"Acum 3 ani, intr-o zi, ma opreste casierita si imi spune:
E luni seara, adica singura seara a saptamanii in care majoritatea teatrelor au "liber" si nu programeaza spectacole. Nu si Metropolis, care a facut o traditie din spectacolele programate in fiecare luni. Mai ales ca luni, 1 noiembrie, nu a fost o zi oarecare, ci aniversarea de 3 ani a teatrului.
- Teatru cu T mare pe podul sinucigasilor
Incet-incet, sala micuta, dar cocheta a teatrului se umple pana la refuz, se ocupa chiar si "locurile" de pe scari. “Podu' ”, spectacolul ales pentru seara aniversara, incepe, si in scurt timp vin si primele hohote de ras.
George Ivascu, Meda Victor si Horatiu Malaele isi fac pe rand aparitia pe scena. Ei
Imagine din "Podu' "
Foto: Teatrul Metropolis
alcatuiesc trioul tragi-comic care va astepta, timp de o ora si jumatate, intalnirea cu moartea pe podul sinucigasilor. Toti trei asteapta trecerea acceleratului de Viena care "nu intarzie niciodata", pentru a incheia socotelile cu propriile drame. George Ivascu e, pentru o seara, metrolog si sufera din pricina unei iubiri neimpartasite. Dar si pentru ca "e mic", intr-o lume care apartine celor mari. Meda Victor e actrita ratata - a vrut sa faca "teatru cu T mare" si visa sa o joace pe Anna Karenina ("Iata crezul meu si iata rezultatul", se lamenteaza ea, odata ajunsa pe pod), iar Horatiu Malaele - ultimul care isi face aparitia pe scena - e geniul neinteles Vasilescu, autoproclamat „copilul secolului“.
Cu o verva si un umor de zile mari, personajul lui George Ivascu isi expune drama: "Sunt mic doamneee... da' o iubesc...", se vaicareste el, insa e "contrazis" repede de Malaele: "Nu esti mic". "Nu sunt mic?" "Nu, domne', suntem noi prea inalti".
Si dialogul continua, in hohotele de ras ale publicului: "Domne, pune-ti niste talonete... vreo 10-15 talonete... si-ai sa vezi ca... domnisoara... daca s-ar incalta ca lumea, n-ar fi un barbat bine?"
"Da, ba da!", vine replica.
"Da, ba da, domnule! Domnule, du-te, mananca crenvursti cu mustar si bea bere si-o sa vezi ce-o sa te mai iubeasca femeile...", il indeamna „copilul secolului“ pe indragostit.
"Domnule, eu nu vreau sa ma iubeasca femeile... Io vreau sa ma iubeasca ea..."
"Numai ea?" "Numai ea!" "Alta nu?" "Alta nu!" "Atunci omoara-te, domnule!"
Si Vasilescu vrea sa se omoare, dar din alt motiv: "Daca muream mai devreme, acum eram
Aplauze la Metropolis
Foto: Hotnews
deja clasic", isi spune el of-ul. "Copilul secolului" a scris o poveste despre "un tanar care se trezeste intr-o dimineata si constata ca s-a transformat intr-o ganganie ingrozitoare". Nu intelege de ce "Metamorfoza" lui nu a avut acelasi succes precum cea a lui Kafka, mai ales ca "e o diferenta esentiala": "a lui e
Replicile lui Malaele fac deliciul publicului: "O viaţă întreagă m-a crescut şi o înmormântez şi pe aia (...) Va rog sa ma credeti, domnisoara, ca la 20 de ani mi-am cumparat un cal. Si am colindat cu el un judet intreg in cautarea absolutului. Nu l-am gasit." "Ce pacat. De ce nu l-ati cautat si in alte judete?" "Mi-a murit calul".
Finalul spectacolului ii gaseste pe cei trei eroi tot pe pod, chiar daca acceleratul de Viena a trecut deja: "Din 3 niciunul. Domnule, e un procent foarte mic, va spun..." se lamenteaza “copilul secolului”, inainte sa ne anunte ca „Asta e povestea noastră. Ne întîlnim mîine… pe poduri“.
- George Ivascu: Va multumim tuturor, am construit impreuna acest teatru
Pana maine insa, spectatorii si actorii mai au o intalnire – in aceeasi seara, in cafeneaua de la etajul teatrului. Acolo se ciocnesc cupe de sampanie, iar George Ivascu le multumeste tuturor pentru ca „am construit impreuna acest teatru. Chiar va multumim!”
Sampanie pentru spectatori
Foto: Hotnews
Un teatru tanar, dar care in doar 3 ani, a devenit unul dintre cele mai iubite din Bucuresti si unde toata lumea se simte ca acasa: "Are acel ceva pe care alte teatre nu il au. Acel ceva care te face sa te simti nu doar bine, ci ca acasa. E atat de primitor si de special...", spune Anca, o spectatoare care a fost alaturi de Metropolis inca de la prima reprezentatie.
"Ia uite, am uitat sa imi iau medicamentele"spune ca pentru el George Ivascu, printre imbratisari, felicitari si interviuri: “Mi-a fost foarte rau inainte de spectacol, foarte rau...”, avea sa marturiseasca ceva mai tarziu, la mini-interviul acordat HotNews.ro, omul care, cu doar cateva minute mai devreme, starnise hohotele de ras si smulsese aplauzele unei sali intregi.
In aceeasi seara, George Ivascu avea sa mai faca o marturisire - cat de greu ii este sa joace pe scena teatrului pe care chiar el l-a construit: "Ooo, da. Deci va spun ca... daca imi este groaza, dar groaza... Timp de 2 ani de zile n-am jucat, am preferat sa construiesc teatrul, pentru ca eu cred ca cea mai frumoasa misiune a mea, la 42 de ani, cel mai frumos rol al meu este acesta, de a fi construit un teatru. Si am o emotie deosebita pentru ca, la un moment dat, ma simt responsabil de tot ce merge si tot ce nu merge - cand lumina nu se aprinde la timp, cand aia nu se intampla, poate ceva nu e in regula... Si toate lucrurile astea ma fac sa ma simt de doua ori mai responsabil. Pentru ca imi doresc nimic altceva ca publicul nostru sa fie respectat si sa simta ceea ce noi vrem sa ii transmitem - ca ii iubim foarte tare."
Si pentru ca este luna aniversara a Teatrului Metropolis, noiembrie va fi o luna dedicata
Aniversare la Metropolis
Foto: Hotnews
premierelor: "Acum, in luna noiembrie, vom avea mai multe premiere:
