in semi-subzistenta, sau subzistenta, actioneaza ca zilieri. Multi dintre ei sunt obisnuiti ca la sfarsitul zilei, informal, la negru, sa ia niste bani din care unii sa-si ia bautura si-asa-mai-departe. Si mergand pe teren, am constatat ca una din problemele lor de a semna un contract de munca era ca aveau o jena. Cu ce sa se imbrace, cu ce sa se deplaseze la noul loc de munca, adica niste probleme pe care noi le ignoram. Jena aceasta uneori, la oamenii acestia simpli, este un factor psihologic foarte important. Conteaza sa se imbrace cu haine curate cand se duc la un loc de munca. Si asta este experienta pe care am avut-o eu. Exista un bun-simt, la nivelul asta, pe care cred ca-l subestimam.

R.: Dar ati avut date, ati avut cercetari in teren?
Dragos Pislaru: Am fost in teren. Am vorbit, in teren, cu oamenii. Am fost in Hetea, am fost in Vaslui, Bacau, am fost acum la Baia Mare, am vorbit cu oamenii respectivi, da?

Prima miza a fost sa cream aceasta prima de activare, in care sa dam o suma de bani la semnarea contractului. Deci semneaza contractul de munca, sta trei luni - deci isi asuma ca sta trei luni - primeste banii astia, 500 de lei, care sunt de fapt o investitie ca oamenii sa faca acest pas. Este o investitie pentru a depasi aceasta bariera psihologica. Si este o investitie si nu o cheltuiala pentru ca statul plateste cei 500 de lei, dar nu le mai plateste venitul minim garantat. Asta e foarte important de mentionat: aceasta masura este dedicata numai VMG-istilor, cei care sunt in somaj de lunga durata, care au depasit sase luni de indemnizatii. Deci, practic, daca statul nu mai plateste VMG-ul trei luni, si incaseaza taxele aferente macar unui salariu minim, isi acopera aceasta prima de activare de 500 de lei. Asta este calculul pe care noi l-am facut.

Si-aici inca un lucru important: au zis, "da, dar de ce pui trei luni si nu pui mai multe, ca astia or sa plece de-acolo" si-asa mai departe. Motivul este asa: oamenii astia, din ce am vorbit noi cu ei, daca le pui o conditie ca trebuie sa stea angajati mai mult, ei or s-o vada ca o chestie de sclavie si e o chestie, iarasi, psihologica. Pe de alta parte, unii dintre ei sunt sezonieri - adica lucreaza, in anumite luni, fie se duc in strainatate, fie se duc la plantatii, cum era la Hetea cu cartofii, sau in constructii, deci ideea este macar sa-i duci intr-o zona de cultura a muncii. Multi dintre ei n-au avut niciodata in viata lor contract de munca. Ei, si-atunci deci asta a fost foarte important sa luam in calcul ca sa fie trei luni ca sa dai posibilitatea, intr-adevar, sa se intample ceva.

Si-aici iarasi e foarte important ca prima asta de instalare, care e personala pentru cel care se angajeaza, se cumuleaza cu primele pentru angajator. Angajatorul vrea sa-i ia acum, ca are 900 de lei pe luna, si-i dau si eu un impuls si omului sa faca pasul. De multe ori sunt locuri de munca pe care angajatorii le transmit la Agentiile de Ocupare, dar nu vine nimeni.

Piata fortei de munca are trei probleme majore acum: o problema de cantitate, demografie, pleaca lumea afara, natalitatea scade, deci avem o problema de cantitate. A doua problema, de calitate, competente. Aici discutam de jonctiunea sistemului educational cu piata de munca. A treia problema este de eterogenitate. Problema e ca in aceeasi Romanie ai o situatie complet diferita in zona de vest a tarii sau in Bucuresti fata de zona de est sau zone cu saracie extrema din diverse colturi ale tarii.

La partea a treia, cu eterogenitatea, noi am spus asa: "noi avem o piata de forta de munca complet imobila". Ne-am uitat in comunitatile alea, practic oamenii aia stateau acolo in fata casei si cand mai trecea cineva mai ieseau in fata casei. Si erau acolo niste tineri muschiulosi - le-am si spus ca in Bucuresti ar fi oameni care-ar da 1.000 de lei pe luna ca sa ajunga sa faca la sala, sa arate cum arate ei. Deci nu e o problema ca nu erau apti de munca. Pur si simplu, au zis ca niciodata n-a venit nimeni dupa ei, ca sunt izolati, comunitatea era mai marginalizata. S-a pus problema daca ar fi sa lucreze, unde ar lucra? Si nu erau foarte multe optiuni in jur. Adica la 10 kilometri, la 15 kilometri nu era mai nimic. Era mai rau.

Si-atunci, aici am facut asa: am facut un sondaj cu 6.979 de oameni. Am vrut sa verificam in ce masura oamenii astia ar fi tentati sau nu sa se mute pentru serviciu, da? Pe grupul tinta de 15-24 de ani, 46,7% dintrei ei au spus ca pachetul propus au spus ca ar fi tentati. Atunci am inceput sa lucram la partea asta. Am inceput sa ne consultam cu asociatii, cu firme care plaseaza personal si-asa mai departe.

Si-am venit cu ideea sa schimbam vechiul cadru, care era cumva usor bizar. Existau doua masuri pentru stimularea mobilitatii la angajare. Una era de incadrare si una era de instalare. Cea de incadrare era: daca faci naveta la mai mult de 50 de kilometri, ti se dadeau niste banuti. Si cealalta nu mai preciza la ce distanta, daca te reloci, primeai 3.500 de lei. Si mi s-a parut, in primul rand, ca e o chestie fara sens, adica aveai naveta peste 50 km in conditiile in care naveta e definita, de obicei, cu o izocrona de o ora in jurul domiciliului. Si-atunci am venit cu conceptul acela, peste 15 kilometri, 0,5 lei/km, cu un plafon la 55 de lei pe zi. Iar pe partea de relocare, gandirea a fost sa cream o subventie pentru persoana ca sa se reloce la mai mult de 50 de km distanta si sa existe un element prin care sa-l stimulezi si sa vina cu familia, adica se mai dau inca trei mii de lei daca-ti mai aduci macar inca un membru al familiei...

Noi am mai facut un lucru care-i foarte important, am discutat si cu Cristi Ghinea, sa folosim si fonduri europene. Am avut o intreaga dezbatere pe tema asta si cred ca pasul asta facut acum in care punem banii la un loc, in spatele unei politici care e definita de un interes national, e un mare pas inainte.

Rep: Cum va asigurati ca veti evita migrarea masiva din zona sarace?
Dragos Pislaru: Haideti sa clarificam un pic partea asta de mobilitate. Deci partea asta de mobilitate, ea nu este  de oriunde-oriunde, da? Deci noi vizam din si inspre zonele care sunt marginalizate, grad 3-4 de saracie, rezultate in urma recensamantului si a unor anchete facute cu sprijinul Bancii Mondiale. Si, pe langa zonele acestea, sunt zonele pe care le-am aprobat in memorandum saptamana trecuta ca fiind zonele de interes pentru dezvoltare: in jurul Rosiei Montane, Valea Jiului si o parte din Moldova.

In acest moment, investitorii, cand vin in Romania - mai ales cei care sunt intr-o zona in care procesul nu e complet automatizat sau robotizat - cauta inca bazine de forta de munca necalificata sau putin calificata. Mi-e greu sa cred ca vom avea situatii in care voi avea localizarea in Arad si voi aduce 3-400 de vasluieni. Eu am spus ca este foarte important ca aceasta facilitate ¬ si asta a fost pre-discutata cu firme ¬ aceasta facilitate poate fi folosita pentru a se merge intr-un areal care-i mai putin dezvoltat. Evident, aici trebuie un pachet mai complet. Pe de o parte, trebuie sa am niste minime facilitati, gen utilitati, chestii, lucruri si-asa mai departe, dar cred ca aici nu stam atat de rau, cam toate autoritatile publice locale au inceput sa fie preocupate de zona asta.

Rep.: Dar devine mult mai complicat tot efortul asta pentru un investitor privat, sa mearga intr-o zona in care nu prea are acces la utilitati, nu prea are infrastructura. Dumneavoastra spuneti ca va aduce si cateva sute sau o suta de oameni bine calificati. Pai cum sa-si lase ei locul de munca din Arad, cu o casa, cu acces la invatamant si educatie sa se duca intr-o zona saraca unde nu are nici gradinita, nici scoala?
Dragos Pislaru: Nu ma gandeam la asta, ma gandeam, de exemplu, ca, daca vreau sa investesc in Vaslui...

Rep.: Si sa mai faca si niste case acolo pentru angajati, pai e contra-intuitiv. Adica mai simplu va fi sa ia 300 de vasluieni si sa-i aduca la el.
Dragos Pislaru: Ok. Hai sa o luam asa. Aici eu zic ca e un mare "depinde". Deci, daca eu am personalul asta calificat la Iasi, de exemplu si il am, culmea e ca il am. Pe cei din Iasi eu i-as putea aduce, la o adica, la Vaslui, daca as creea o jonctiune intre Vaslui si Bacau ca si placa turnanta pentru o minima infrastructura. Si ce ar trebui sa fac acolo, intr-adevar ar trebui sa mai dau niste motivatii suplimentare pe care eu le vad posibile, eu cred ca exista destul de multi corporatisti, in momentul de fata, in down-shifting...

Rep.: Aveti date despre down-shifting? Noi n-avem.
Dragos Pislaru: Am date din ce a aparut in spatiul public, in sensul ca sunt destul de multi care au inceput, si-au facut mici ferme, s-au dus...

Rep.: Cred ca sunt, mai degraba, exemple anecdotice.
Dragos Pislaru: Ok. Eu cred ca daca ar fi o oferta de tipul sa se construiasca un cartier de catre investitor, care sa aiba beneficiile unei vieti moderne, sa fii intr-o zona destul de idilica, cum sunt zonele acelea, ca nu toate sunt pline de noroi cu case darapanate. Si cred ca ar putea sa fie un lucru atractiv, cu o politica coerenta si integrata, in mod evident, pentru ca trebuie sa dai o solutie de educatie si o solutie medicala, astea sunt primele.

Rep.: Evident, fara astea nu se muta nimeni.
Dragos Pislaru: Da, numai ca exact asta facem si noi in paralel, deci pe servicii sociale integrate exact asta facem. Asistent social, asistent medical consilier scolar care se duc in aceste comunitati si incearca sa aibe politica integrata la nivelul comunitatii. Ideea este asa: nu o sa se intample peste noapte ce spun eu, pentru ca mai sunt inca multe elemente care nu sunt acolo, dar, pe de alta parte, eu n-as vrea sa ne uitam la aceasta masura, doar ca la o masura de desertificare a comunitatilor vulnerabile.

Pe de alta parte, pentru oamenii care sunt in aceste zone si nu au oportunitati de angajare in zona - ca sa le zicem ca ei ar trebui sa stea acolo si sa prezerveze patrimoniul natural si sa ramana in continuare in starea asta ¬ nu cred ca este o solutie. Deci, din punctul meu de vedere, chiar si asa este un lucru legitim sa incerci cumva ca in momentul in care ai un deficit in anumite zone ale tarii sa compensezi, in primul rand, cu oamenii pe care-i ai in propria ta tara. Asta este menirea...

R.: Dupa ce ati anuntat masurile, v-a intrebat vreun om de afaceri cum poate beneficia de ele?
Dragos Pislaru: Da. Feed-back-ul eu l-am primit. A fost pozitiv, din partea mediului de afaceri, mai ales pe naveta, recunosc, pentru ca mediul de afaceri deja, in anumite locuri, investea masiv in microbuze

Rep: Reversul intrebarii cu migrarea masiva dinspre zonele sarace inspre cele in care sunt locuri de munca. Nu vedeti un pericol pentru supra-aglomerarea unor zone care deja sunt mega-aglomerate?
Dragos Pislaru: Aici argumentul este asa: Oamenii din zona respectiva, primarii, au inceput deja sa gandeasca zone de extindere peri-urbane si lucruri de genul acesta. Aici, tema, intr-adevar, este la modul urmator, adica cu ce ne-am confruntat cand am analizat situatia pe teren acolo a fost asa: ca solutiile de locuire s-ar putea sa nu fie acum disponibile imediat. Si-atunci ce-am facut: am zis ¬nu esti obligat sa stai in Sebes. Deci, te lasam sa stai in localitatile invecinate...

