Documente:
	Situatia localitatilor afectate de inundatii (20.07.2005) DOC
	Evidenta defrisarilor in perioada 1990-2004 (20.07.2005) JPG
	Evidenta defrisarilor in perioada 1990-2004 (20.07.2005) JPG

In orice stat civilizat amploarea unor dezastre naturale precum cel petrecut in Romania ultimilor 4 luni ar provoca crize si reactii la toate nivelele. Proportiile calamitatii abatute asupra Romaniei sunt cele mai mari din ultimii 50 de ani.

Este de netagaduit ca valorile precipitatiilor au atins maxime istorice, dar tot atat de adevarat este ca indolenta si nepasarea autoritatilor, de la toate nivelele administrative, este cel putin de invinuit.

Tot ce-i posibil ca in urmatoarele luni, anchetele ce trebuie pornite in vederea elucidarii cauzelor exacte, sa fie oprite de hatisul birocratic si opacitatea atat de specifice organismelor statului roman.Simpla incercare de a afla niste informatii banale ,dar cu caracter public, este sortita in proportii covarsitoare esecului.

Incercarile membrilor redactiei HotNews.ro de a afla amanunte legate de firmele ce au obtinut lucrari pe bani publici in domeniul hidroamenajarilor si exloatarilor forestiere s-au lovit in ultimile zile de raspunsuri evazive si cel putin cusute cu ata alba, venite din partea unor secretare a caror unica preocupare este sa inventeza pretexte pentru lipsa sefilor.

Legislatia care reglementeaza normele de prevenire a dezastrelor produse de ape este cel putin complicata. In principiu, Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare, ar trebui sa fie organismul, ce se ocupa in colaborare cu administratiile locale de intretinerea construirea si organizarea de licitatii pentru construirea obiectivelor de protectie impotriva inundatiilor.Dar nu.

Dansii ne-au trimis catre Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare.Gresit din nou.SNIF se ocupa doar de protejarea terenurilor agricole, nu beneficiaza de fonduri suficiente, si prin urmare nu are nici o vina pentru dezastrele produse in localitati din 31 de judete.

Unul dintre consilierii din cadrul SNIF,a carui identitate am fost solicitati sa nu o dezvaluim, ne-a declarat ca in cazul unor anchete serioase constatarile ar fi de domeniul fantasticului.Dar sa ne intorcem la Administratia Nationala pentru Imbunatatiri Funciare. Directorul Tehnic, dl.

Dragomirescu, cel in posesia caruia se afla intrega evidenta a lucrarilor de indiguiri, a firmelor beneficiare de lucrari pe bani publici, se afla in sedinte si deplasari pe teren mai tot timpul.

Hotnews a facut o solicitare Ministerul Mediului si Gospodaririi apelor cu privire la anchetele intreprinse in cazul evenimentelor din Banat. Nici macar acum, la aproape patru luni de la dezastrele din Timis, MMGA nu a ajuns la o concluzie in privinta cauzelor si vinovatilor.

Pretextul invocat de functionarii ministerili, este cel putin ridicol:”Am considerat ca nu este normal sa deranjam persoanele afectate, cel putin pana cand situatia nu se va remedia complet”.

Daca pentru reactiile intarziate in privinta alertarii si apararii populatiei de furia apelor, institutiile statului au circumstante atenuante, in privinta rigiditatii si lipsei de comunicare singura explicatie ar putea fi de natura penala.

Cauzele catastrofei sunt, potrivit specialistilor, multiple.

Vechimea unora dintre digurile de protectie impotriva inundatiilor, cum este cazul digului de-a lungul Siretului ce dateaza din anii ’70, continuand cu realizarea unor lucrari deficitare realizate de firme ce au obtinut contracte in mod clientelar, taierea in mod absolut distrugator si barbar a padurilor din diferite zone,si nu in ultimul rand concesionarea digurilor si canalelor de deversare,

unor persoane ce nu si-au respectat angajamentele, sunt tot atatea cauze nenaturale ale caror efecte ar trebui analizate de PNA.

Ministerul Agriculturii Padurii si Dezvoltarii Rurale ne-a pus la dispozitie o serie de documente ce atesta ca defrisarile ce au avut loc in zonele cel mai afectate de inundatii, au avut un rol major in proportiile acesteia. Pe raza judetului Bacau a fost nevoie de un asemenea dezastru pentru a se scoate la ivela abuzurile comise de MAPDR si RomSilva in guvernarea trecuta.

Pe Valea Trotusului doi sunt tartorii afacerilor cu lemn:Dumitru Sechelariu si Omar Hayssam. Potrivit unui cotidian central, firmele afaceristului sirian au reusit sa obtina dreptul de exploatare asupra a nu mai putin de 5 fonduri forestiere:Tazlau, Comanesti,Nehoiu,Moldovita si Tarcau.Pagubele produse statului nu sunt deocamdata cuantificabile.

A fost nevoie de criza rapirii jurnalistilor romani, pentru ca organele de control ale statului sa demareze o serie de investigatii la firmele sirianului si sa descopere datorii de zeci de miliarde la bugetul de stat.

Nu numai defrisarile sunt vinovate de devierea cursului natural al apelor.Chiar daca legislatia este clara in aceasta privinta, majoritatea exploatatiilor forestire isi deverseaza reziduurile lemnoase in albiile raurilor.Efectul este simplu:albiile se colmateaza si apa se revarsa pe unde se poate

In urma concesionarii de catre stat unor obiective importante in protectia impotriva revarsarilor de ape, beneficiarii au procedat cum au crezut de cuviinta.Trezindu-se peste noapte cu niste suprafete imense de pamant unii dintre ei au transformat digurile in pasuni, altii, canalele de deversare in amenajari piscicole sau orice alte activitati producatoare de venit.

In judetul Teleorman in urma avertizarilor privind imineneta unor viituri concesionarii unor exploatatii pisicole au refuzat sa puna la dispozitia autoritatilor iazurile pentru a capta surplusul de apa. De altfel primul-ministru Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca toate contractele de concesionarevor fi anulate

Efectele economice ale calamitatilor se fac si se vor face simtite inca mult timp de acum.Potrivit estimarilor preliminare valoarea pagubelor se ridica la aproximativ 130 de milioane de euro.Guvernul a pus la dispozitie suma de 300 de miliarde RON, bani ce vor fi acordati numai celor 10 % dintre pagubitii ce si-au incheiat asigurari.

Acesti bani vin peste alte 180 de miliarde acordate asiguratilor ce au suferit in urma inundatiilor din Banat.

Statul va aloca aproximativ 10.000 de miliarde reconstructiei, din care 7.000 provin din cresterea cheltuielilor guvernamentale, restul de 3.000 urmand a fi obtinute prin colectari suplimentare la buget si prin recalcularea imprumuturilor externe.

Deficitul bugetar pe anul 2005 nu va mai respectat in urma cheltuielilor neprevazute si astfel acordul cu FMI in privinta sumei maxime acceptate de 0,7 % din PIB cade.

Singura veste buna pare sa vina din partea ministrului Gheorghe Flutur care a anuntat ca pretul painii nu se va scumpi.Acest lucru se datoreaza in principal rezervei strategice de aproximatic un milion de tone de grau, dar si a previziunilor legate de productia pe 2005 care se pare se va ridica la 6 milioane de tone.

Mai mult decat atat seceta ce afecteaza Europa in acesta vara ne va permite sa exportam o mare cantitate de grau furajer fapt ce va echilibra balanta import-export.

Cauzele calamitatii sunt pe cat de complexe pe atat de ascunse. Investigatiile pe care statul roman trebuie sa le declanseze ar insemna trezirea din amorteala a tuturor institutiilor cu grad de raspundere, in asa fel incat sa se depisteze toate elementele ce au contribuit la amploarea dezastrului.