Targul de Carte de la Londra

Intoarcerea lui Mircea Eliade la Londra - dezbatere prilejuita de lansarea volumului Diary of a Short-Sighted Adolescent

de D.S.     HotNews.ro
Vineri, 15 aprilie 2016, 11:20 Actualitate | Cultură

Dezbatere dedicata personalitatii lui Mircea Eliade
Foto: ICR Londra
La ediția actuală a Târgului de Carte de la Londra, Institutul Cultural Român a așezat în centrul programului românesc figura lui Mircea Eliade, marele scriitor și istoric al religiilor care a petrecut, în 1940/41, opt luni în sediul din Belgrave Square nr. 1, ca atașat cultural al României în Regatul Marii Britanii.

Principalul eveniment al programului, dezbaterea dedicată personalității lui Mircea Eliade, a avut loc în data de 13 aprilie, în sala de conferințe a ICR Londra, devenită neîncăpătoare cu această ocazie. Evenimentul a fost prilejuit de lansarea volumului Diary of a Short-Sighted Adolescent (publicat, pentru prima oară în limba engleză, de editura britanică Istros Books cu sprijinul Institutului Cultural Român), inclus deja pe lista sa de recomandări de celebrul cronicar Nicholas Lezard de la The Guardian, care îl descria ca pe un “foarte bun roman, ludic și plin de haz, al adolescenței”, având ca protagonist “un Adrian Mole din România anilor ’20, mai cultivat, mai caraghios, mai histrionic și mai conștient de sine; pe scurt, mai distractiv”. La rândul său, Eileen Battersby, semnatara unei alte cronici favorabile apărută în The Irish Times, vedea în cea dintâi scriere literară a lui Eliade, rămasă nepublicată timp de peste jumătate de secol, un roman-jurnal “amuzant, viu și sfidător”, iar în personajul principal, alter ego al autorului, “o variantă mai veche de Adrian Mole, cu un interes mult mai sofisticat pentru literatură și o aplecare spre filosofie (…) mai puțin știutor decât Holden Caulfield, dar mult mai credibil și mai simpatic”.

La dezbaterea de la ICR Londra au luat parte profesorii Sorin Alexandrescu, Florin Țurcanu și Bryan Rennie, împreună cu traducătorul cărţii, Christopher Moncrieff, și editoarea Susan Curtis-Kojakovic. Moderatorul serii, directorul ICR Londra, a canalizat discuția spre teme precum geneza cărții, descoperirea târzie și întâmplătoare a manuscrisului pe care însuși Eliade îl credea, se pare, pierdut și saga traducerii lui în engleză, figura “adolescentului miop” ca adolescent român, european sau universal, religiozitatea lui Eliade, relația scriitorului cu faimoasa Generație ’28, identitatea duală a lui Eliade ca om de știință și prozator.

Sorin Alexandrescu, nepot al lui Mircea Eliade și unul dintre cei mai fini cunoscători ai operei sale, a vorbit despre întrebarea aflată la baza romanului în discuție, ca și a prozei lui Eliade în general: “Cine sunt eu?”. Mulți scriitori s-au apropiat de această problematică a adolescenței, a spus profesorul Alexandrescu, dar Eliade a făcut-o, prin “adolescentul miop”, într-un mod diferit: adolescentul său nu este interesat atât de exterior, de prezența lui socială, cât de propriul suflet, una dintre problemele care îl preocupă fiind aceea a pluralității, a personalității virtuale multiple care îl pune în situația de a se construi pe sine și, deci, în fața unor opțiuni nu întotdeauna simple. Pe de altă parte, deși “miop”, posesor al unei priviri debilitate, el  s-a dovedit și un foarte bun observator de pe margine, înainte de toate al prietenilor săi. O altă idee formulată a fost aceea a paralelismului posibil între destinul acestui tânăr și cel al unui stat, la momentul acela, de asemenea foarte tânăr, pentru care procesul devenirii era mai important chiar decât identitatea.

Dezbaterea s-a încins între Florin Țurcanu, autorul celei mai cuprinzătoare monografii Eliade din spațiul românesc, și Bryan Rennie, unul dintre discipolii săi americani și autorul mai multor cărți influente despre acesta, situați pe poziții diferite în ce privește atitudinea lui Mircea Eliade referitoare la cariera sa de scriitor. Potrivit lui Rennie, o dată ajuns în Statele Unite, Eliade a încercat să oculteze dimensiunea artistic-creativă a propriului scris, care i-ar fi putut dăuna, sub presupoziția neseriozității, reputației academice în mediul anglo-saxon; dimpotrivă, Florin Țurcanu a susținut că, în țară fiind, Eliade aspira să devină cel mai mare scriitor român și proiecta să scrie, sub titlul Vita nova, un echivalent românesc al masivei Război și pace, iar despărțirea de ambițiile literare nu s-ar fi datorat decât lipsei conjuncturale de succes a romanului Noaptea de sânziene în traducerea franceză din anii ’50, care a părut să-l sortească eșecului în străinătate.

S-a mai discutat, la fel de aprins, despre apartenența lui Eliade la ceea ce s-a numit ulterior Generația ’27 sau ’28 în cultura română, despre amprenta pusă de Eliade însuși asupra acestui desant cultural unic și despre măsura în care a fost la rândul său marcat de apartenența la acesta și de afirmarea într-o perioadă istorică atât de frământată. Din public au intervenit Robert Temple, președintele Fundației Prodan, care a avut inițiativa publicării Romanului adolescentului miop în Marea Britanie, jurnalistul Petru Clej și profesorul Andrei Cornea, cu un comentariu despre caracterul universal al operei lui Mircea Eliade.

Evenimentul, urmat de o recepție, a fost însoțit de expoziţia “Eliade în fotografii şi cuvinte”, care a prezentat, sub forma unui colaj de fotografii vechi, manuscrise și cărți, momente reprezentative din viaţa marelui savant și scriitor.

Programul asociat prezenței românești la Târgul de Carte de la Londra a continuat joi, 14 aprilie, tot la sediul ICR Londra, cu o nouă dezbatere, despre Mihail Sebastian și romanul său De două mii de ani, a cărui versiune engleză a apărut de curând în prestigioasa serie “Penguin Classics”. Au participat eseistul și prozatorul Andrei Cornea, traducătorul și scriitorul Philip Ó Ceallaigh și Casiana Ioniță, editoarea cărţii. Evenimentul a avut și o componentă muzicală, oferită de Cvartetul Forna, care a constat într-un itinerariu prin preferințele muzicale ale scriitorului.

Participarea țării noastre la London Book Fair 2016 este realizată și finanțată de Institutul Cultural Român prin Centrul Național al Cărții și ICR Londra și derulată cu sprijinul Ambasadei României la Londra, al Librăriei Waterstones Piccadilly, al Asociaţiei Editorilor din România, al editurilor Istros Books, Penguin Books şi Profusion Books, precum şi al Muzeului Literaturii Române. Proiectul este finanţat de către Institutul Cultural Român.


Citeste mai multe despre   









313 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS





ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version