Tortionarul Ion Ficior a fost trimis in judecata luni, de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fiind acuzat de crimele din perioada in care a condus colonia de munca de la Periprava, au declarat, pentru Mediafax, surse din cadrul institutiei.

Potrivit surselor citate, Ion Ficior a fost trimis in judecata pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii, in dosarul avand ca obiect sesizarea formulata de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).

Ion Ficior este acuzat ca, in perioada 1958-1963, cand a condus Colonia de munca Periprava, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici, fiind inregistrate 103 decese.

Ficior este al doilea tortionar trimis in judecata, dupa ce in luna iunie a fost deferit justitiei Alexandru Visinescu, fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat din 1956 pana la desfiintarea inchisorii, in 1963, ultimul sef al inchisorii in care a sfarsit, in urma torturilor, si liderul taranist Ion Mihalache.

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie anunta, in 24 octombrie 2013, ca Ion Ficior este urmarit penal pentru genocid, fapta ce a fost schimbata in infractiuni contra umanitatii, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod penal.

"Din probele administrate in cauza pana la acest moment a reiesit faptul ca regimul de detentie aplicat de catre Ficior Ioan, in perioada in care a detinut functii de conducere in cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit sa duca la lichidarea fizica a detinutilor politici prin metode directe si indirecte precum: conditii de detentie mizerabile si inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din baraci si aglomerare excesiva; lipsa apei potabile care era inlocuita cu apa murdara scoasa direct din Dunare; lipsa medicamentelor si a asistentei medicale sau refuzul de a acorda asistenta medicala adecvata; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", conform anchetatorilor.

Potrivit procurorilor, din cauza conditiilor inumane din Colonia de munca Periprava (foame, frig, batai zilnice, lipsa conditiilor elementare de trai, neasigurarea conditiilor medicale necesare detinutilor bolnavi) si a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar si pentru muncitorii de profesie, numarul deceselor de aici era foarte mare, fiind inregistrate 103 decese in perioada 1958 si 1963, cand la conducera unitatii a fost Ion Ficior.

In aprilie 2013, IICCMER anunta ca a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor in urma exercitarii functiilor in perioada 1950-1964. Persoanele investigate au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani si locuiesc pe teritoriul Romaniei. Totodata, IICCMER informa atunci ca a intrat in posesia datelor de identificare, a numelor si adreselor exacte ale persoanelor in cauza.

In 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti inceperea urmarii penale a fostului comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, pentru omor deosebit de grav. In 9 august, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul avand ca obiect denuntul formulat de IICCMER impotriva lui Visinescu.

Parchetul instantei supreme anunta, in 3 septembrie 2013, ca Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid, intrucat in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala. Ulterior, si in cazul lui a fost schimbata incadrarea juridica in infractiuni contra umanitatii, el fiind trimis in judecata in 18 iunie. Dosarul lui Visinescu va fi judecat de magistratii Curtii de Apel Bucuresti.

Potrivit IICCMER, intre anii 1956 si 1963, la Ramnicu Sarat s-au inregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat - Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Placinteanu, Victor Radulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardiovascular, insuficienta circulatorie cerebrala, hemoragie cerebrala sau afectiuni ale aparatului digestiv, asa cum rezulta din procesele verbale de constatare a decesului, in documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutritiei.

La inceputul lunii noiembrie 2013, IICCMER arata ca numarul detinutilor politici care au murit la inchisoarea Ramnicu Sarat in mandatul lui Alexandru Visinescu a ajuns la 12, dupa ce a fost identificat, in baza unor informatii furnizate de CNSAS, noi documente, ce atesta alte sapte decese.

Dupa cazul lui Visinescu, in 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instantei supreme inceperea urmaririi penale a lui Ion Ficior. IICCMER arata atunci ca a identificat peste 50 de supravietuitori ai Coloniei de munca de la Periprava, fiind luate marturii de la 21 fosti detinuti politici.

Pe 16 ianuarie 2014, IICCMER a prezentat rezultatul investigatiilor in cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat in octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime si abuzuri politice in perioada in care a indeplinit functia de loctiitor pentru paza si regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) in cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au detinut functii de conducere in aparatul represiv urmeaza sa fie trimise in justitie in perioada urmatoare", preciza IICCMER.

In 11 februarie, IICCMER a depus la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie un denunt formulat impotriva capitanului (r) Florian Cormos, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii, constand in aceea ca, in virtutea functiei de comandant detinuta in perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detentie inuman detinutilor aflati in Colonia de munca de la Cernavoda.

In iulie, IICCMER a solicitat Parchetului inceperea urmaririi penale in cazul lui Constantin Istrate, fost loctiitor al comandantului de la Colonia de Munca Onesti si fost loctiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla. Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea tortionar pentru care IICCMER a solicitat solicita Parchetului inceperea urmaririi penale, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii.

Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate in executarea pedepsei un regim de detentie inuman care depasea ca duritate limitele prevazute de regulamentul de organizare si functionare a Directiei Generale a Penitenciarelor.