Gazul rusesc pune in pericol linistea Europei

de Ionut Baias     HotNews.ro
Miercuri, 28 decembrie 2005, 0:00


Conducta de gaz prin Marea Baltica a stirnit un adevarat scandal international: Polonia vede doar „mari dezavantaje", Germania e „ingreunata" in politica externa, Estonia vrea sa blocheze constructia printr-un artificiu teritorial.

„Implicarea fostului cancelar in proiectul conductei de gaz este o decizie a consortiului, dar in nici un caz nu usureaza discutiile cu tarile baltice si cu Polonia", a declarat cancelarul german Angela Merkel pentru cotidianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung".

Fostul cancelar Gerhard Schröder a anuntat in luna decembrie ca va ocupa un post de conducere in consortiul care construieste conducta de gaz submarina ce va lega Germania direct de Rusia, excluzind astfel tarile baltice si Polonia.

Angela Merkel e intr-o postura delicata: pe de-o parte, este nevoita sa apere interesele germane, pe de alta, sa incerce sa calmeze spiritele statelor est-europene lezate de conducta „Putin-Schröder".

Polonia se plinge la UE

Premierul polonez Kazimierz Marcinkiewicz nu vede nici un avantaj in constructia conductei submarine de catre Gazprom si cele doua firme germane, E.oN si BASF: „Din punct de vedere economic, conducta este mai scumpa decit una terestra; in plan politic, provoaca nemultumiri intre partenerii europeni, iar in ce priveste aspectele ecologice, sint si aici mari semne de intrebare".

Premierul a declarat pentru un grup de jurnalisti germani aflati la Varsovia ca „vom incerca sa trezim interesul UE si sa obtinem raspunsuri la intrebarile noastre", scrie Rheinischer Merkur.

Mass-media din Polonia l-a taxat aspru pe fostul cancelar german: cotidianul de stinga „Gazeta Wyborcza" scrie ca „intrarea intr-un concern condus de un fost agent STASI si pe partea rusa, de presedintele Putin il compromite pe Schröder ca om de stat".

La fel si cotidianul de dreapta „Rzeczpospolita", care considera ca Schröder a demonstrat ca Putin se poate baza pe el, chiar daca acest lucru ar trezi suspiciunea ca fostul cancelar „trage foloase din deciziile sale politice." Saptaminalul de satira „Wprost" titreaza: „Pactul Putin-Schröder" – facind aluzie la pactul Hitler-Stalin din 1939, prin care Rusia si Germania intentionau sa stearga practic Polonia de pe harta.

Estonia schimba strategia

Partidele estoniene de opozitie au descoperit un artificiu juridic extrem de util in lupta pentru blocarea conductei. Unul dintre autorii initiativei, deputatul Igor Greazin, sustine ca Estonia si Finlanda au lasat benevol intre cele doua tari un coridor liber de 6 mile latime. „Insa dreptul international nu ne impiedica sa lichidam acest coridor", a declarat parlamentarul estonian presei.

Conventia internationala privind drepturile maritime permite oricarui stat sa-si stabileasca frontiera maritima la o distanta de 12 mile de tarm. Parlamentarii estonieni pregatesc acum aceasta initiativa legislativa, potrivit careia frontiera maritima a tarii va fi mutata cu 12 mile (aproximativ 20 de kilometri) de la litoral.

Daca Finlanda va proceda identic, atunci apele continentale ale celor doua state se vor contopi si Rusia nu va putea construi gazoductul Nord-European pe fundul Marii Baltice. Conducta va trebui sa treaca obligatoriu pe teritoriul uneia dintre cele doua tari, potrivit agentiei de presa Flux, care citeaza ziarul rusesc „Novie Izvestia".

Finlanda joaca la ambele capete ale conductei

Finlanda nu va ajunge la un conflict cu Rusia, deoarece o treime din necesitatile sale energetice sint asigurate de gazul rusesc, iar compania finlandeza „Fortum" participa la proiectul de constructie a gazoductului Nord-European, potrivit aceleiasi surse.

Pe de alta parte, Estonia nu va putea anunta noua frontiera maritima atita timp cit nu este solutionat litigiul privind granita dintre Tallinn si Moscova. Rusia a refuzat sa ratifice un acord in acest sens, dupa ce in iunie a.c. Parlamentul Estoniei a introdus un preambul, care amintea despre ocupatia sovietica a tarilor baltice.

Rusia acuza tarile baltice

Ambasadorul Rusiei in Letonia, Victor Kaliusni, considera ca statele baltice sint de vina pentru faptul ca noua conducta submarina va ocoli teritoriile lor.

Intr-un interviu acordat cotidianului leton „Telegraph", Kaliusni a afirmat ca el a oferit atit premierului leton de atunci, Indulis Emsis, cit si presedintelui leton sa se implice in proiectul ruso-german, dar acestia ar fi refuzat din motive ideologice sa se aseze la masa negocierilor. „Pentru politicienii letoni, principiile politice au fost se pare mai importante decit interesele economice.

Altminteri, conducta s-ar fi construit prin Letonia, Lituania si Estonia si toata lumea ar fi fost multumita", a declarat ambasadorul rus. (Articol integral in Cotidianul)


Gazul rusesc si flota de la Marea Neagra

Rusia este unul dintre cei mai mari producatori si exportatori de gaze naturale. Pentru a avea acces insa la piata europeana, ea depinde de Ucraina, o tara ex-sovietica, pe al carei teritoriu trece un important gazoduct.

Ani de zile, activitatea de tranzit a gazelor rusesti pe teritoriul ucrainean a mers ca pe roate, Ucraina avand dreptul contractual de a percepe o taxa reprezentand 15% din volumul total exportat de Rusia catre Europa si beneficiind de un pret preferential de 50 de dolari per metru cub de gaz.

"Daca o mie de metri cubi de gaz trec pe teritoriul ucrainean, 150 de metri cubi din acest volum sunt ai nostri", a declarat primul ministru ucrainean, Iuri Ehanurov. "Asa scrie in contract, este formula legala si este dreptul nostru incontestabil", a adaugat acesta.

Prin iunie, Gazprom a anuntat ca doreste rezilierea acordului de troc pentru plata tranzitului gazelor sale prin Ucraina si a amenintat ca va tripla pretul acestora pentru ucraineni, astfel incat sa se ajunga la "nivelul european". Apoi, au urmat o serie de negocieri nefinalizate.

In noiembrie, in lipsa unui acord, Kievul a anuntat ca isi va lua cota de tranzit de 15% direct din gazoductul care trece pe teritoriul sau. Raspunsul Gazprom a venit prompt, reprezentantii sai calificand acest lucru drept "furt" si "piraterie" si declarand ca vor sista livrarea de gaze catre Ucraina.

Kievul nu s-a lasat insa intimidat si, pe 9 decembrie, a anuntat ca va creste "chiria" platita de Rusia pentru stationarea flotei sale militare in portul Sevastopol, din Peninsula Crimeea, daca Moscova va insista asupra cresterii pretului la gaze.

In prima instanta, "Ivan" s-a facut ca nu aude si, pe 14 decembrie, a spus ca va creste brusc pretul gazelor pentru Ucraina, la 220-230 de dolari pe metru cub. Adica de aproape cinci ori.

In aceste conditii, Kievul a raspuns ca, daca nu se va ajunge la o solutie de compromis, se va adresa Institutului de arbitraj din cadrul Camerei de Comert de la Stockholm (AISCC), pentru a transa diferendumul.

Raspuns incorect. Deoarece rusilor nu le-a convenit "problema" din Crimeea. Ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, a atentionat, ieri, ca revizuirea conditiilor privind prezenta flotei ruse la Marea Neagra, in Peninsula Crimeea din sudul Ucrainei, ar fi "fatala" pentru intreg acordul semnat intre Kiev si Moscova si ar pune in cauza recunoasterea frontierelor intre cele doua state.

Prin urmare, desi nu mai sunt decat cinci zile pana la expirarea ultimatumului Moscovei privind livrarea de gaze catre Ucraina, "securea razboiului" este departe de a fi ingropata. (Articol integral in Romania Libera.)


















66 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version