Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins vineri, ca inadmisibila, plangerea depusa de Asociatia 21 Decembrie 1989 impotriva deciziei procurorilor militari de clasare a dosarului Revolutiei, informeaza Agerpres.

"Respinge, ca inadmisibila, plangerea formulata de petenta Asociatia 21 Decembrie 1989 Bucuresti, prin reprezentant legal Teodor Maries, impotriva ordonantei din data de 14 octombrie 2015, emisa in dosarul nr.11/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare. Obliga petenta la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Definitiva", se arata in decizia instantei.

De asemenea, magistratii au respins o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale in legatura cu neconstitutionalitatea dispozitiilor art.70 din Codul de procedura penala.

Pe de alta parte, instanta a respins cererea de reunire la plangerea depusa de Asociatia 21 decembrie a 44 de plangeri cu acelasi obiect formulate de revolutionari, urmand ca acestea sa fie solutionate separat de alte complete de judecata de la instanta suprema.

Prezent vineri la proces, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a declarat ca exista un interes din partea structurilor care au tras la Revolutie de a se inchide acest dosar, respectiv "Militie, Armata si Securitate", dar si o "comanda politica" din partea structurilor de astazi, MAI, MApN si SRI.

Presedintele Asociatiei s-a aratat nemultumit si de faptul ca procurorul de sedinta, care reprezinta Parchetul Militar, a refuzat sa primeasca la dosar deciziile CEDO, prin care s-a dispus reluarea anchetei in dosarul Revolutiei.

"CEDO a reglementat foarte clar ca in acest dosar ancheta trebuie facuta de procurori independenti, care sa nu fi avut niciun grad de subordonare in 1989. Procurorul militar, care este astazi delegat in dosar, este un colonel in subordinea Ministerului Apararii, minister care in decembrie 1989 a tras in populatie", a mai declarat Teodor Maries.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, ranirea a 1.855 de persoane prin impuscare, ranirea a 343 de persoane in alte imprejurari si retinerea a 924 de persoane.

Ulterior, aproximativ 150 de revolutionari au depus la Inalta Curte de Casatie si Justitie plangeri impotriva deciziei procurorilor. Un proces separat a deschis si Asociatia 21 Decembrie.

In plangerea depusa in instanta, Asociatia 21 Decembrie arata ca CEDO a pronuntat mai multe hotarari in legatura cu dosarul Revolutiei, prin care a retinut incalcarea art. 2 din Conventie, constatandu-se lipsa unei anchete efective care sa corespunda exigentelor jurisprudentei CEDO.

De asemenea, CEDO a retinut: "Curtea considera, cu toate acestea, ca miza politica si sociala invocata de catre Guvern nu ar putea justifica singura nici durata anchetei, nici modul in care aceasta a fost condusa o perioada prea lunga de timp, fara ca cei interesati si publicul sa fie informati de progresele facute. Dimpotriva, importanta sa pentru societatea romaneasca, care consta in dreptul numeroaselor victime de a sti ce s-a intamplat, ceea ce implica dreptul la o ancheta judiciara efectiva si eventual drept la reparatie, ar fi trebuit sa incite autoritatile nationale sa se ocupe de dosar imediat si fara intarzieri inutile pentru a preveni orice aspect cum ca anumite acte se bucura de impunitate".

Parchetul Militar a dispus clasarea dosarului sub aspectul infractiunilor de propaganda de razboi, genocid, tratamente neomenoase, infractiuni de razboi contra proprietatii si altor drepturi, respectiv infractiuni contra umanitatii, retinandu-se ca faptele cercetate nu sunt prevazute de legea penala, nefiind caracterizate de tipicitate in raport cu normele legale incriminatoare.

Totodata, s-a dispus clasarea sub aspectul infractiunii de omor, tentativa de omor si instigare la infractiunea de omor, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si faptul ca decesul nu s-a datorat unei fapte prevazute de legea penala sau ca fapta nu exista.

Tot in dosarul Revolutiei, procurorii au dispus: clasarea sub aspectul infractiunii de ucidere din culpa, retinandu-se ca faptele nu sunt prevazute de legea penala; clasarea sub aspectul infractiunii de lovire sau alte violente si instigare la infractiunea de lovire sau alte violente, retinandu-se, dupa caz, ca fapta nu exista sau nu este prevazuta de legea penala, respectiv ca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale; clasarea sub aspectul infractiunii de vatamare corporala si instigare la infractiunea de vatamare corporala, retinandu-se ca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale.

In plus, procurorii au decis clasarea dosarului sub aspectul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal si instigare la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si existenta unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea sub aspectul infractiunii de furt si distrugere, retinandu-se implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale; clasarea sub aspectul infractiunii de ultraj, retinandu-se implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale; clasare sub aspectul infractiunii de purtare abuziva si instigare la infractiunea de purtare abuziva, retinandu-se ca a intervenit amnistia.