Rep.: Chiar daca locul de munca, punctul de lucru e Sebes...
Dragos Pislaru: Chiar daca locul de munca e in Sebes, da. A fost tocmai gandita pentru ca, pana apare o solutie de locuire in peri-urbanul localitatilor trebuia sa spui ca oamenii astia, daca tot le dai bani pentru chirie, sa aiba unde sa stea? Deci asta e o prima chestie foarte importanta si atunci, evident, acum mai e o chestie interesanta. Daca eu ma duc intr-o localitate invecinata, ma costa mai putin chiria. Deci eu as fi tentat sa ma duc, pentru ca suma nu ti-o dau in functie de cat e chiria. Eu ti-o dau sa te muti, da? Si-aici mie mi se pare ca masura asta reduce din riscul ala de supra-incarcare al zonelor urbane...

R.: Ca sa-i lase sa stea in Voluntari, in loc sa intre in Bucuresti.
Dragos Pislaru: Exact, si se dezvolta, in modul asta, comunitatile peri-urbane din zona respectiva.

Salarii magistrati

Rep: Guvernul a jonglat cu doua OUG-uri pentru a elimina magistratii din randul "personalului platit din fonduri publice" care urma sa beneficieze de mariri de salarii. De ce a fost nevoie de a doua OUG?
Dragos Pislaru: In OUG 20, initiala, noi am vizat cu buna stiinta justitia. Nu a fost nici o intentie de a-i scoate. Erau cateva probleme flagrante. Pe de o parte, trei din ce patru ordonatori de credite din justitie isi facusera o asimilare in trecut la un anumit nivel salarial, altul nu isi facuse asimilarea. Noi am luat in calcul rezolvarea unor inechitati intre cei patru ordonatori. Era un lucru cerut de ei. Si am rezolvat-o.

Acel tip de inechitate a fost discutat cu asociatiile de profil, cu Ministerul Justitiei. Doamna Baltag a fost invitata, am ascultat ce a avut de spus. Chestiunea cu 18% nu a fost discutata, nu a existat.

Episodul 2: in 2010 am avut un RIL al Inaltei Curti care spune ca nici un judecator nu mai are dreptul sa dea in instanta cei 18% pe ansamblu pentru ca e o chestiune de politica salariala.

In acelasi timp insa, din ratiuni de tehnica legislativa, nu a putut sa anuleze hotararile date deja. Practic, statul a ramas cu niste hotarari pe care pe unele le-a pus in practica, altele le-a prorogat, iar Inalta Curte a stopat practica. In acel moment era clar ca nimeni nu mai putea majora nimic. Si a venit Pislaru, care a deschis cutia Pandorei, spunand ca salariile vor creste la maximul in plata. Ei practic au spus asa: maximul in plata sunt cele 40 si ceva de hotarari puse in practica.

Aici e cuiul lui Pepelea. Cand in OUG 20 am definit maximul in plata, ei au spus: Nu mai conteaza ce a spus Inalta Curte, pentru ca la noi maximul in plata sunt cei sub 1% din tot personalul din justitie, care au salariul cu 18% mai mare decat restul - majorare obtinuta prin hotarare judecatoreasca.

Cei care au inceput, fara ca macar sa-mi dea un telefon - nu ca ar fi obligati, dar macar sub forma de consultatie - a fost Parchetul General. Atunci a inceput nebunia.

Rep: In acel moment au venit si asociatiile de magistrati ...
Dragos Pislaru: Guvernul a venit apoi cu OUG 43, care spune in esenta ca maximul in plata e stabilit prin legislatie, nu prin hotararile judecatoresti.

Rep: Si acum magistratii va acuza ca nu respectati hotararile justitiei.
Dragos Pislaru: Noi spunem: nici vorba de asa ceva. Respectul fata de justitie e clar. Mi-am pus cenusa in fata lor, am retractat public calificativul de "Rea credinta" - nu am voie sa spun ca ministru ca justitia e de rea credinta. Dar politica salariala e facuta de guvern.

Rep: Considerati ca a fost o eroare OUG 20?
Dragos Pislaru: Intr-o lume normala, nu. Intr-o lume normala, in care Guvernul stabileste oportunitatea si Justitia intelege ca sunt doua elemente, de legalitate si de oportunitate, si lasa Guvernului prerogativele de politica salariala, nu, nu am gresit.

In lumea noastra, in care e sport national sa gasesti o bresa care sa-ti permita ceva la limita moralitatii, la noi, din pacate, acest lucru a fost o vulnerabilitate a ordonantei care a deschis o discutie ce fusese inchisa de Inalta Curte.

Rep: E posibil ca magistratii sa mearga la Curtea Constitutionala. Ce va face guvernul in cazul unei decizii nefavorabile?
Dragos Pislaru: Unele lucruri sunt bizare aici, din punctul meu de vedere. Judecatorii nu au voie sa faca greva si sa nu-si indeplineasca atributiile de serviciu, conform legislatiei. Acesta e statutul lor. Distractia cea mare e ca forul care ar trebui sa sesizeze aceste lucruri este Inspectia Judiciara, care si ea e in aceeasi familie ocupationala, cu aceleasi probleme de salariu. In acest moment, Inspectia Judiciara nu are nici un motiv sa nu subscrie la acest efort.

Rep: Ce veti face ca ministru?
Dragos Pislaru: Eu cred in continuare ca va trebui sa mergem pe aceeasi linie pentru a explica de fiecare data atunci cand ne intalnim cu magistratii: respectul nostru e acolo, nu e vorba de nimic altceva, dar eu nu pot creste salariile la 99% din personalul din Justitie cu sume intre 2.000 si 2.700 de lei cand noi nu am avut resurse sa crestem cu 30 -50 lei salariile celor din administratia locala, asistenta sociala etc.

Este un lucru pe care eu ca ministru nu-l voi face si sunt gata ca la limita sa-mi dau demisia daca as fi fortat sa fac lucrul asta.

Guvernul nu are resursele bugetare sa puna in practica o asemenea decizie, deci ea ar fi probabil prorogata.

Rep: Vi se par nerezonabile cererile magistratilor?
Dragos Pislaru: Din punct de vedere legal, inteleg ce spun ei. Ca de fiecare data, voi respecta cadrul legal. Mi se pare insa ca nu e intelept pentru ceea ce se intampla acum in Romania ceea ce cer magistratii. Cred ca vor exista repercursiuni de imagine asupa sistemului de justitie daca se va intampla acest lucru. Discutam de cresteri de la 12.500 de lei la 15.000 de lei, un exemplu dat chiar de magistrati.

Rep: Cat ar insemna pe an acest efort?
Dragos Pislaru: Inteleg ca ar fi vorba de cateva sute de milioane de lei.

Eu nu spun ca nu e un haos complet in aceasta zona si ca nu exista poate o portita legislativa. Spun doar ca oportunitatea ar trebui sa ramana definita in comun de guvern si sectorul de justitie, eu vad o colaborare intre cele doua puteri, nu vad o izolare a justitiei in turnul de fildes. Ii rog sa ia in calcul situatia intregului sistem bugetar. Le-am spus ca in legea salarizarii pe care o lucram impreuna putem sa punem ce cred ei ca e nevoie sa punem ca sa eliminam inechitatile din interiorul salarizarii magistratilor.












[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
2557 vizualizari
  • +6 (6 voturi)    
    Felicitari! (Marţi, 4 octombrie 2016, 16:47)

    deinonychus [utilizator]

    Inca o initiativa demna de lauda, numai de-am continua tot asa.
  • 0 (0 voturi)    
    vedeti ... (Marţi, 4 octombrie 2016, 16:49)

    dagenia [utilizator]

    .... ca nu va merge butonul de "share"!
  • 0 (0 voturi)    
    doar cateva vorbe (Marţi, 4 octombrie 2016, 17:34)

    ..13 [utilizator]

    Unde se concentreaza aceste locuri de munca care necesita relocare?

    In ceea ce priveste masele tinute captive noile masuri legislative nu schimba realitatea din societatea romaneasca si nici faptul ca oamenii politici vor putea uza de ele in interesul lor, chiar de maine...
  • 0 (0 voturi)    
    am serioase dubii ca va da roade (Marţi, 4 octombrie 2016, 18:58)

    bogdan1477 [utilizator]

    Poate de la birou din Bucuresti pare buna masura, dar foarte multi din somerii de lunga durata au ca principala ocupatie statul la crisma in asteptarea ajutorului social cu care sa plateasca datoria facuta pe caiet in luna in curs. Din pacate aia nu pot fi scosi din crisma decit prin taietrea jutorului social. Asha ca... masura asta pare similara cu aia a francezilor care trimiteau romii inapoi in ROmania dindu-le 300 de euro...

    Daca vreti sa-i cointeresati pe somerii de lunga durata, umblati la ajutorul social. Iti ofer 3 joburi si le refuzi pe toate, te descurci singur fara venituri. Dar cine face asta se linge pe bot de voturile alora si ale familiilor lor. Asha ca...


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri