Klaus Iohannis ataca la Curtea Constitutionala legea care le permite primarilor sa-si continue mandatul chiar daca sunt condamnati cu suspendare

de R.M.     HotNews.ro
Miercuri, 22 iunie 2016, 13:59 Actualitate | Esenţial

Presedintele Klaus Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constitutionala asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, care permite acestora sa isi continue mandatul daca sunt condamnati la o pedeapsa de inchisoare cu suspendare.

Presedintele ceruse deja Parlamentului reexaminarea acestei legi, dar parlamentarii au respins solicitarea sefului statului. Atacul la Curtea Constitutionala ramane ultima cale de atac a presedintelui inainte de promulgarea legii.

Ce argumente a invocat seful statului:

  • Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali modifica dispozitiile referitoare la incetarea de drept a calitatii de consilier local si de consilier judetean, respectiv a calitatii de primar si de presedinte al consiliului judetean.
  • Astfel, noua forma a legii ar conduce la interpretarea ca se permite continuarea exercitarii mandatului de ales local pentru o persoana condamnata penal la inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei.
  • Presedintia afirma ca "a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penala si cu privire la care instanta a considerat ca prezinta un pericol social sa continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natura sa asigure exercitarea functiilor si demnitatilor publice in coordonatele statului de drept".
  • Astfel, incetarea mandatului de ales local este dictata, pe de o parte, de  ratiuni ce tin de imposibilitatea obiectiva a exercitarii functiei pe perioada executarii unei pedepse private de libertate, iar pe de alta parte de nevoia de a asigura protectia prestigiului functiei exercitate, care nu poate fi rezumata doar la indeplinirea indatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune si pastrarea unei conduite sociale, morale care sa mentina increderea acordata de electorat.
  • Este de neconceput ca statul, in calitate de subiect pasiv general al infractiunii si titular al dreptului de tragere la raspundere penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, sa permita exercitarea autoritatii publice de catre persoana condamnata.
  • Instanta de contencios constitutional a statuat ca exercitarea in mod netulburat a functiei dobandite ca urmare a optiunii electorale nu este un drept absolut, acesta fiind protejat de prevederile Constitutiei atat timp cat se realizeaza cu respectarea conditiilor prevazute de aceasta si de legi.
  • Or, savarsirea unei fapte penale pentru care exista o condamnare definitiva la pedeapsa cu inchisoarea plaseaza, prin ea insasi, alesul local in afara cadrului legal de exercitare a functiei, prin incalcarea juramantului de a respecta prevederile Constitutiei si ale legilor, asumat potrivit Legii nr. 393/2004, iar consecintele legale pe care nerespectarea conditiilor de exercitare a unei functii le antreneaza nu pot fi considerate o restrangere a exercitiului acelei functii (Decizia nr. 66/2016 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016).
  • Astfel, pentru toate celelalte categorii socio-profesionale legiuitorul a prevazut consecinte drastice atunci cand intervin condamnari la pedepse privative de libertate; de vreme ce pentru salariati contractul de munca sau raportul de serviciu inceteaza ca urmare a condamnarii la pedepse privative de libertate, indiferent de forma sub care se executa aceasta, cu atat mai mult este de asteptat din partea demnitarilor publici asumarea responsabilitatii unei conduite in deplina legalitate si integritate.
  • Potrivit art. 16 alin. (1) din Constitutie, cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, iar potrivit alin. (2) nimeni nu este mai presus de lege.
  • Combaterea coruptiei reprezinta o cerinta reala a societatii romanesti si o componenta de baza a dialogului Romaniei cu partenerii sai europeni. Din aceasta perspectiva, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constitutionalitate, in ceea ce priveste infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infractiuni de coruptie, contravine art. 1 alin. (3) si alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) si alin. (2).
  • Prin introducerea lit. e1) la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 se prevede ca incetarea mandatului de ales local intervine in cazul condamnarii, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, doar pentru infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare.
  • Or, eficienta cadrului de integritate, precum si asumarea angajamentelor la nivel international de catre statul roman in lupta impotriva coruptiei ar putea fi afectate daca s-ar mentine reglementarea din legea dedusa controlului de constitutionalitate. Angajamentele internationale asumate de Romania nu pot fi contrazise prin legislatia nationala, intrucat statul roman este obligat sa respecte cu buna-credinta obligatiile asumate la nivel international. Aceste obligatii asumate prin tratate internationale constituie garantii pentru protectia drepturilor si libertatilor cetatenilor, protectia drepturilor acestora constituind un element al statului de drept, prevazut expres de art. 1 alin. (3) din Constitutie.
  • Prin urmare, diminuarea prin lege a standardelor de integritate si de lupta impotriva coruptiei, in sensul ca incetarea mandatului de ales local intervine doar in cazul condamnarii definitive pentru infractiunile de dare si luare de mita,  iar nu si in cazul altor fapte de coruptie prevazute in Codul penal si in alte legi speciale, este de natura sa afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum si angajamentele internationale asumate de Romania. Se incalca, in consecinta art. 11 coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constitutie.












Material sustinut de Provident

​INTERVIU Stefan Liiceanu - trecerea de la carti la produse japoneze traditionale via piata financiara

Dupa 17 ani petrecuti in Japonia, timp in care a lucrat in domeniul financiar, Stefan Liiceanu a decis sa deschida in locul fostei Librarii Humanitas din Fundul Curtii, Takumi - un magazin in care sunt comercializate produse japoneze traditionale. In cadrul, proiectului "10 ani", Provident vrea sa arate cum se vede Romania ultimilor 10 ani, dar si Romania urmatorilor 10 ani, prin ochii unor tineri care au avut succes. "Cred ca cel mai important este sa faci ce iti place. Productivitatea se vede atunci cand faci ceva cu pasiune, nu cand faci ceva pentru ca trebuie."
1605 vizualizari
  • +5 (5 voturi)    
    Stalin ar fi jubilat.... (Miercuri, 22 iunie 2016, 14:13)

    Johanis [utilizator]

    sa vada ce se petrece la noi in tara.
    acesti nemernici trebuie sa plece IMEDIAT din fotoliile ocupate. nu sunt decat o turma de borfasi!
    • +3 (3 voturi)    
      o haita de lupi flamnazi (Miercuri, 22 iunie 2016, 14:28)

      SkyDan [utilizator] i-a raspuns lui Johanis

      noi suntem turma


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri