Sarbatoarea Invierii Domnului si Mantuitorului Nostru Iisus Hristos sau Sfintele Pasti este Lumina sau Sensul Ultim al vietii Omului, Istoriei si al Universului, a afirmat patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, in cuvantul de invatatura rostit la slujba Invierii Domnului de la Catedrala Patriarhala, transmite Agerpres.

Patriarhul DanielFoto: Agerpres

"Invierea lui Hristos din morti ne arata ca Omul nu a fost creat pentru Moarte, ci pentru Viata Vesnica, destinatia lui ultima nu este intunericul mormantului, ci Lumina Imparatiei Cerurilor", a spus inaltul ierarh ortodox, in fata miilor de credinciosi veniti sa ia lumina pe Dealul Mitropoliei. Patriarhul a explicat ca, intrucat Hristos Domnul cel rastignit si inviat a biruit Pacatul, Iadul si Moartea, ne-a daruit Viata Vesnica.

"Aici suntem intr-o Trecere, intr-un Paste spre Imparatia Cerurilor, spre Cetatea Stabila, Netrecatoare din Imparatia Preasfintei Treimi", a spus patriarhul Daniel, care considera ca "in fiecare zi suntem chemati sa adunam lumina in suflet prin gandul bun, prin cuvantul bun si prin fapta buna, iar lumina pe care o adunam in suflet in timpul vietii pamantesti este un semn sau o dovada a prezentei iubirii milostive a lui Hristos in viata noastra si o arvuna a Luminii din Imparatia Preasfintei Treimi".

Intaistatatorul BOR a afirmat ca "Istoria este locul in care noi, in ciuda pacatului, a rautatii si a tuturor ispitelor care pot veni asupra noastra, trebuie sa marturisim Adevarul credintei in Dumnezeu, sa aparam Dreptatea si sa savarsim Binele".

El a subliniat ca "Invierea lui Hristos indreptata spre Invierea cea spre de obste, sau care inaugureaza Invierea cea spre de obste ne arata ca toti vom fi judecati ca persoane si ca popoare in Ziua de Apoi potrivit criteriului iubirii noastre fata de semenii nostri".

Afirmand ca "Invierea Domnului este izvor de Pace, de Lumina si Bucurie", Patriarhul Daniel a indemnat la "iubire smerita si milostiva fata de cei din jurul nostru, mai ales fata de cei saraci, bolnavi, suferinzi, celor singuri, celor indoliati si intristati" si la "ajutor fratesc fata de cei care sufera din cauza inundatiilor".

Credinciosii ortodocsii, catolici si greco-catolici, evanghelicii si reformatii, cultele neoprotestante sarbatoresc duminica Invierea Domnului, cea mai mare sarbatoare a crestinilor.

Pastele isi trage denumirea de la cuvantul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care inseamna "trecere".

Mai intai, cuvantul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de catre Dumnezeu dintru nefiinta intru fiinta, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteana la libertatea deplina, scapat de la moarte prin sangele mielului pascal.

Daca mielul pascal a prefigurat inca de atunci sacrificiul si jertfa de pe cruce a Mantuitorului Iisus Hristos, sarbatoarea de Paste a continuat sa reprezinte, pentru fiecare om in parte si pentru intreaga omenire, o trecere, atat de la moarte la viata, cat si de la robia pacatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rau la bine, de la pacat la virtute se face printr-o staruinta continua din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea si transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor si dobandirea curatiei inimii.

Modul sarbatoririi Pastelui a fost diferit de-a lungul timpului, desi in esenta s-a pastrat ca in primele veacuri, pentru crestinii primelor secole, Invierea Domnului fiind cel mai mare eveniment din istoria mantuirii noastre, care sta la temelia Bisericii crestine. Doi ani la rand, 2010 si 2011, Pastele a fost sarbatorit in aceeasi zi de toti crestinii - ortodocsi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici si reformati, de cultele neoprotestante. Urmatorii ani cand Invierea Domnului va fi sarbatorita in comun vor fi 2017, la 16 aprilie si in 2025, la 20 aprilie.