Dezbaterile CRPE

VIDEO Fermierii mici vor sa aiba plata cat mai mare unitara la hectar, dupa cum si fermierii mari vor sa aiba plati cat mai mari globale pentru hectarele pe care le au

de     HotNews.ro
Vineri, 2 august 2013, 16:59 Actualitate | Esenţial

Lucian Luca, Daniela Giurca, Cristian Ghinea
Foto: Hotnews
Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a fost agreata dupa multe dezbateri, insa acum urmeaza deciziile nationale, iar PAC a lasat multe detalii de implementare la latitudinea statelor membre. Lucian Luca, expert afiliat CRPE, Daniela Giurca, consultant politici agricole si Cristian Ghinea, director CRPE au discutat despre optiunile Romaniei pentru platile directe. "Daca o ferma depaseste pragul de plafonare de 300 de mii de euro pe an, ceea ce este o suma totusi, restul de bani sa poata fi folositi tot de acea ferma pentru retehnologizare sau pentru inovare, pentru diverse alte scopuri. Deci practic oamenii nu pierd banii astia, dar trebuie sa dovedeasca ca folosesc banii si pentru interesul public. Este o schema de compromis care speram noi sa faca acceptabila plafonarea pentru Romania.", a declarat Cristian Ghinea, director CRPE.
  • Fragmente din timpul dezbaterii video

Intrebare: Optiunile pentru platile directe sunt foarte importante pentru o categorie mare de romani fermieri. Care sunt cele trei schimbari pe care le-am putea... trei schimbari punctuale, importante si cu mize?
Cristian Ghinea (C.G.): Sa vorbim putin despre contextul in care ne aflam. S-a aprobat la nivelul UE planul pe viitor la Politica Agricola Comuna pana in 2020. Acum urmeaza partea de implementare si fiecare stat membru are o marja de interpretare. Si Romania are niste marje si ar trebui sa dezbatem aceste chestiuni pentru ca vorbim de foarte multi bani si de foarte multi oameni. Sunt bani de la UE care vor merge acolo unde chiar este nevoie, la talpa tarii. Si cum anume distribuim acesti bani este in mare parte o politica a Guvernului Romaniei despre care trebuie discutam. Temele importante pe care noi le-am pus in raport sunt: inverzirea - conditionalitatile privitoare la mediu, plafonarea - ce facem cu fermele mari, eventuala plafonare de fapt, pentru ca asta este decizia care trebuie luata de fapt - daca Romania va limita banii pe care fermele mari ii primesc si a treia tema mare e cum distribuim banii pentru cei mici. Sunt mai multe alegeri pe care trebuia sa le facem. Este un moment foarte bun. Proiectul nostru de dezbateri si discutii impreuna cu ministerele si partenerul in aceasta latura a proiectului este Ministerul Agriculturii. Proiectul nostru incearca sa ajute ministerele, fie ca vorbim de Ministerul Educatiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii, in acest caz, sa ia niste decizii informate pe baza unor dezbateri publice.

Intrebare: O miza foarte mare si destul de putin explicata si e foarte bine ca Centru Roman de Politici Europene se ocupa de asta... Cum distribuim banii pentru cei mici? Ce schimbari aduce in optiunile Romaniei aceasta politica?
Daniela Giurca (D.G.): In primul rand aceasta schema cu ferme mici care este o noutate si este un rezultat al extinderii si al diversitatii agriculturilor din UE. Cred ca ar trebui ca Romania sa-si utilizeze aceasta optiune si sa faca uz de ea ca sa rezolvam o mare parte din aceste probleme pe care le au fermierii mici. Modul de cum vom da si cum se va calcula, cum se vor plati platile pentru cei mici este o optiune pe care Romania trebuie sa o ia in functie de realitatea din teren. Se stie ca nu poti sa folosesti mai mult de 10% din plafonul european, iar cele doua optiuni - sa dai o plata egala sau sa ii dai fiecaruia in functie de cat teren are - te lasa sa ai o marja de manevra. In studiul realizat de Lucian sunt foarte bine explicate aceste lucruri si probabil ca o plata in functie de cate hectare are ar fi mai fezabila. Poate ne-am si incadra in plafon.

Intrebare: Ce isi doresc de fapt agricultorii? Parerile sunt impartite. Vor pe hectar, dupa suprafata, dupa productie. cam unde se duce optiunea tuturor?
Lucian Luca (L.L.): Nu pot sti unde se duce optiunea tuturor. Eu stiu ce stie toata lumea: fermierii mici vor sa primeasca cat mai mult fermierii mici, iar fermierii mari sa primeasca ei cat mai mult. Eu am investigat lucruri un pic mai mici, de implementare. De exemplu daca merita sa le dai plata egala sau o plata diferentiata. Plata diferentiata este mai buna pentru ca la cum e facuta, la cum e propusa masura, in felul asta scapi de riscul de a depasi plafonul. Depasirea plafonul nu e nicio problema cand ii dai omului cat ar fi primit si daca nu era in schema micilor fermieri. Iar faptul ca e bine sa ai cat mai multi oameni in schema micilor fermieri e o chestie despre care CRPE a mai vorbit si nu numai CRPE. Numai din schema micilor fermieri se poate iesi din agricultura in perioada urmatoare de finantare primind o compensatie din fonduri europene, pentru ca nu ma astept la resurse din bugetul Romaniei pentru acest lucru. Si ar fi,  ar trebui sa-i foloseasca pentru urmatoarul nivel, nu pentru cele mai mici - sa zicem de la 10 la 20 de hectare.

Intrebare: Plata in functie de suprafata sau in functie de productie a fost o alta discutie. Mai sunt si alte polemici si dileme, daca fermierii isi folosesc cu adevarat pamantul in agricultura sau nu. Stiu ca si aici ati avut cateva precizari, cum se pot directiona si cum se pot aloca banii astfel incat statul si ,pana la urma, UE, sa se asigure ca banii se duc si sunt folositi exact in agricultura.
L.L.: Am atins subiectul in dezbaterea online, dar in raport nu neaparat. In raport nici macar despre definitia fermierului activ nu am vorbit prea multe, desi ea e parte a platilor directe. Definitia fermierului activ va lamuri problema asta care a fost discutabila conform regulamentului anterior, cand puteau unii sa nu lucreze si sa primeasca. Nu se va mai putea sa primesti si sa nu lucrezi terenul.  Va trebui sa dovedesti ca il lucrezi. Aceasta va lamuri si problema pasunilor aflate in propietatea si/sau folosinta primariilor si a Consiliilor Locale. Acestea devin astfel benificiari de fonduri europene ceea ce este un abuz.

Intrebare: Plafonarea este o alta masura importanta. Si aici optiunile se contureaza in functie de grupurile de interese. Prin optiunile enuntate, CRPE-ul devine un fel de avocat al micilor propietari. Cum stau lucrurile pe plafonare?
C.G.: Asta este o discutie foarte veche si o discutie la nivel global pentru ca si in America au aceasta problema. Practic, o data ce subventiile au trecut de la productie spre suprafata, s-a ajuns la urmatoarea dilema: sunt oameni sau companii care detin foarte mult pamant, deci iau si foarte multa subventie. Noi la un moment dat am publicat o lista pe care am luat-o de la APIA (informatie publica, dar de care lumea nu prea stia), cu mari companii din Romania care ajungeau sa ia si 10 mil de euro pe an ca subventie. Vorbim de Balta Brailei samd. Intrebarea este: mai are logica subventia ca politica publica in conditiile astea? Si nu vrem neaparat sa-i pedepsim pe cei care au foarte mult pamant, ar trebui sa ne gandim cum sa folosim banii astia bine. Noi am fost printre cei care am spus ca  ar trebui sa se aplice si la noi in Romania o asemenea plafonare. La nivelul UE nu era luata o decizie. CE a propus plafonarea, dar in urma negocierilor politice, s-a ajuns sa fie optionala. Deci la sfarsitul zilei, adica in perioada in care ne aflam, Guvernul Romaniei trebuie sa decida daca sa le impuna plafonare sau nu. Optiunea noastra este ca da, mai ales ca in conditiile actuale, asa cum arata masura asta, banii raman in Romania. Deci nu se pune problema ca un mare fermier sa nu mai ia banii iar restul de bani sa fie trimis inapoi la Bruxelles. Banii raman in Romania si chiar propunem un fel de formula de compromise, pentru care il felicit pe Lucian: daca o ferma depaseste pragul de plafonare de 300 de mii de euro pe an, ceea ce este o suma totusi, restul de bani sa poata fi folosit tot de catre acea ferma pentru retehnologizare sau pentru inovare, pentru diverse alte scopuri. Deci practic propunem ca marile ferme sa nu piarda banii astia, ci sa dovedeasca ca folosesc surplusul (ce este peste 300 000) in interesul public. Este o schema de compromis care speram noi sa faca acceptabila plafonarea pentru Romania. Pentru ca altfel, daca pe de-o parte Romania este sustinatoarea fermierilor mici si mijlocii, si pe de alta parte nici nu introduce o plafonare, noi practic o sa ajutam pe toata lumea, si pe aia mici si pe aia mari, dar la un momenta dat se vor termina banii.

Intrebare: In acelasi timp cei mici sunt cei mai multi … Nu suntem Franta... Cum ar fi mai bine pentru majoritate?
D.G.: In primul rand as vrea sa fac niste clarificari. Se plafoneaza doar suma de baza. Eu sunt sceptica in privinta deciziei. Este o masura propusa de multa vreme in politica agricola si eu sunt sceptica ca la ora actuala Romania va adopta aceasta masura. Probabil ca daca va fi o reducere, poate o reducere mai mica, nu cred ca se va putea face tintit. E o propunere interesanta, dar banii pe care ii pierde Romania se duc in bani pentru dezvoltare rurala si vor putea fi accesati prin proiecte de inovare. Ei vor avea posibilitatea sa acceseze aceste proiecte si vor mai avea posibilitatea sa fie activi in Parteneriatul European pentru Cercetare-Inovare, poate asa s-ar putea gasi o solutie.
L.L.: Si asta compenseaza o prevedere din regulamentul pe Dezvoltare Rurala care spune la capitolul investitii in ferme ca ar trebui sa fie favorizate fermele mai mici. Banii astia care vor merge pe inovare vor putea constitui o compensatie pentru fermele mai mari.
Schema micilor fermieri este asociata obiectivului iesirii din agricultura pentru corectarea structurilor. Plafonarea e asociata obiectivului pe termen lung de crestere a comeptitivitatii prin investii si tehnologii noi. Iar celorlalte posibilitati de redistribuire a banilor cum ar fi plata suplimentara pentru primele 30 de ha, nu am reusit sa-i asociem niciun obiectiv si atunci ne gandim ca acea masura nu ar trebui introdusa in Romania. Desi, cum spuneam la inceput, fermierii mici vor sa aiba plata cat mai mare unitara la hectar, dupa cum si fermierii mari vor sa aiba plati cat mai mari globale pentru hectarele pe care le au. Dar abia cand le punem la un loc toate cererile vedem ca banii multi, in crestere fata de perioada anterioara, sunt putini.
D.G.: Va avea relevanta o astfel de plata pentru un fermier care are 30 de hectare, dar ce relevanta va mai avea pentru un fermier care are 4000, 5000 de hectare ca mai primeste in plus pentru primele 30 de hectare? Asta este ideea.

  • Urmariti integral materialul video:



"Inverzirea". Reforma PAC a urmarit echitatea si dezvoltarea durabila. Se urmareste echilibrarea sumelor platite, atat intre tari, dar si in interiorul fiecarei tari. Apoi, s-au introdus criterii ecologice de pastrare a pamantului in bune conditii. Asta e politica de "inverzire": pentru a primii subventiile, fermierii trebuie sa demonstreze ca:
- mentin pasuni (in cazul existentei acestora, cu referire la fermele de animale);
- diversifica culturile (cel putin doua daca terenul arabil al fermei depaseste 10 ha si cel putin trei daca depaseste 30 ha);
- aloca cel putin 5% din suprafata arabila a fermei (7% din 2017) pentru zone de interese ecologic, adica arbusti, garduri  vii, zone impadurite etc.
Bunicii nostri care cultivau maturi si catina intre parcele practicau deci zonele de interes ecologic mult inainte sa devina o obligatie europeana.

1.    Cum distribuim subventia fermierilor mici?

Dar exista o mare dilema: implementarea si verificarea inverzirii ar putea reprezenta un cosmar pentru tarile cu foarte multe parcele mici. Iar Romania si Polonia sunt in aceasta situatie (in Romania si Polonia se gasesc jumatate din fermele din UE - pentru ca avem multe si mici). De aceea, am insistat pentru ca fermele mici sa fie exceptate de la aceste conditionalitati.

Asa a aparut Schema Fermierilor Mici. S-a ajuns abia pe 26 iunie la un compromis, care spune ca statele membre care doresc pot excepta fermierii mici de la "inverzire". Este vorba despre cei care primesc mai putin de 1250 de euro plati directe (subventie) pe an. Ei ar urma sa primeasca fie o suma fixa la nivel national (indiferent de cat pamant ai), fie o suma per suprafata (ca pana acum).

Acum, dilemele:

- Trebuie sa opteze Romania pentru Schema Fermierilor Mici? Avem capacitatea de a controla aplicarea "inverzirii" la nivel mic? Vrem sa facem asta? Noi optam pentru aplicarea Schemei - taranii nostri sunt oricum chinuiti, nu merita birocratie suplimentara pe capul lor. Oricum, ei aplica inverzirea de secole, dar nu stiau ca-i zice asa. Ar fi si usor ridicol ca Romania sa nu adopte Schema pe care a propus-o si sustinut-o la nivel european. Dar poate exista argumente contrare, le asteptam.

- Daca Romania adopta Schema- in ce forma?
Sa impartim egal aceasi suma la toti fermierii mici (suma X care ar reveni Romaniei impartita la cati avem) sau fiecaruia in functie de cat pamant are, cum era si pana acum. Pe de o parte, impartirea egala ar fi usor de implementat si mai putin birocratica. Pe de alta parte, intr-o cultura in care capra vecinului e un factor social important vor fi nenumarate discutii de genul: de ce a luat Marcel tot 300 de euro daca are un hectar, la fel ca mine care am doua si jumatate? Noi optam pentru varianta -fiecaruia dupa cat pamant are- daca tot ne-am obinusnuit cu ea si oamenii se asteapta la o legatura intre suprafata si subventie. Dar, din nou, poate sunt si argumente contrare, le asteptam.

Un element nou si deosebit de relevant pentru Romania este acordarea unei compensatii in  valoare de 125% din plata primita de micii fermieri la iesirea din agricultura (o viitoare masura PNDR). Este o idee excelenta, care va incuraja cu bani europeni retragerea din agricultura a batranilor cu suprafete mici - care vor primi subventia fara a mai tine pamantul blocat.

Este o continuare cu bani europeni a rentei viagere- politica nationala introdusa in 2005 pentru cativa ani. "Suntem mandri ca am lansat in dezbatere aceasta idee si am propus ca renta viagera sa fie continuata prin PAC - pentru detalii cititi raportul CRPE din 2011: "Subventie multianuala, decuplata de suprafata: o propunere romaneasca pentru viitorul fermelor mici din Europa".

2.    Plafonam sau nu banii pentru fermele foarte mari?

Se poarta de multi ani o dezbatere, atat in UE cat si in SUA despre subventiilor platite fermelor foarte mari. Cum banii se iau pe suprafata, cei care au acumulat foarte mult pamant ajung sa primeasca subventii foarte mari. Sunt ferme in Romania care primesc si 10 milioane de euro pe an. Suntem de acord ca oamenii nu trebuie sa fie pedepsiti pentru succes. In acelasi timp, trebuie sa ne intrebam daca la asemenea suprafete si sume subventia isi mai atinge scopul sau ca politica publica.
 
Comisarul Dacian Ciolos a propus plafonarea sumelor primite ca subventie. Propunerea Comisiei era o plafonare a platii de baza primite de o exploatatie la 300 mii euro si o reducere progresiva a platilor cuprinse intre 150 mii si 300 mii euro pe exploatatie (sumele cuprinse intre 150 mii si 200 mii euro ar  fi trebuit reduse cu 20 %, cele cuprinse intre 200 mii si 250 mii euro  cu 40%, cele cuprinse intre 250 mii si 300 mii euro  cu 70%). Fondurile economisite de fiecare stat ar urma sa ramana in acel stat, dar transferate de la Pilonul I (subventii) la Pilonul II (dezvoltare rurala). Sustinem aceasta propunere.
 
Pana acum, argumentul care ne era adus cand sustineam plafonarea era: deci, vreti sa luati din banii marilor ferme din Romania si sa-i dati inapoi la Bruxelles. Iata ca s-a rezolvat: banii ramasi nu se mai intorc la Bruxelles, ci raman in Romania si se dau la dezvoltare rurala, exact unde e nevoie de ei.
 
Insa propunerea Comisiei a fost faultata de alte state din UE (printre care si Romania). In final, s-a ajuns la un compromis: plafonarea este optionala. Fiecare stat decide. Ce va decide Romania?
Ne temem ca marii fermieri sunt foarte influenti si Romania va decide sa nu aplice plafonarea.
 
Avem o varianta de compromis: sa se aplice plafonarea in varianta Comisiei, dar banii ramasi de la fiecare ferma (peste 300.000 de euro) sa ramana la dispozitia acelei ferme insa nu ca subventie, ci ca bani de investitii pentru retehnologizare si ecologizare.

3.    Alte dileme, alte optiuni
 
Mai sus am vorbit doar despre doua chestiuni: Schema Fermelor Mici si plafonarea. Mai sunt si altele care merita discutate. CRPE si Lucian Luca au organizat un panel de experti si fermieri (cu orientari si interese diferite), cautand prin metoda Delphi punctele comune de interes si consens. Setul nostru de propuneri cuprinde:

- mentinerea limitei inferioare a exploatatiei si a parcelei eligibile pentru plati directe la dimensiunile actuale- respectiv exploatatia de cel putin 1 ha, formata din parcele de cel putin 0,3 ha - urmand ca iesirea din agricultura sa se faca benevol prin intermediul Schemei Micilor Fermieri. Subliniem acest lucru, dat fiind ca a existat o intentie a MADR de a creste acest prag, in ideea fortarii iesirii acestei categorii de mici fermieri din agricultura;
- introducerea schemei micilor fermieri, in varianta de calcul a platii pe  care o vor primi participantii la schema care nu implica o redistribuire a sumelor, ci primirea aceleiasi sume acordate daca ar fi fost in afara schemei (stimulentul pentru intrarea in schema fiind reprezentat de formalitatile mai simple de inregistrare, de controalele simplificate si, in special, de posibilitatea de iesire din agricultura in schimbul unei compensatii finantate din fondurile Pilonului 2);
- activarea optiunii pentru plafonarea veniturilor fermelor ce primesc mai mult de 300 mii euro din plati de baza , in conditiile in care se va identifica formula de utilizare tintita a banilor astfel economisiti exact de catre marile ferme de la care provin, pentru finantarea unor proiecte care aiba o contributie semnificativa la inovatia din agricultura (prin intermediul PNDR), alaturi de fondurile rezultate din reducerea procentuala de 5% aplicata fermelor care primesc peste 150 mii euro ;
- alternativ recomandarii anterioare (in  cazul in  care nu se opteaza pentru plafonare, fiindca  va fi o optiune dificil de luat), stabilirea unui prag  mai inalt (de exemplu, 15%) pentru reducerea uniforma a transelor din platile de baza care depasesc 150 mii euro si utilizarea sumelor in acelasi scop (investitii in  inovatie de care sa beneficieze fermele mari);
- acordarea platii suplimentare de 25% pentru tinerii sub 40 de ani, instalati de mai putin de 5 ani (de altfel, obligatorie pentru toate statele), dar eventual nu si in cazul preluarii societatilor comerciale (ci doar la preluarea fermelor de catre persoane fizice, inclusiv cele autorizate);
- acordarea platilor nationale tranzitorii numai pentru animale (bovine si ovine, eventual sub forma platilor cuplate pentru fiecare dintre specii), si nu pentru sectorul vegetal, iar finantarea acestora sa fie asigurata, pe cat posibil din fondurile transferate de la Pilonul 2 si nu de fondurile furnizate de bugetul de stat;
- neutilizarea optiunii de introducere a platilor redistributive suplimentare, pentru  primele 30 ha sau  mai  putine (aceasta suplimentare nu are un obiectiv bine determinat in cazul agriculturii romanesti);
- neutilizarea optiunii de introducere a platilor suplimentare pentru exploatatiile din zonele cu constrangeri  naturale (urmand ca aceste exploatatii sa fie compensate prin platile furnizate prin intermediul Pilonului 2).

Dezbaterea are loc in cadrul proiectului "Dezbatem politici, crestem expertiza" derulat de Centrul Roman de Politici Europene, cod SMIS 40667, proiect co-finantat din Fondul Social European.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.




Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

6087 vizualizari

  • Iesirea din agricultura (Vineri, 2 august 2013, 23:16)

    T. Bucur [anonim]

    Referitor la acordarea unei compensatii in valoare de 125% din plata primita de micii fermieri la iesirea din agricultura:
    - Cati ani ar urma sa fie acordata aceasta compensatie? Cel putin timp de 10 ani?
    (daca perioada respectiva nu va fi de cel putin 10 ani, nu cred ca vor fi multi care vor dori).
    • r (Marţi, 6 august 2013, 11:59)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui T. Bucur

      Perioada va fi mai scurta: pana in 2020, inclusiv.
      • R: tot contextul (Marţi, 6 august 2013, 12:53)

        Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Lucian Luca

        Asa cum am mentionat in materialul de prezentare, salutam aceasta masura. Am propus continuarea rentei viagere prin bani europeni, inca din 2011.

        Pentru cine este curios, aici este raportul in care CRPE (Lucian Luca) a lansat aceasta dezbatere in 2011.

        http://www.crpe.ro/subventie-multianuala-decuplata-de-suprafata-o-propunere-romaneasca-pentru-viitorul-fermelor-mici-din-europa/

        Renta viagera a fost o masura cu bani din bugetul national, introdusa in 2005. De la intrarea in UE, masura a trebuit sa fie renegociata, pt ca nu era conforma cu Politica Agricola Comuna asa cum era la acel moment. S-a mentinut pe perioada 2007-2010.
        Deci, oamenii care au intrat atunci in plata vor primi pentru restul vietii renta viagera, dar din 2010 nu se mai primesc noi dosare.

        E pacat ca a fost asa pt ca a avut efectul dorit, Lucian Luca a publicat date in acest sens. E si o masura mai buna decit alte idei crete vinturate prin spatiul public pentru a scoate taranii batrini din agricultura (de genul amenzi pentru pirloage-ia sa vad eu militienii cum dau amenzi la batrini pt ca nu lucreaza, sa fim seriosi). Deci, numai cu binisorul si cu bani se poate, de fapt.

        Acum, daca renta viagera nu mergea in PAC, schimbam PAC-ul sa devina si renta viagera :)

        Noua masura va da 125% din subventie, decuplat de suprafata, in fapt o renta viagera pe perioada de aplicare a bugetului viitor al UE- 2014-2020. Nu se putea promite bani de la UE din 2020 incolo.

        Dar, statul roman ar putea concepe o politica de genul-bani de la UE pina in 2020, iar ulterior dosarele sa ramina in plata, cu bani nationali. E o propunere, vom reveni la ea.
    • raspuns (Marţi, 6 august 2013, 12:23)

      Daniela Giurca [hotnews.ro] i-a raspuns lui T. Bucur

      Avand in vedere ca aceasta compensare se va face din fonduri europene (in cazul in care se va adopta) aceasta masura va fi valabila cel putin pana la terminarea viitoarei perioade de programare bugetara a UE, adica 2020. Daca o vor adopta mai multe tari cu probleme structurale si se va dovedi a fi eficenta iar filosofia PAC nu se va schimba semnificativ dupa 2020 atunci este posibil sa se continue. O solutie de continuare dupa 2020 cu bani din bugetul national ar trebui deasemenea explorata.
  • Bani pentru realizarea cadastrului? (Vineri, 2 august 2013, 23:41)

    T. Bucur [anonim]

    - Vor fi obtinute fonduri de la UE pentru realizarea cadastrului national?
    Am inteles din alte surse ca UE nu e dispusa sa acorde fonduri in acest scop.
    Reconstituirea proprietatii dupa 1990 s-a facut pentru suprafetele detinute de generatia care infiintase CAP-urile in anii 50-60. S-a ajuns acum la succesiuni de gradul 4 sau 5, adica actualii proprietari sunt stranepotii sau strastranepotii celor carora li s-a reconstituit proprietatea, terenul continuand sa fie detinut in indiviziune, din cauza pretului mare al cadastrului. O proprietate de 10 ha reconstituita dupa 1990 apartine acum unui numar de cel putin 8 urmasi, tot in indiviziune. Problema insurmontabila deja e ca cele 10 ha initiale erau formate din 5-6 parcele raspundite in diverse locuri ale localitatii. Acum, fiecare dintre parcele e stapanita in indiviziune de cei 8 urmasi. Ar trebui realizat deci cadastru la cca 40 parcele (5 x 8 = 40). Pretul ii determina pe actuaii proprietari sa lase, la randul lor, urmasilor lor, terenul tot in indiviziune, deci practic de va ajunge in cativa ani la o situtie imposibila, cand cele 10 ha initiale vor fi divizate teoretic in 100 parcele.
    Am vrut sa atrag atentia ca relizarea cadastrului national a devenit o urgenta de grad zero.
    • r (Marţi, 6 august 2013, 12:10)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui T. Bucur

      Da, iesirea din indiviziune este o problema, dar parca nu asa de mare cat pare din ceea ce spuneti.

      Prin PNDR, s-ar putea finanta ceva, direct pentru proprietarul (fermier) terenului, dar nu un progarm national care sa inregistreze sistematic toate parcelele.

      Pe de alta parte, vad ca noii cumparatori se descurca cu inregistrarea in sistemul actual.
    • Da, exista intentia de bani europeni pt cadastru (Marţi, 6 august 2013, 12:22)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui T. Bucur

      Guvernul intentioneaza sa includa cadastrarea in fondurile europene si a propus un proiect in PODCA (Programul pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative). Costul evaluat este de 800 de milioane de euro.

      Ideea este mai veche, Banca Mondiala evaluase acum citiva ani la 1 miliard de euro. Elena Udrea se si grabise sa anunte ca a gasit firma care sa presteze, de parca aia era problema.

      Necesitatea este foarte mare pt ca lipsa de cadastru agricol impiedica dezvoltarea pietei de terenuri. De asta cred ca e cea mai mare urgenta. Din pacate in spatiul public se invirt multe bazaconii de investitii - de gen ideea Presedintelui Basescu de a face o agentie care sa cumpere terenurile ca sa nu ajunga pe mina strainilor.

      De fapt, sint 2 aspecte:
      1. banii
      2. decizia politica

      1. Banii - pina acum nu era clar de unde ii putem lua. Acum s-a luat decizia sa fie ceruti de la UE. (Acea UE pe care inutilul ministru pentru Mari Proiecte, Dan Sova, o bestelea acum citeva zile ca nu ne da destui bani, omitind sa numere tocmai miliardele pentru agricultura despre care vorbim azi).

      Deci, guvernul a propus un proiect in PODCA. Dar argumentarea a fost slaba, Comisia Europeana a intors tot documentul programatic pentru 2014 - 2020, iar proiectul pentru cadastru era considerat slab argumentat.

      Deci, toti baietii astia veseli care au mari proiecte prin guvern: domnilor, (si) de asta merg prost autostrazile, pt ca fara cadastru e greu de facut exproprierea, deci puneti mina si argumentati ca lumea nevoia de bani europeni pentru cadastru.

      2. Decizia politica

      Gratie inteligentei guvernantilor care au tot votat legi dupa 1990 avem un numar imens de cazuri de certificate de proprietate valide care se suprapun total sau partial pe aceleasi suprafete. Pe care le recunoastem si cui platim despagubiri? Asta trebuie sa decida o viitoare lege si e o decizie al naibii de grea de luat
      • raspuns (Marţi, 6 august 2013, 12:51)

        Daniela Giurca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristian Ghinea

        Exista in derulare un program pilot al Bancii Mondiale - CESAR cu o componenta de incadastare, prin care s-a inceput incadastrarea sistematica in comune cu faramanitare accentuata. Din cate stiu a fost un program care a demarat mai greu, dar acolo unde s-a implementat a fost un succes.
  • Situatie si mai complicata! (Sâmbătă, 3 august 2013, 13:29)

    Ciobanul Bucur [utilizator]

    - Cum vor putea iesi din agricultura proprietarii de terenuri in indiviziune, fara a fi necesar cadastrul zecilor de parcele virtuale in indiviziune din exemplul de mai sus?
    a) Daca TOTI proprietarii parcelelor virtuale actuale, succesori ai celor 10 ha din exemplul de mai sus, doresc sa iasa din indiviziune;
    b) daca numai unul sau numai cativa doresc sa iasa din indiviziune?
    In general, acum proprietarii in indiviziune sunt membri ai asociatiilor agricole, in care lucrarile agricole ce necesita munca manuala se fac nu pe parcelele delimitate in titlul de proprietate, ci pe parcele individuale comasate aleatoriu.
    Virtual insa, conform legii, parcelele asupra carora au drept de proprietate sunt situate nemarcate pe terenul comun al asociatiei respective si atribuite tot comasat altor membri.
    • r (Marţi, 6 august 2013, 12:17)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ciobanul Bucur

      Din agricultura nu vor iesi proprietarii, ci fermierii (cei care primesc plati directe). Acestia sunt si proprietari, in cele mai multe cazuri, dar ies din agricultura in calitatea lor de fermieri.

      Iesirea se face renuntand la plati directe si vanzand sau arendand terenul.

      Cei care au teren dat in lucru asociatiilor (iar ei nu lucreaza efectiv,ci doar primesc bani sau produse) nu primesc plati directe si nu au de ce sa paraseasca agricultura (fiindca nu sunt agricultori).
    • raspuns (Marţi, 6 august 2013, 12:28)

      Daniela Giurca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ciobanul Bucur

      Plata directa este un sprijin pe venitul fermierilor, deci trebuie sa fie incasata de cel care exploateaza terenul si nu neaparat de catre proprietar. Deci ies cei care sunt fermieri.
  • Noua cadastrare 2014 (Sâmbătă, 3 august 2013, 21:06)

    tibicarom [anonim]

    Ceea ce spune T.Bucur este o parte a problemei. Inaintea colectivizarii 1952-64 s-a procedat la confiscarea fara despagubire (nu exproprierea) suprafetelor de peste 50ha, care erau singurele economic rentabile si contribuiau masiv la exporturile Romaniei. Reglementarea proprietatii funciare dupa 1989 s-a bazat pe legile 18/1991,1/2000 si 247/2005 care au limitat proprietatea agricola la 50 ha, adica tocmai inversul situatiei anterioare confiscarilor. Astfel s-a pus capac oricarei reveniri la o situatie conforma cu cea din UE, in care majoritatea exploatarilor sunt mai mari de 50 ha.
    Noua cadastrare va trebui sa inscrie in cartile funciare nu numai pe arendasi, dar si pe proprietarii autentici care exista inca in registrele agricole din anii 1947-1954 pastrate in arhivele Min.Agriculturii.
    • r (Marţi, 6 august 2013, 12:23)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui tibicarom

      Exproprierea suprafetelor de peste 50 ha s-a facut (fara despagubire) la reforma agrara din 1945. Dar daca restituirea proprietatilor nu s-a facut tinand cont de acel moment, acum nu se poate inregistra terenul pe numele fostilor proprietari.

      Confiscarile de dupa 1945 au fost restituite (sau urmeaza sa fie), conform legilor din 2005, din cate stiu.
    • raspuns (Marţi, 6 august 2013, 12:35)

      Daniela Giurca [hotnews.ro] i-a raspuns lui tibicarom

      Noua Politica Agricola Comuna este mai flexibila din 2014 asa ca nu se poate spune ca nu mai exista sanse de crestere a fermelor de dimensiuni medii , a fermelor familiale. Depinde cum se vor utiliza aceste optiuni pe care cercetarea realizata de CRPE le pune in discutie. Nu as fi atat de pesimista in acest sens, cu toate ca procesul de comasare, de creare a acestor ferme poate fi unul de durata.
  • intrebare. (Duminică, 4 august 2013, 13:13)

    cainelemuntelui. [anonim]

    Dupa lecturarea materialului de ma sus, am constat ca eu fiind in varsta inaintata pot sa ma retrag din plata subventiei din agricultura avand suprafata de 2,5 h de pasune in zona de munte. Cei de la a.p.i.a, au spus ca daca ma retrag trebuie sa inapoiez subventia pe trei ani din urma. As vrea sa stiu care e realitatea. Multumesc anticipat.
    • r (Marţi, 6 august 2013, 12:30)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui cainelemuntelui.

      Puteti sa va retrageti din agricultura oricand vreti, fara sa trebuiasca sa restituiti subventia primita de la APIA, indiferent ca sunteti in varsta sau nu.

      La retragerea din schema micilor fermieri (dupa ce anterior veti fi intrat in schema), puteti primi o compensatie de 125% din ceea ce primeati anterior, pentru fiecare an pana in 2020 (fara sa dati vreo explicatie la APIA).
    • raspuns (Marţi, 6 august 2013, 12:38)

      Daniela Giurca [hotnews.ro] i-a raspuns lui cainelemuntelui.

      Depinde despre ce plati este vorba. Daca sunt din pilonul 1 plati directe atunci nu va trebui sa dati banii inapoi, daca insa sunt din pilonul 2 - atunci cei de la apia au dreptate. Iar acum inca nu este cazul , va fi vorba de acesta masura dupa 2014.
  • impadurire (Luni, 5 august 2013, 7:05)

    Relu T. [anonim]

    Sa spunem ca am 9 ha teren arabil si 1ha se va impaduri cu stejar
    Pentru acest ha se acorda vreo subventie? Se poate primi atat subventia care se cuvenea pt 1 ha teren arabil( daca nu l-as fi impadurit) cat si subventie pentru impadurire cu specie de arbore deosebit?
    • raspuns (Marţi, 6 august 2013, 12:15)

      Daniela Giurca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Relu T.

      Daca pe cele 9 hectare pe care primiti plati directe acum aveti suprafete cu copaci sau perdele forestiere, acestea nu vor mai fi excluse de la plata si veti primi platile directe pe toata suprafata. Daca nu aveti asemenea zone de interes ecologic, avand in vedere ca nu aveti peste 10 hectare, nu veti avea obligativitatea sa le creati. Daca doriti sa impaduriti cu siguranta va exista o masura de impadurire pe care sa o accesati depunand un proiect in acest sens.
  • O explicatie si o intrebare (Luni, 5 august 2013, 12:22)

    Ciobanul Bucur [utilizator]

    Conform legii 18/1991 reconstituirea proprietatii trebuia facuta "DE REGULA" pe vechile amplasamente.
    In practica, in cele doua localitati (una in Teleorman, alta in Ialomita) in care in acest moment detinem terenuri eu si sotia mea (fiecare ca succesor al parintilor respectivi) reconstituirea nu s-a facut - si nici nu s-ar fi putut face - pe vechile amplasamente, ci s-a facut pe principiul "fiecare sa posede parcele in diferite zone ale localitatii, functie de calitatea terenului (calitate care difera in functie de zona localitatii)".
    Practic, in Teleorman detin 3 ha divizate in 4 parcele iar in Ialomita sotia detine 4 ha divizate in 7 (repet: 7) parcelle, toate in indiviziune cu fratii/surorile, in cote-parti egale la fiecare parcela. Asa prevede legea succesiunii: fiecare succesor primeste din fiecare bun imobiliar cote-parti egale. In actul de succesiune se mentioneaza ca succesorii, conform nu stiu carei reglementari, urmeaza sa faca cadastrul tuturor parcelelor, conform actului notarial respectiv. Bineinteles, datorita pretului prohibitiv al cadastrului, nimeni nici nu s-a gandit ca ar fi oportun sa plateasca pretul cadastrului, asa ca parcelele continua sa fie detinute in indiviziune. Si asa vor fi trecute in continuare in posesia urmasilor mai departe. Peste inca o generatie fiecare parcela de sub 1 ha va fi divizata virtual in cate 10-15 parti egale - fapt de neimaginat, dar real, conform legilor actuale!
    INTREBARE:
    - S-ar putea da o lege care sa permita pentru o perioada limitata o reasezare a proprietatii asupra terenului, FARA EXISTENTA UNUI CADASTRU, pe baza intelegerilor reciproce ale actualilor succesori, astfel incat fiecare succesor sa devina proprietar pe una sau mai multe parcele luate in intregime (nedivizate)? Intelegerea sa fie oficializata la notar, iar apoi sa se faca cadastrul conform noii intelegeri. In loc de a se face cadastru fiecarei diviziuni a fiecarei parcele, s-ar face cadastru fiecarei parcele ca intreg.
    • r (Marţi, 6 august 2013, 12:39)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ciobanul Bucur

      Eu cred ca s-ar putea realiza schimburile astea de proprietati/ parcele si azi, dar nu stiu exact ce spune codul civil. Daca e nevoie de o lege noua pentru asta, ar merita data.
      • raspuns (Marţi, 6 august 2013, 12:59)

        Daniela Giurca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Lucian Luca

        Nu stiu foarte exact ce prevede Codul Civil , dar un schimb amiabil sau voluntar de parcele in vederea comasarii, poate implicarea unor mediatori in acest proces, ar fi benefica. Poate ar trebui amendata legislatia in acest sens.
  • ong (Marţi, 6 august 2013, 11:55)

    CezarD [utilizator]

    De ce CRPE publica raporte pe agricultura? Care e miza organizatiei dumneavostra aici?

    Pai daca dam fiecaruia in functie de cat pamant are... ce rezolvam cu asta? N-ar trebui să le dăm în funcţie de productivitate? Sa zicem ca unul are 1 hectar si altul 3. Cel cu 1 hectar se ingrijeste de cultura, investeste in ea si e mai productiv. Cel cu trei uita sa mai treaca pe acolo si au o productie asemanatoare. De ce sa ia cel cu 3 ha mai multi bani??
    • CRPE si agricultura (Marţi, 6 august 2013, 12:37)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui CezarD

      Multumesc pentru intrebare, imi ridicati mingea la fileu.

      CRPE a publicat multe rapoarte despre agricultura, gasiti in acest link lista lor:

      http://www.crpe.ro/category/publicatii/politica-agricola-comuna/

      Ca Centru de Politici Europene, agricultura fiind o parte importantă din politicile europene (40% din bugetul UE), avem aproape o obligatie morala sa ne ocupam de subiect.

      Cred ca documentul programatic pentru noi este chiar primul dintre rapoarte, scris in 2009 si inca valabil: ~O tara si doua agriculturi~

      http://www.crpe.ro/o-tara-si-doua-agriculturi-romania-si-reforma-politicii-agricole-comune-a-ue/

      Acolo am argumentat impreuna tot cu Lucian Luca (facem deja echipa de 4 ani:)) ca de fapt Romania are doua agriculturi, care trebuie tratate separat si cu politici diferite: cea mare si cea farimitata.

      Acolo am argumentat ca agricultura nu e doar o chestiune de productivitate, ci si una de dezvoltare si una sociala. Ca Romania trebuie sa aiba politici de coagulare a agriculturii de mijloc, pt a crea la sate o clasa de mijloc veritabila.

      De atunci, ne-am concentrat pe aceste idei.

      Lucram la un proiect privind asociatiile agricole, impreuna cu Fundatia Romano-Americana.

      Acum lucram cu Ministerul Agriculturii la consultari (si salut deschiderea la dialog a oamenilor de acolo) pentru a creiona mai bine masurile din Programul de Dezvoltare Rurala (tot bani UE), astfel incit sa incurajeze asociatiile si agricultorii mijlocii. Deci gindim pentru intervalul 2014-2020.

      Gasiti detalii in lista de linkul cu rapoarte, unde am tratat teme ca: fiscalizarea agriculturii, accesul la credite, accesul in lanturile de supermarketuri, s.a.
    • r (Marţi, 6 august 2013, 12:50)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui CezarD

      Modalitatea de acordare a platilor directe este rezultatul cumulat al schimbarilor obiectivelor Politicii Agricole Comune de-a lungul a jumatate de secol.
      Poate Romania e in faza in care ar avea nevoie de abordarea productivista pe care o propuneti, dar acest lucru nu mai e posibil azi. Si nu e vorba numai de ceea ce se poate negocia in interiorul UE, ci si de tratatele comerciale ale Uniunii (acordul care a finalizat Runda Uruguay).
  • omg (Marţi, 6 august 2013, 12:48)

    dimitria [anonim]

    Buna ziua. Chiar daca nu este direct subiectul discutiei, m-ar interesa ce opinie aveti despre politica guvernului Romaniei referitoare la cultivarea organismelor modificate genetic in zone protejate si cum vedeti dezbaterea publica pe acest subiect?
    • r (Marţi, 6 august 2013, 13:00)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui dimitria

      Din cate stiu, politica guvernului nu este de a cultiva OMG in zone protejate.
      Dezbaterea publica din Romania mi se pare foarte polarizata, intre cei care le resping si cei care doresc introducerea lor. Nu stiu cum ar putea fi gasit un consens.
    • raspuns (Marţi, 6 august 2013, 13:05)

      Daniela Giurca [hotnews.ro] i-a raspuns lui dimitria

      Cred ca ar trebui o dezbatere adevarata in acest sens si mult mai multa informare a publicului , nu pozitii partizane de o parte sau cealalta.
  • Multumesc! (Marţi, 6 august 2013, 15:08)

    Ciobanul Bucur [utilizator]

    Am citit cu mult interes toate raspunsurile!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi