Actualizat acum

Cum a decurs prima operatie pe creier LIVE 360 VR din Romania: Pasii operatiei, despre tumorile pe creier, cum se formeaza, diagnostic si tratament

de MedLife.ro     MedLife.ro
Marţi, 28 noiembrie 2017, 16:37 DoctorH - DoctorH Actualitate


Operatie pe creier LIVE 360
Foto: Hotnews
MedLife a realizat prima transmisune in direct, cu ajutorul tehnologiei VR 360 (Realitate Virtuala) a unei operatii pe creier din Romania. Operatia a durat 3 ore jumatate si a fost realizata de o echipa pluridisciplinara coordonata de Dr. Dan Suiaga, medic specialist neurochirurgie.
  • Vezi in text pasii operatiei, informatii despre tumorile pe creier, awake anesthesia si cat de important este sa faci diferenta dintre informatiile de pe forum si din experiente personale si informatia stiintifica.
  • HotNews.ro a transmis operatia LIVE TEXT VIDEO



Ovidiu Popica: Suntem in direct de la LMH. Va spun bun gasit la o experienta inedita.
Va fi o transmisiune cu imagini explicite. Recomandam celor care nu suporta imagini intr-o sala de chirurgie sa nu exagereze cu privitul. Cei care folosesc tehnologia VR sa fie cu bagare de seama, pot aparea efecte nedorite.

Este o premiera ca publicul sa aiba acces atat de aproape intr-o sala de operatie, cu o tehnologie de ultima ora, folosita in premiera la noi. Suntem aici cu dna doctor Reli Manolescu, medic primar anestezist, si dl doctor Mihai Craciun, medic nerochirurg, ambii dupa o zi grea, pentru ca dimineata a mai fost o interventie.

Ei vor sta alaturi de noi si ne vor explica, in urmatoarele 3 ore si jumatate - 4 ore, ce se intampla in sala.

Puteti sa urmariti transmisiunea pe pagina de Facebook MedLife, pe canalul de YouTube, pe site-ul MedLife si pe HotNews.ro. Puteti glisa imaginea din sala de operatie cu mouse-ul pe ecran.

Nu veti putea face zoom. Exista acolo o camera care ne va transmite imagini direct din sala de operatie. Vom mai avea un ecran de la microscopul electronic.

Veti avea 3 ecrane virtuale, pe unul dintrre ele vom fi si noi.

Mihai, ce se intampla in aceasta seara?

Mihai Craciun: Vor fi indepartate doua tumori cerebrale. Interventia este in faza de inceput. Orice interventie presupune pregatirea pacientului, care dureaza minim 15-30 de minute, dupa anestezie.

Acum suntem in etapa de creare a unui capac osos.

Ovidiu: As vrea sa va prezint echipa de interventie. Sunt 6 oameni:

Dan Suiaga, medic specialist neurochirurgie, dr. Raisa Croitoru, medic rezident neurochirurg, dr. Ovidiu Lazar, medic primar ATI si 3 asistente: Alina Velea, Nicoleta Ghita, Iulia Munteanu.

Ce s-a intamplat in perioada preoperatorie?

Rely Manolescu: Pacientii necesita o pregatire preoperatorie destul de complicata.

Medicul anestezist are rolul de a pregati pacientul din punctul de vedere al patologiei asociate.

Mihai Craciun: Este necesara realizarea a doua incizii. Leziunile sunt apropiate, dar nu foarte apropiate.

Una dintre leziuni este mai inspre margine, va fi abordata prima. Cea de a doua se afla mai in profunzime. Aici este si o problema de localizare. Este foarte important ca RMN-ul sa corespunda cu ce se intampla inauntru. In momentul in care se intervine, pot aparea modificari la nivelul creierului.

Ovidiu: Rely, sunt multe aparate in sala. Intr-o zona din sala stau anestezistii si urmaresc. Care este rolul lor?

Rely Manolescu: Anestezistul este o parte integranta a echipei. Ce vedem acolo este un echipament complex. O interventie neurochirurgicala presupune o urmarire foarte atenta. Vedem un aparat de anestezie, cu ventilatie mecanica si monitorizarea complexa a functiilor vitale.

Pe langa inductia si mentinerea anesteziei, facute de 2 injectomate, mai exista alte doua care pot administra cu precizie medicamente, daca este cazul.

19.23 Mihai Craciun: In acest moment tocmai deschide dura mater.
Foita aceasta este o foita de protectie. Este o etapa foarte importanta. Intre creier si aceasta foita nu este un spatiu prea generos, nu poti sa bagi bisturiul si sa tai.
Trebuie sa obtii o deschidere suficient de mare ca sa poti lucra acolo, sa ajungi la leziune.

Cam as arata creierul LIVE. Pulseaza datorita vaselor de sange. Vedem arterele si venele creierului.

Rely Manolescu: Deschiderea creierului este foarte importanta ca anestezist. Astfel de afectiuni provoaca o umflare a creierului. Ca anestezisti, aprofundam sedarea, fie folosim droguri care sa creeze o scadere a edemului cerebral. Fiind o tumora mai mica nu creaza un astfel de efect prea mare, dar anestezia este in continuare importanta.

Mihai Craciun: Pe unul dintre ecrane vedeti o imagine preluata de la un microscop.
In majoritatea cazurilor, mai ales in cazul tumorilor cerebrale, se opereaza sub microscop operator. Acum vedeti accesul catre tumora.

Desi tumora este foarte aproape de suprafata creierului, nu este totusi 100% la suprafata. A fot nevoie de indepartarea unor straturi.

Ovidiu: Stim cu certitudine ce tip de tumora este?

Mihai Craciun: In orice interventie, aflam ce tip de tumora este in urma examenului anatomopatologic.
Poate fi glioblastom, care se dezvolta din celule gliale - celulele de suport ale creierului - o tumora primitiva dezvoltata de creier, sau metastaze. Mai exista si varianta sa nu fie tumora, sa fie abcese, ceea ce ar fi cea mai buna varianta. Pentru ca tratam mult mai bine infectiile decat cancerul.

Acum suntem in etapa de indepartare a tumorei.

Pentru a proteja creierul de presiune, se foloseste acel tampon, ca un burete. E vorba de un control mai bun al presiunii.

Ovidiu: In legatura cu anestezia, vedem ca in unele cazuri pacientul este treaz. Ne poti explica?

Rely Manolescu: In unele cazuri daca nu s-ar face anestezie iar pacientul ar ramane treaz, exista riscul ca el sa se trezeasca dupa operatia neurochirurgicala cu mai multe probleme decat a intrat.
Pacientul este adormit in momentul in care se face craniotomia. In momentul in care s-a ajuns la tumora respectiva, pacientul este trezit, oprita anestezia, se lasa sedare usoara, iar chirurgul da niste comenzi de miscare.

Este un impact fantastic pentru pacient sa afle ca are o tumora. Pentru a putea fi folosita aceasta metoda, trebuie ca pacientul sa fie cooperant, sa accepte.

De ce nu s-a folosit acum?

Rely Dumitrescu: Pentru ca sunt 2 tumori, este o interventie de lunga durata. Riscurile depaseau beneficiile pentru a folosi awake anesthesia. S-a practicat aceasta metoda in MedLife, cu succes, dar sunt alese foarte atent cazurile.

Mihai Craciun: Trebuie un balans optim intre ce scoti si ce lasi.

Acum suntem in etapa de rezectie a tumorei. Folosim aspiratorul.

Ovidiu: Cum stii ca elimini ce trebuie?

Mihai Craciun: Exista diferente intre cum arata creierul normal si cum arata o tumora. Exista diferente vizibile cu ochiul liber, altele vizibile doar la microscop, si altele vizibile doar cu metode de neuronavigatie. Aici este foarte importanta si experienta neurochirurgului.

Cand e vorba de o tumora incapsulata, abordarea ideala este sa o scoti pe bucatele. In felul acesta protejezi creierul. De multe ori o problema o reprezinta vasele de sange.

Ovidiu: Am vazut inregistrarea operatiei pe care ai facut-o dimineata. Foloseai un instrument cu infrasunete, ce era?

Mihai Craciun: Este un aspirator cu infrasunet pe care il folosesti ca sa rupi tumora.

19:47 Ovidiu: Rely, as vrea sa vorbim despre cateva mituri legate de anestezie. Ce intalnesti cel mai frecvent?

Rely Manolescu: Cea mai frecventa este intrebarea: "Ma mai trezesc din anestezie?''

Anestezia a luat o amploare foarte mare. Exista monitorizare invaziva, monitorizare noninvaziva. Insa, a ramas perceptia statisticilor vechi.

Mortalitatea datorata anesteziei este foarte mica in momentul de fata.

Le dai pacientilor siguranta vorbind cu ei si explicandu-le ca anestezia se face sub un control foarte riguros. Se permite trezirea usoara din anestezie cu ajutorul unor anumite droguri, daca este cazul. Nu este de dorit, in general se doreste trezirea lina din anestezie.

Exista o serie de patologii pe care nu le stii, pacientul nu le stie la prima anestezie si se identifica la prima anestezie, dar aceste situatii sunt foarte rare. La aceasta ora exista substante care ne ajuta sa prevenim.

Mai exista teama de durere, daca este posibil sa fie anesteziat si totusi sa simta durerea.

Nu se poate intampla asa ceva, se face o motorizare invaziva complexa, care poate evita evenimentele intraanestezice. In general pacientii cu comorbiditati (diabet, boli de inima etc) sunt pacientii la care este necesar o abordare interdisciplinara.

19.55 Mihai Craciun: Prima tumora a fost scoasa. Acum este etapa de oprire a sangerarilor.

Daca mai ramane un vas de sange care sangereaza acolo, poate aparea un cheag care poate duce la probleme pana la deces.

Creierul nu se protejeaza foarte bine de celulele canceroase si pot aparea metastaze in cazul in care se inregistreaza cancer in corp.

In creier se pot dezvolta metastaze mai nestingherite decat in alte organe. Certitudinea o vom avea dupa examinarea tumorei. Insa metastazele au in general dezvoltare diferita fata de cazul de fata.

In ceea ce priveste abcesul, vorbim de o patologie infectioasa. Se insoteste de raspuns inflamator la nivelul intregului organism.

Acum suntem in etapa de inchidere a durei mater. Se coase, urmeaza fixarea osului.

Incizia ramane una singura, pielea va fi inchisa la finalul operatiei. Este importanta inchiderea meningelui, durei mater. Creierul pluteste intr-un lichid, care are proprietatea de a spala foarte eficient, daca nu avem o inchidere foarte buna, exista riscul ca lichidul sa ajunga la piele si sa permita aparitia unei infectii.

Ovidiu: Cat de importanta este pregatirea emotionala a pacientului? Cum ii ajutati sa treaca psihologic macar peste aflarea diagnosticului?

Rely Manolescu: Cuvantul metastaza are un impact foarte puternic, poate mai mare dacat un glioblastom, care este foarte violent, de altfel. Metastaza cerebrala apare ca un semn destul de precoce uneori, care te poate ajuta sa identifici cancerul.

Este permanent nevoie de comunicare, trebuie sa le explici. Incerci sa te apropii de pacient, sa iti devina prieten. Uneori este nevoie de interventia unui psiholog.

Mihai Craciun: Pacientii care beneficiaza de un suport din partea familiei, care ii ajuta sa fie optimisti, sa vada luminita, ei sunt luptatorii.

Rolul nostru, al medicilor, este sa le dam speranta si sa ii ajutam sa inteleaga ca cea mai buna cale de a lupta cu o boala precum cancerul este chiar de a lupta impotriva lui, nu sa te lasi.

Depresia insoteste uneori pacientul si este foarte importanta comunicarea.

20:15 Suntem in faza in care se termina prima operatie. Mihai Craciun: S-a inchis meningele, se pune capacul osos si urmeaza fixarea lui cu niste suruburi.

20:19. Se pregateste a doua interventie.

Mihai Craciun: A doua tumora este mai profunda si mai voluminoasa, iar din punctul de vedere al structurilor cu care intra in contact, este mai complicat. In preajma ei sunt niste vase care trebuie pastrate. Din punctul de vedere al riscului vascular, este mai periculoasa.

Ovidiu: Cum se descurcau chirurgii inainte?

