In cazul unui cutremur puternic in Romania, trei sferturi dintre locuitorii tarii ar fi afectati, infrastructura fiind in multe zone una "critica", iar dotarile cu echipamente pentru misiuni de salvare-cautare in caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arata in proiectul de consolidare a IGSU, potrivit Mediafax.

Bulina rosie, semnul distinctiv al cladirilor cu risc seismic majorFoto: HotNews.ro

"Romania are o seismicitate ridicata, cu originea in zona Vrancea, in zonele subcarpatice si mai putin in partile de nord-vest si vest ale tarii. Edificatoare in acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc in Romania si urmarile lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morti, peste 11.300 raniti, 35.000 familii sinistrate si 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate" - asa incepe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre in Romania din proiectul Strategiei de consolidare si dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) 2016-2025, aflata in dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Specialistii din cadrul structurilor de interventie sustin ca, in Romania, riscul de cutremur exista, tinand cont de activitatea seismica din zona Vrancea. In document se arata ca, in situatia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii Romaniei pot fi afectati.

"Riscul de producere a unui cutremur major se mentine, iar in zonele care pot fi afectate de acesta locuieste 75% din populatia Romaniei si exista importante elemente de infrastructura critica", se noteaza in proiectul Strategiei.

Potrivit unei analize facute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili in caz de cutremur si este nevoie de investitii in instruire, dar mai ales de achizitia de echipamente necesare salvarii.

In document se noteaza, la capitolul vulnerabilitati, ca in cadrul IGSU a fost identificata "lipsa unor stocuri de materiale si tehnica necesare gestionarii unor situatii de urgenta majore (ex.cutremur)".

"Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de interventie si echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnica, interventie CBRN, cautare-salvare urbana, cautare-salvare si interventii specifice in apele teritoriale, adapostire, instiintare-alarmare", este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilitati.

Tot la probleme de logistica sunt trecute si 32 de cladiri in care isi desfasoara activitatea pompierii si care au risc seismic ridicat.

Specialistii IGSU sustin ca este nevoie si de intensificarea activitatilor de prevenire prin educarea populatiei.

Seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, secretarul de stat Raed Arafat, declara la inceputul acestui an ca "se are in vedere achizitia de tehnica pentru cautare si salvare urbana si dotarea specifica pentru interventiile la cutremure". De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investitii.

Daca maine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc in Capitala, a sustinut Raed Arafat la inceputul lunii august, prezent la un post de televiziune intr-o dezbatere pe aceasta tema.

"Din punctul nostru de vedere impactul in Bucuresti o sa fie rau, adica o sa avem victime, o sa avem decedati, o sa avem raniti, o sa avem mai multe cladiri cazute - asta nimeni nu ascunde si se stie si din cazua asta insistam pe luarea unor masuri cat mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care functionau in cladiri din centrul vechi in anumite zone", a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primariei Capitalei, in Bucuresti sunt 773 de cladiri incadrate la diferite clase de risc seismic si alte 75 care figureaza ca fiind consolidate.

Dintre cele 773, 183 de cladiri sunt in clasa I de risc seismic care prezinta pericol public, se mai arata in statistica Primariei.

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul Romaniei, dar si donatii sau sponsorizari. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.