Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta se confrunta cu o serie de vulnerabilitati, printre care se numara subfinantarea, tendinta de birocratizare excesiva, faptul ca 56% din autospecialele de stingere au o vechime de peste 20 de ani si 'riscul seismic ridicat' prezentat de 32 din cladirile din patrimoniul IGSU, scrie Agerpres.

Potrivit unui proiect de hotarare a Guvernului pentru aprobarea Strategiei de consolidare si dezvoltare a IGSU pentru perioada 2016-2025, care a fost supus dezbaterii publice joi, printre vulnerabilitati se mai numara dotarea insuficienta cu mijloace tehnice si echipamente, dezvoltarea insuficienta a sistemului de comanda si control al IGSU, dar si faptul ca varsta medie a personalului este de 38 ani si aproximativ 1.

335 de cadre vor iesi la pensie pentru limita de varsta in grad in intervalul 2016-2026 (in anul 2026, vor exista in jur de 6170 pompieri cu varsta cuprinsa intre 50-56 ani). La acestea se adauga dotarea insuficienta cu echipamente de protectie individuala, lipsa unor stocuri de materiale si tehnica necesare gestionarii unor situatii de urgenta majore, precum cutremurele, dar si lipsa unor centre de refacere psihica si fizica a personalului operativ de interventie.

Obiectivul fundamental al strategiei este 'consolidarea si dezvoltarea IGSU in vederea cresterii capacitatii operationale si de raspuns, reducerii impactului efectelor situatiilor de urgenta asupra comunitatilor si imbunatatirii calitatii misiunilor executate in folosul populatiei'. In strategie se mai spune ca in domeniul situatiilor de urgenta Romania a fost afectata de riscuri a caror amploare, intensitate, frecventa si mod de manifestare au generat un impact negativ important asupra dezvoltarii sociale si economice, impunand alocarea unor resurse materiale, umane si financiare substantiale pentru restabilirea starii de normalitate.

In acest sens, in nota de fundamentare a strategiei este mentionat incendiul din clubul Colectiv si recomandarile facute de Corpul de Control al premierului cu privire la interventia in acest caz. Printre rezultatele asteptate in urma aplicarii strategiei se numara respectarea si aplicarea de catre cetateni, institutii si mediul privat a prevederile legale in domeniul situatiilor de urgenta, actualizarea procedurilor de avizare si autorizare prin eliminarea verigilor inutile, promovarea si aplicarea noilor tehnologii care asigura reducerea impactului situatiilor de urgenta, dezvoltarea si asigurarea fondului national de adapostire si realizarea unui sistem national integrat de instiintare-avertizare si alarmare eficient.

La acestea se adauga consolidarea voluntariatului in cadrul IGSU si imbunatatirea conditiilor de munca. Totodata, potrivit strategiei, timpul de raspuns in cazul stingerii incendiilor este de 8 minute, in zonele urbane, la cel putin 90% din cazurile de urgenta, respectiv de 14 minute, in zonele rurale, la cel putin 75% din cazurile de urgenta. In ceea ce priveste acordarea primului ajutor calificat, timpul de raspuns este de 6 minute, in zonele urbane, la cel putin 90% din cazurile de urgenta, si de 9 minute, in zonele rurale, la cel putin 75% din cazurile de urgenta.

In privinta asistentei medicale de urgenta in prespital, timpul de raspuns este de 12 minute, in zonele urbane, la cel putin 90% din cazurile de urgenta, si de 15 minute, in zonele rurale, la cel putin 75% din cazurile de urgenta. Pe de alta parte, in strategie se face referire si la contextul international in domeniul situatiilor de urgenta, dar si la mai multe categorii de riscuri cu care Romania se poate confrunta, fiind enumerate riscurile de incendiu, riscurile naturale, riscurile tehnologice si riscurile biologice.

In aceasta ultima categorie, se spune printre altele ca 'Ebola, Zika si alti virusi sau agenti patogeni cu grad mare de contaminare sunt o prezenta posibila si probabila pe teritoriul Romaniei', chiar daca se gasesc la mare distanta de focarul de imbolnavire, edificatoare fiind in acest sens masurile profilactice si de raspuns gestionate prin Comitetul National Ebola (transformat in Comitetul National pentru Boli inalt Contagioase).

Avand in vedere termenul minim in care strategia produce efecte (10 ani), precum si faptul ca planurile de actiune pentru implementarea acesteia vor fi elaborate pentru perioade mult mai scurte (3 ani), impactul financiar estimat pentru 2016-2018 este de aproximativ 103.000.000 euro, defalcat astfel: fonduri de la bugetul de stat/MAI - 34.000.000 euro si fonduri structurale: POIM - 127.000.000 euro; POCA - 510.

000 euro; RO-RISK - 4.158.000 euro; INTERREGIO - 13.000.000 euro.