Institutul Aspen si German Marshall Fund: Noua strategie de tara pentru Romania - stat pivot pe noul Drum al Matasii

de Red.     HotNews.ro
Luni, 9 decembrie 2013, 19:57 Actualitate | Esenţial

 documente
(09 Dec 2013) DOC, 290KB
"Noul context regional ii ofera insa Romaniei o noua oportunitate, pe care nu isi mai poate permite sa o rateze. Evolutiile conjugate ale SUA, UE, Rusiei si Chinei aduc o importanta reinnoita limitei estice a Uniunii Europene si, alaturi de pozitia geografica, ofera o noua oportunitate strategica Romaniei", se arata intr-un document comun al Institutului Aspen Romania si al biroului din Bucuresti al German Marshall Fund.

Cele mai importante idei din document:

  • O data cu accederea in NATO si UE Romania si-a atins obiectivele sale strategice primordiale post-1989. Acest succes a last insa un vacuum strategic, Romaniei lipsindu-i in ultimii 6 ani un obiectiv si o strategie urmatoare, care sa tina cont de noul statut de tara membra UE si NATO. In absenta obiectivului clar si a unei viziuni larg impartasite, ansamblul clasei politice se afla in dificultate in incercarea  de a trasa noi ambitii strategice pentru Romania. Aceasta s-a datorat atat relaxarii imprimate de atingerea obiectivelor fundamentale, cit si problemelor interne care au sugrumat ambitiile nationale. In mod paradoxal acest lucru diminueza dividendele succesului de ancorare strategica in UE si NATO.
  • Noul context regional ii ofera insa Romaniei o noua oportunitate, pe care nu isi mai poate permite sa o rateze. Evolutiile conjugate ale SUA, UE, Rusiei si Chinei aduc o importanta reinnoita limitei estice a Uniunii Europene si, alaturi de pozitia geografica, ofera o noua oportunitate strategica Romaniei.  După retragerea din Afganistan, Asia Centrală va deveni regiunea în care Rusia, China şi S.U.A. vor concura pentru influenţă. Noul Drum al Matasii, initiat ca obiectiv strategic de catre SUA si, cel putin pina acum, impins spre materializare de China, ofera Romaniei o oportunitatea de stat-pivot.
  • Pentru aceasta Romania  trebuie să-şi consolideze pozitia de actor important in cadrul UE si NATO, sa isi dezvolte rolul regional seminificativ si, poate cel mai important, sa isi reconstruiasca coerenta identitara. 
  • Construcţia României pentru un asemenea obiectiv implică crearea unui climat investiţional care va permite şi susţine creşterea şi dezvoltarea ţării pe termen lung. Pentru a asigura respectarea intereselor de securitate naţională într-un moment în care Rusia poate profita de problemele UE, România trebuie să-şi dezvolte abilitatea de a putea alege şi de a se face atractivă pentru investitorii cu bonitatea şi perspectivele de dezvoltare cele mai bune la nivel global. De asemenea, având în vedere rezervele energetice, România ar trebui să investească în dezvoltarea abilităţii sale de a deveni furnizor regional. O astfel de situaţie trebuie anticipată, acceptată şi privită strategic la nivel diplomatic având în vedere relaţiile României cu Rusia.
  • România este acum direct legată de Europa Occidentală. Datorită raţiunilor de tip culturale, istorice şi proximităţii geografice faţă de Rusia, România şi-a direcţionat politica externă în întâmpinarea valorilor occidental-europene şi americane. Succesul unei viziuni care face din Romania si regiunea celor trei mari dintre Marea Adriatica, Neagra si Caspica o punte strategica a occidentului catre Eurasia depinde de forta vocii Romaniei in UE si NATO. In acest sens intre politica sa extrena si de securitate si reputatia ei internationala exista un continuum.
  • Romania trebuie sa construiasca pe nucleul de actiuni si activitati de cooperare care o fac un net contributor in cadrul Aliantei Altlantice in teatre de operatiuni si acasa. Desemenea trebuie sa formuleze si promoveze la nivelul UE politici de vecinatate si startegice europene credibile. Intre politica sa externa si cea europeana trebuie sa esiste o aliniere. Pentru eficienta acestor abordari, parteneriatele sale strategicie cu tari membre UE trebuie operationalizate.
  • Retragerea din Afganistan, pivotul american spre Asia şi în sens extensiv, realinierea intereselor marilor puteri la nivel global sunt văzute de la Bucureşti atât ca motive de îngrijorare dar şi ca oportunităţi. România a urmărit formarea unor parteneriate strategice la nivel internaţional dintre care cel mai important este cel cu S.U.A. Cele două state au semnat recent un acord de tranzit pentru operaţiunile de retragere a forţelor din Afganistan. De asemenea, pe teritoriul României există baze americane de talie mică şi mijlocie iar cea de la Kogălniceanu este inclusă în reţeaua de distribuţie nordică.
  • Celălalt parteneriat important pentru Bucureşti este trilaterala Polonia-Turcia-România. Până acum practica nu a consemnat existenţa unei cooperări între cele trei state, dar ceea ce le leagă este istoria unei relaţii similare cu Rusia. Toate cele trei ţări au nevoie şi vor să construiască relaţii comerciale solide cu Rusia dar în acelaşi timp trebuie să se asigure că interesele economice nu reduc autonomia naţională şi nu afectează interesul naţional.
  • În cadrul U.E. România urmăreşte aderarea la zona euro şi la zona Schengen si transformarea/eliminarea MCV. Ambele obiective depind de dezvoltarea socio-economică si credibilitatea României şi de contextul politic, economic si electoral european. De aceea, în contextul în care UE se confruntă cu cea mai importantă criză din existenţa sa de până acum, România trebuie să descopere modalitatea în care isi poate fructifica geografia de pUnte intre Est si Vest, Nord si Sud. Bogăţiile minerale îi conferă avantajul de a atrage investiţii care sunt necesare creşterii economice. Astfel de investiţii trebuie realizate având în vedere parteneriatele strategice dezvoltate - care-i asigură respectarea interesului naţional din perspectivă securitară - şi ţinând cont de cheia susţinerii creşterii şi dezvoltării pe termen lung: progresul tehnologic.
  • Bucureştiul este capitala a Uniunii Europene cea mai apropiată de Dunăre în cea mai puţin utilizată secţiune a fluviului. Prin investiţii, acest lucru poate constitui un avantaj redutabil prin transformarea Dunării într-un culoar comercial important la nivel regional. La Marea Neagră, portul Constanţa poate deveni un centru comercial către şi dinspre Asia Centrală, Caucaz – având în vedere strategia Noului Drum al Mătăsii care uneşte Marea Caspică cu cea Adriatică prin Marea Neagră, formând un culoar în care avantajul transportului comercial ieftin trebuie cuplat pentru România cu cel care rezultă din poziţionarea geografică naturală ca centru de tranzit.
  • Prin investiţii, România poate deveni calea de comunicare, comert si investitii între Vest si Est. Problema pe care o are în prezent România ca economie emergentă este percepţia unei slabe vizibilitati in mediile de afeceri si investitionale si a unei lipse de predicitibilitae in zona politicilor publice si a climatului politic fluid.  De aceea, crearea unui mediu intern stabil, caracterizat printr-un cadru instituţional care să asigure transparenţa procesului decizional este un element cheie pentru dezvoltarea României şi asigurarea unui rol regional.

























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

843 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Hmm, hmm... (Luni, 9 decembrie 2013, 21:16)

    solar [utilizator]

    Ei, iata tema temelor aspura careiaRomania nu mai poate face nicio eschiva. Trebuia sa apara la orizont si asa ceva, si iata , a aparut. Se simtea , de altfel , plutind in in aer o noua stacheta peste care TARA va trebui sa sara. Va reusi? Va fi in stare? Ce e bun si ce ar putea fi rau in toate expunerea de motive a celor doua institutii f f puternic ancorate in prezentul, dar mai ales viitorul zonei. Ultimii doi ani ai politicii romanesti, interne dar si externe- arata o stare de recul. Prea s-au indarjit multi in a pune cornul de ...zimbru capatin , in pamant si a se opune. Imi trec prin minte , foarte multe intrebari, una mai importanta ca alta pentru a-mi intorce privirea spre un optimism robust , sanatos, sau, dimpotriva, spre un scepticism "bine mascat", taditional si bine strunit,dar gaunos,neaos, limitativ si lipsit de orice pozitivitate prudentiala.
    Altceva nu mai imi permit sa ...tastez. Las anul 2014, dar mai ales 2015 sa-si spuna cuvantul. Ani grei, foarte grei mustind insa de un viitor intrat in fermentatie pentru o tara mica(si la propriu si la figurat!) cum este Romania noastra. Cine stie ce se poate intampla cand intri intr-o pivnita unde fermenteaza ultima recolta de struguri, isi poate da singur seama la ceea ce am indraznit sa ma opresc...


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi