Se amplifica discutia referitoare la Bacalaureatul Profesional (BP), sa vedem ce se vrea sa fie si ce va fi, in realitate.
In asteptarea includerii, la Senat, a unei prevederi legislative privind acest tip de bacalaureat, s-a si amanat publicarea metodologiei pentru derularea examenului de bac 2013, o incalcare a Legii Educatiei Nationale, care prevede ca termen maxim pentru emiterea acestei metodologii data de 1 septembrie, socotita a fi inceputul noului an scolar.
Exista si acum un astfel de examen, se numeste „examen de certificare a competentelor profesionale”, la filierele tehnologica si vocationala si se sustine inaintea examenului de bacalaureat propriu zis. El este destul de formal, pentru ca nu exista baza materiala de instruire practica in toate liceele si colegiile tehnice, orele de instruire practica sunt extrem de putine si tinute, in multe cazuri de maistri sau ingineri subcalificati. Cei buni si foarte buni nu stau in scoli pe 10-12 milioane de lei pe luna.
Procentul de promovare a acestor examene de certificare de competente este de aproape 100%, nu sunt obligatorii, nu reprezinta conditie de acces la bacalaureatul propriu zis, asa ca nu se prezinta la ele toti elevii. Certificatul de competente profesionale obtinut nu reprezinta garantia unui acces sigur in piata muncii, mai ales in absenta diplomei de bacalaureat national.
Viitorul BP vrea sa adauge acestui examen de certificare a competentelor existent, probele orale (de comunicare si de competente informatice), de la bacalaureatul national, la care oricum nu pica nimeni si, in plus, o proba scrisa de competente antreprenoriale. Adica, mai complex decat cel vechi, de certificare de competente profesionale.
Acest tip de BP nu va da acces la facultate celor care reusesc sa-l treaca.
Realitatea este ca piata muncii, din care statul a iesit ca principal angajator, nu se ghideaza dupa diplome, s-a fript de multe ori cu diplome, inclusiv universitare, neacoperite de competente si cunostinte.
Angajatorul privat este interesat de ce stie sa faca un candidat la un job, il supune la proba de lucru, interviu, il angajeaza de proba, iar diploma completeaza, sau nu, tabloul a ce stie sa faca un doritor de angajare.
Pe de alta parte, daca revine frauda la examenul de bacalaureat national, cum s-a si intamplat anul acesta, elevii vor fi tentati sa incerce la acest tip de bacalaureat, care le da dreptul sa mearga si in invatamantul superior, daca pe parinti ii tine punga sa sustina la facultate odrasla.
BP va fi o incercare de a doua sansa, in cazul in care nu reusesc la varianta nationala a bacalaureatului.
Mai interesant ar fi daca si curricula filierei tehnologice si vocationale ar fi adecvata acestui tip de traseu educational, elevii ar invata mai putine discipline teoretice de cultura generala, iar in schimb ar face mai multe ore de instruire practica, la agenti economici, care sa-i si angajeze la sfarsitul scolarizarii, daca au vazut si apreciat inclinatiile si talentul pentru munca aplicativa a tinerilor.
Exista o lipsa acuta de muncitori de media sau inalta calificare, cu efect asupra competitivitatii, productivitatii si atractivitatii economiei romanesti. Lipsesc sudori, mecanici, instalatori, constructori, electricieni, etc., in absenta carora investitorii nu-si risca banii pe o piata a muncii in care nu gasesc forta de munca calificata necesara investitiei.
Acest aspect este de o urgenta maxima, desfiintarea scolii profesionale in 2003 si inlocuirea ei cu o struto-camila, scoala de arte si meserii, desfiintata si aceasta in 2009, dublata de plecarea brumei de specialisti in strainatate, a acutizat lipsa de forta de munca mediu si inalt calificata.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