Mihai Craciun: Inainte de aparitia neuronavigatiei, chirurgia era mult mai agresiva.
Fara neuronavigatie, esti nevoit sa faci o incizie mare, un capac mai mare. In cazul unor astfel de tumori, neuronavigatia a reprezentat un mare salt inainte.

Ovidiu: Vedem evolutii tehnologice semnificative. Care este provocarea pentru medic?

Mihai Craciun: In spate avem un microscop de ultima generatie, care cantareste cateva sute de kilograme. Iti permite sa vezi in creier mult mai indeaproape, pana in cel mai mici detalii.

Neurochirurgul este obligat sa lucreze in profunzimea creierului si lumina este vitala. Microscopul asta face, iti da lumina, multa, focalizata, si lucrezi de-a lungul firului de lumina.

Microscopul pentru neurochirurgie este intotdeauna varful de gama, cel mai scump. Acolo este intotdeauna evolutia tehnologiei.

Rely Manolescu: Pacientii in general vor sa stie adevarul despre boala lor. Daca ii spui pacientului ce boala are, care este prognosticul, ce se intampla, se creaza o legatura de incredere.

In anii '90, cand am inceput eu anestezia, se lucra cu manometru, tensiometru, echipamentele dadeau putine informatii privind ventilatia etc.

Pe imagistica a fost o evolutie spectaculoasa.

Mihai Craciun: Aveam tomograf si RMN in Romania inainte de '89, insa destul de rar si erau destul de primitive. In ceea ce priveste creierul, metodele erau insa barbare.

Ovidiu: Sa vorbim despre echipa. Ce face al doilea neurochirurg in echipa?

Mihai Craciun:
Ajuta. Intotdeauna e bine cand ai o a doua parere, un al doilea set de maini.

Neurochirurgia este un "one man show", insa ajutorul este binevenit.

In orice echipa chirurgicala exista comunicare in permanenta, un schimb de mesaje, si nu este intr-o singura directie, doar de la cel care opereaza catre echipa.

Asistentul de sala este cel mai napastuit om din sala de operatii, el are grija sa fie toate la locul lor. Toata echipa poate atinge doar materiale sau instrumente sterile, uneori ai nevoie de materiale care nu au fost de la inceput in sala, ori s-au consumat. Ai nevoie de anumite substante etc.

In ceea ce priveste asistentul de instrumentar, el are grija ca toate instrumentele sa fie unde trebuie.

20:40 Mihai Craciun: Suntem in faza in care se indeparteaza capacul osos

Ovidiu: Am vazut la operatia de dimineata ca uneori stai multa vreme in pozitii incomode...

Mihai Craciun: Uneori pentru a ajunge in anumite zone ale cutiei craniene trebuie sa stai in pozitii mai putin comode. Uneori este necesar. Neorochirurgia, fata de chirurgia abdominala sa spunem, nu ne permite sa dam la o parte intestinele.

Trebuie sa ajungem la leziune pe calea cea mai scurta, dar si cel mai putin traumatizanta pentru creier.

Cea de a doua tumora nu mai este la suprafata creierului. Trebuie sa ajungem la ea fara a trece prin creier, fara a trece prin tesut cerebral normal, functional. Pe acolo avem niste circuite importante pentru functionarea in ansamblu a pacientului.

Ovidiu: Ar ajuta oare tehnologia VR la o mai buna abordare?

Mihai Craciun: Sigur. Exista momentan ca instrumente, prototipuri intrate in uz, sisteme de VR, simulatoare. Asa cum exista simulatoare de zbor pentru piloti, exista simulatoare pentru interventii chirurgicale, se introduc datele pacientului si se face ca o repetitie.

Utilitatea nu este numai didactica - pentru studenti, dar te poate ajuta sa identifici probleme, cum ar fi unghiul de abordare.

Ovidiu: Cum se pregatesc studentii?

Mihai Craciun: In afara de partea teoretica - citit, citit, citit si vazut filme cu operatii - exista laboratoare speciale unde poti practica anumiti timpi ai operatiei.

Ca medic rezident, ai acces in sala de operatii, intai ca chirurg asistent - ajutator. Pe masura ce capeti experienta incepi sa participi la operatie, taierea capacului osos, cusutul pielii etc. Si incepi sa iti faci mana.

Rely Manolescu: In ceea ce priveste anestezia, in Romania avem o scoala foarte buna, foarte multe centre de simulare unde inveti absolut totul pe manechin si studentul nu mai face tot la capul pacientului.

Exista cursuri de pregatire a rezidentilor si a specialistilor care au de a face cu o tehnica noua..

20:53 Acum se monteaza microscopul. Intram intr-o faza care inseamna deschiderea drumului catre tumora.

Mihai Craciun: Urmeaza deschiderea meningelui si disectia - crearea unui drum in acest spatiu

In momentul de fata suntem intr-o etapa destul de laborioasa. Sunt niste vene in acea zona, aderente la meninge si pot crea lichiditati atunci cand vrei sa expui creierul. Se face disectia acestor vene, astfel incat sa le pastram in cea mai mare masura si sa avem acces la una dintre emisfere.

Ovidiu: Mihai, cum ai ajuns neurochirurg?

Mihai Craciun: M-a fascinat inca din primii ani de facultate creierul, ulterior a inceput sa ma atraga si partea de chirurgie. Am fost refractar initial, in aceea perioada nu avea perspective foarte bune. In cele din urma, neorologie + chirurgie = neurochirurgie

Ca si chirurg, presiunea este mai mare atunci cand esti privit. Pe de alta parte, atunci cand esti in operatie, interventia vine catre tine, te concentrezi altfel.

Ovidiu: Ce ne ofera examenul anatompatologic?

Mihai Craciun: Dupa cum spunea un profesor in facultate, anatomopatologul este cel mai destept om din spital. Noi avem suspiciuni, el ne spune sigur ce este.

Ne poate spune cum va raspunde tumora la anumite tratamente. Examenul anatomopatologic ghideaza ce se va intampla de acum inainte cu pacientul si tratamentul.

Ovidiu: Cum poate evolua dupa rezultatul de la anatomopatolog si stabilirea unui curs de tratament. Cred ca orice pacient se intreaba, ce sanse am sa scap?

Mihai Craciun: Daca e vorba de un glioblastom, cum suspectam, vorbim de o tumora maligna.

Prognosticul de viata este undeva la 12, 15 luni de la detectie, cu chimioterapie. Aceste cifre sunt insa statistice. Lucrurile se pot schimba de la un pacient la altul. Apar noi cursuri de tratament de la un an la altul.

Tratamentul standard presupune radioterapie, care se incepe in primele 4-5 saptamani de la operatie, dureaza cam 6 saptamani - se administreaza doze zilnice. Exista o chimioterapie citostatica.

Daca apare o recidiva - iar acest tip de tumora tinde sa recidiveze - lucrurile nu mai sunt standardizate. Difera de la caz la caz.

Uneori se mai poate reiradia, alteori nu. Uneori se poate reincepe tratamentul citostatic, alteori se trece la citostaticele de linia 2.

Din experienta mea personala, exista cazuri in care nu s-a putut efectua rezectie completa (cu cat reusesti sa scoti cat mai mult dintr-o tumora, eventual integral, cresc sansele de supravietuire) si totusi avem 2 ani de zile de viata, char neasteptat statistic.

Raspunsul la chimioterapie, radioterapie, evolutia pacientului etc. variaza foarte mult de la un caz la altul.

Ovidiu: Am intalnit in cazul cancerului ideea ca alimentatia ar fi importanta. Din experienta medicala, ce putem afla?

Mihai Craciun: Nu cred ca alimentatia influenteaza in mod decisiv. Anumite alimente, anumite obiceiuri - precum fumatul - favorizeaza aparitia.

Exista recomandari in perioada tratamentului, in perioada radiografiei si a citostaticelor, medicii nu recomanda anumite alimente, precum alimentele antioxidante.

Lupta cu cancerul este chiar o lupta, ai nevoie de resurse. Proteinele, spre exemplu, sunt necesare.

Ovidiu: Accesul la asa zise informatii medicale pe net. Exista surse de documentare credibile, de unde omul sa poata extrage informatii bune?

Mihai Craciun: Cu siguranta. Infomatia profesionala o gasim in jurnale de specialitate sau carti care uneori nu sunt accesibile: unele sunt cu abonamente si sunt intr-un limbaj dificil.

Rely Manolescu: Noi ne confruntam adesea cu problema aceasta, a informatiilor de pe forum. Insa fiecare pacient este unic.

Uneori, tot ceea ce citesc pacientii pe forumuri, indicatii, ii fac mai mult rau. Exista insa materiale pe net care iti dau informatii: ce inseamna o anumita boala, ce prognostic are, cui sa te adresezi. Cultura medicala incepe sa se formeze.

Trebuie sa faci diferenta intre informatiile de pe forum si din experiente personale si informatia stiintifica.

Mihai Craciun: Cele mai credibile surse de informatii, pe intelesul pacientilor, se gasesc pe site-urilor centrelor/ retelelor medicale, in asa fel incat pacientul sa aiba o sursa de informatie sigura.

Schimburile de experienta pe forumuri sunt periculoase. Fara un nivel de pregatire, chiar si minimal, poti scapa din vedere o serie de aspecte si poti face recomandari care nu au legatura cu realitatea.

21:28 Mihai Craciun: Acum am patruns in cea de a doua tumora, se face rezectia.

Ovidiu: Cat de precisa foarte fi delimitarea zonei in care se afla tumora? In ce dimensiuni vorbim?

Mihai Craciun: Exista tumori maligne si benigne. Cele benigne sunt bine delimitate. In cazul celor maligne, nu mai avem aceasta delimitare clara. Intr-o interventie chirurgicala pe creier trebuie sa pastrezi o balanta intre ce scoti si ce ramane

In cazul tumorilor cerebrale, exista tumori care sunt prea extinse pentru a putea fi scoase.

Exista tumori care se trateaza prin radioterapie si chimioterapie, operatia nu ajuta la nimic. Celulele se refac foarte rapid.

Ovidiu: Rely vorbea mai inante de educatie medicala. Omul se intreaba daca nu ar fi putut sa faca ceva, sa previna?

Rely Manolescu: Probabil ca unele semne au aparaut mai devreme. E bine ca la primele semne sa mergem la medicul de familie. Eu am prins perioada in care aveam medici la scoala, la fiecare 6 luni eram examinati, erau prinse din timp patologiile. Daca s-ar pune accent pe examinarile frecvente, la anumite perioade de timp, la medicul de familie, in ambulatoriu, cred ca nu s-ar ajunge aici.

Ovidiu: Ati intalnit astfel de cazuri la copii?

Mihai: In carti, incidenta apare undeva in jurul varstei de 50 de ani.

La adultul tanar, te intalnesti cu tumori de gradul 2, mai tarziu de gradul 3 si 4, dar la varste sub 20 de ani este o intamplare sa intalnesti cazuri de gradul 3 sau 4.

Cu ce simptome a venit pacientul?

Rely Manolescu: Primele simptome au fost ca vorbea mai greu. Familia a observat ca se exprima mai greu. Aceste semne au fost mai demult, insa nu cu o luna, ci probabil cu jumatate de an, un an.

Toate acestea sunt manifestari foarte discrete, familia trebuie sa le sesizeze.

Mihai Craciun: Biopsia este utila cand tumora este inoperabila, nu poti sa o scoti pe toata pacientul are alte boli asociate si risti sa ii faci mai rau si ai nevoie de un diagnostic

Dar in acest caz, cand ai 2 tumori mari, trebuie sa le scoti, reduci presiunea, biopsia ar intarzia, am fi asteptat 2 saptamani si in timpul acesta tumora crestea.

Mihai Craciun: Este foarte importanta artera in zona careia se afla tumora, ea afecteaza miscarea piciorului. Este foarte important sa o pastram. Problemele ce pot aparea daca este afectata - pareza piciorului.

Ovidiu: Cum treci de prima noapte in ATI?

Rely Manolescu: Este foarte important ca in primele 24 de ore pacientul sa fie sub supraveghere atenta. Pacientul in cazul de fata va fi trezit pe masa de operatie, la finalul interventiei, pentru ca medicul sa ii evalueze starea.

Va fi apoi monitorizat permanent.

Creierul este dependent in functionarea sa de glucoza, este foarte sensibil la hiper sau hipo glicemie, la balansul hidroelectrolitic. In primele 24 de ore, pacientul va fi supus unor testari paraclince superioare.

Postoperator pot aparea complicatii: deficiente motorii, de vorbire, somnolenta etc. sunt niste aspecte pe care medicul de la ATI le va urmari si le va semnala chirurgului, pentru a se interveni rapid.

Este obligatoriu ca pacientul sa stea la ATI 24 de ore.

22:01 Mihai Craciun: Suntem in etapa de hemostaza acum. Cea mai mare parte din tumora este scoasa.


Ovidiu: Ce urmeaza dupa ATI?

Rely Manolescu:
Urmeaza cateva zile de urmarire pe sectia de neurochirurgie. Intreaga echipa este implicata in urmarirea acestui pacient. Vorbim de 3-5 zile.
Ulterior, echipa formata din mai multi membri (oncolog, imagist etc.) decide incotro se va merge.

Mihai Craciun: Din momentul in care avem diagnosticul, se stabileste intr-o echipa care este traseul de urmat.

22:06 Mihai Craciun: S-a scos microscopul chrurgical, suntem la etapa de inchidere.

Ovidiu: Scopul a fost sa deschidem un pic sala de operatie catre pacienti ca sa inteleaga cum se intampla o procedura destul de complicata, pe care nu o putem vedea in orice moment.

Am transmis de la Life Memorial Hospital sau Hyperclinica Medlife din Bucuresti.


----------------------------

Cei care vor urmari transmisiunea din sala de operatii si vor vedea tot ce se intampla in blocul operator devenind parte din echipa medicala. Operatia va putea fi urmarita de orice utilizator care are un dispozitiv electronic (telefon, tableta, desktop) conectat la Internet ce are instalate aplicatiile YouTube sau Facebook prin accesarea link-ului anuntat pe pagina de eveniment. In plus, utilizatorii care detin o pereche de ochelari VR se vor putea transpune direct in sala de operatie.

Interventia va fi comentata in direct de Mihai Craciun, medic primar neurochirurgie si Rely Manolescu, medic primar ATI, care vor detalia pas cu pas ce se intampla in sala de operatie. Moderator va fi Ovidiu Popica.

Important:
  • Pacientul si-a dat acordul pentru transmiterea in direct a acestei interventii.
  • Atentie, imaginile va pot afecta emotional! Recomandam vizionarea transmisiunii de persoane peste 18 ani.
  • Vizionarea transmisiunii cu casti/ochelari VR poate genera ameteli grave, convulsii, crize epileptice sau amnezii declansate de flash-uri sau tipare de lumina.
Inainte de a utiliza Gear VR

Va recomandam sa consultati un medic inainte de a folosi Gear VR in cazul in care sunteti insarcinata, in varsta, prezentati anomalii preexistente de vedere binoculara sau tulburari psihiatrice, sau suferiti de o afectiune cardiaca sau alte afectiuni medicale grave.

Convulsii

Unele persoane (circa 1 din 4000) pot avea ameteli grave, convulsii, crize epileptice sau amnezii declansate de flash-uri sau tipare de lumina, si acest lucru poate sa apara in timp ce va uitati la televizor, jucati jocuri video sau experimentati realitatea virtuala, chiar daca inainte nu ati mai avut convulsii sau amnezie sau nu aveti un istoric de convulsii sau epilepsie. Astfel de convulsii sunt mai frecvente la copii si tineri sub 20 de ani. Oricine a prezentat convulsii, pierderea cunostintei sau alte simptome legate de o afectiune epileptica trebuie sa consulte un medic inainte de a folosi Gear VR.




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














8003 vizualizari

  • Comentariu sters de utilizator (Marţi, 28 noiembrie 2017, 17:56)

    [anonim]

  • intrebare (Joi, 30 noiembrie 2017, 7:45)

    anonim [anonim]

    Exista terapie intensiva la MedLife care da siguranta operatorului si a pacientului pentru astfel de interventii?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



hosted by
powered by
developed by