Ministerul Sanatatii a anuntayt compensarea a 16 molecule noi (orfane, adica cele care nu au alternativa terapeutica), majoritatea acestora fiind pentru tratamentul cancerului si al bolilor rare. Totodata, va fi anulata procedura de evaluare a celor 137 de molecule noi propuse de companiile farmaceutice pentru compensare de catre stat, ea fiind considera "viciata". Aceasta procedura de evaluare a fost efectuata in mandatul lui Eugen Nicolaescu.
Actualizarea listei de medicamente compensate, blocata din anul 2008, este una dintre cele mai importante mize financiare ale industriei farmaceutice din Romania.
Cele 17 molecule noi care vor fi compensate 100% sunt:
* Stiripentol - folosit in epilepsie
* Pasireotidum - folosit in bolile endocrine
* Ambrisentanum - folosit in hipertensiunea pulmonara
* Tafamidis - folosit in scleroza laterala amiotrofica
* Bosentanum - folosit in scleroza sistemica
* Romiplostinum - folosit in tratarea purpurei trombocitopenice imune cronice
* Sapropterinum - folosit in fenilcetonurie
* Plerixafor - folosit in transplantul medular.
- Mai multe medicamente de uz oncologic:
* Clofarabinum
* Nelarabinum
* Decitabinum
* Trabectedinum
* Ofatumabum
* Dasatinibum
* Nilotinibum
* Everolimus
* Ruxolitinibum.
Nicolae Banicioiu: Evaluarea făcută până în acest moment a fost viciată. Trebuie făcută o nouă evaluare
Procedura de evaluare a noilor molecule nu a fost bine reglementată de către Ministerul Sănătăţii (MS), a declarat joi ministrul Nicolae Bănicioiu, citat de Agerpres, adăugând că noile reguli au fost viciate, restrictive şi au încălcat mai multe acte normative.
'Procedura de evaluare nu a fost bine reglementată de către Ministerul Sănătăţii. Interesul este acela de a nu mai avea sincope atâţia ani şi de a permite continuu acces la terapii noi. Este un ordin restrictiv, din punct de vedere legal încalcă mai multe aspecte de hotărâri de guvern. Evaluarea făcută până în acest moment a fost viciată. Trebuie făcută o nouă evaluare. Agenţia Medicamentului, prin hotărârea de guvern de reorganizare a MS care a fost adoptată ieri, are departament de evaluare aşa cum este în toată Europa. În momentul în care se publică hotărârea - şi a noastră, şi a Agenţiei Medicamentului - poate începe la o nouă evaluare respectând modul şi modelul european de a face evaluare cu criterii de listare, cu criterii de delistare, aşa cum sunt foarte clare reglementările respective', a spus ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că a decis abrogarea acelui ordin după consultări care au durat aproape cinci săptămâni şi discuţii cu colegii din minister, cu preşedintele Agenţiei Medicamentului, Marius Savu, şi cu preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate, Radu Ţibichi.
'Nu implementează corect Directiva UE 89105CE din 21 decembrie 1988, transparenţa măsurilor care reglementează stabilirea preţurilor medicamentelor de uz uman şi includerea lor în domeniul de aplicare a sistemelor naţionale de asigurări de sănătate. De asemenea, pentru că nu transpune în mod corect această directivă, deoarece nu conţine criterii de excludere din lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, asta înseamnă că statul român este în imposibilitatea de a lua o decizia de eliminare a unui medicament dintr-o listă de medicamente pe care am face-o. Nu există criterii obiective, verificabile şi transparente şi atunci încălcăm şi directiva. Este şi o situaţie imposibil de realizat, pentru că medicamentele noi nu vor putea intra pentru că nu vor putea fi susţinute chiar din cauza faptului că le păstrăm pe cele vechi', a adăugat Bănicioiu.
Potrivit acestuia, ordinul abrogat joi nu prevedea criterii de delistare a medicamentelor.
'Un alt aspect este că metodologia de evaluare din ordinul respectiv încalcă şi prevederile articolului 11 din HG 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii. Articolul 11 prevede foarte clar că MS este competent să constituie comisii de specialitate care au doar rol consultativ, iar comisiile de specialitate şi comisia naţională, prin Ordinul de ministru 744, erau investite cu atribuţii decizionale. Probabil că a fost o scăpare', a mai spus ministrul.
El a arătat că ordinul respectiv încălca şi prevederile articolului 232 din Legea Sănătăţii 95/2006, care spune că lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală se elaborează de către minister şi Casa de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Farmaciştilor şi se aprobă prin HG.
'Ordinul 724 spune că, de fapt, Comisia naţională pentru coordonarea comisiilor are atribuţii în evaluarea şi în a include medicamentele care intră în lista de compensate. Ceea ce, repet, nu se poate face fără HG', a mai arătat reprezentantul MS.
Context:
Au trecut sase ani de cand statul roman, incalcand toate regulile si legile, a refuzat sa mai actualizeze lista medicamentelor pe care le compenseaza. De aceea, pacientii romani nu pot ajunge la multe dintre medicamentele nou aparute in aceasta perioada. Sunt prea scumpe. Nici statul nu are suficienti bani pentru a subventiona toate aceste medicamente noi. Niciuna dintre tarile europene nu-si permite asa ceva.
Tocmai de aceea s-a inventat un mecanism (cunoscut sub acronimul HTA) prin care se decide care medicament anume merita sa fie compensat. In primul rand, el trebuie sa fie eficient terapeutic. Apoi e nevoie ca pretul lui sa nu depaseasca un anumit nivel de la care compensarea va insemna risipa de bani.
Nu compensezi un medicament foarte scump care imbunatateste viata a 10 de pacienti, ramanand astfel cu mai putin bani pentru medicamentul cu pret moderat care salveaza viata a 1000 de pacienti.
Desi dur, mecanismul HTA este necesar in conditiile unui buget finit. Dar pentru functionarea lui justa e nevoie de mai multi experti: medici, economisti si specialisti in sanatate publica. Romania este cunoscuta ca una dintre ultimele tari europene care inca risipeste bani compensand medicamente lipsite de eficienta (celebrul caz al Tanakan-ului), in detrimentul terapiilor noi care au potentialul de vindeca mii de pacienti.
Motivul principal al acestei situatii a fost, mult timp, lipsa unei institutii capabile sa aplice mecanismul HTA. In urma cu doi ani ani, Ministerul Sanatatii a infiintat un departament special pentru acest scop. Intentia era imitarea modelului britanic al institutului NICE, cel mai performant din lume, acolo unde aproape o suta de specialisti se ocupa de evaluarea noilor medicamente.
Departamentul omolog din Romania a angajat la inceput doar doi oameni. Apoi au mai fost scoase la concurs patru posturi, care insa nu s-au ocupat. Conducerea Ministerului Sanatatii din Romania a decis sa nu se mai chinuie cu organizarea unui nou concurs: doi experti erau suficienti.
In toamna lui 2013, la doar doua luni dupa ce companiile farmaceutice au propus Ministerului Sanatatii un total de 167 de medicamente pentru evaluarea HTA, unul dintre cei doi experti a demisionat.
Cea mai importanta etapa a mecanismului HTA in cazul Romaniei, evaluarea eficientei costurilor medicamentelor, nu s-a facut. Cu un singur expert angajat de Ministerul Sanatatii acest lucru a fost imposibil.
Insa cel mai important defect al acestei noi liste este ca inca nu au fost eliminate acele medicamente a caror eficienta terapeutica este indoielnica si pe care statul risipeste banii.
0
1
