Cum as putea sa descriu cit mai fidel o seara la Geneva, undeva prin oras, nu pe malul lacului Lehmann, ci pe marginea unui canal, in fosta statie de apa a orasului, cu tevi mari, negre, cu robinete din alte veacuri, cu tehnologie conservata ca pentru o istorie de familie si, in tot acest spatiu cu aer de muzeu, o parada de rochii si bijuterii, purtate de vedete si capete incoronate? La Batiment

des Forces Motrices din Place des Volontaires, Fundatia Principesa Margareta de Romania a invitat o mare parte din lumea buna a Genevei, dar si pe Principesa Beatrice de Bourbon des Deux Siciles, pe Arhiducele Christian si Arhiducesa Marie-Astrid de Austria, pe Ducele si Ducesa de Calabria, pe Printul si Principesa Ferfried de Hohenzollern, pe Printul Alexandru al Belgiei, dar si pe Printul si

Printesa Touran Assefi Shah d’Afghanistan, pe printesa Christine Sturdza, pe Printul si Printesa Constantin Mourousy, pe Printesa Sofia Metianu-Assefy Shah, pe Contele Franco Antamoro de C?spedes, pe doamna Monica Del Campo Bacardi Lady of Bayfield Hall.

Sute de invitati, din lumea nobila a batrinului continent, dar si bancheri, jurnalisti, vedete de televiziune, inclusiv demnitari ai Elvetiei, s-au intilnit la o gala destinata copiilor din Romania.

Principesa Margareta patroneaza o fundatie dedicata sprijinului pentru dezvoltarea organizatiilor nonguvernamentale, carora le asigura pregatire si asistenta tehnica.

In acelasi timp, fundatia se ocupa de sprijinirea directa a virstnicilor si a copiilor, dezvolta programe de educatie a copiilor in domeniul sanatatii (in special pentru prevenirea SIDA si a tuberculozei), dar si programe de sprijinire a culturii (premiaza cea mai buna piesa a unui concurs de teatru contemporan).

Si, pentru toate aceste activitati, Fundatia Principesei Margareta colecteaza fonduri prin birourile sale din Romania, Elvetia, Belgia, Marea Britanie, Franta si SUA.

Cele 500 de personalitati invitate la gala de la Geneva au donat aproape sapte miliarde de lei pentru centrul de asistenta sociala din Ghencea. Mi-e greu sa spun ce sentimente au trait printii si nobilii din Batiment des Forces Motrices din Geneva, mai ales in momentele in care i-au vazut pe batrinii singuri si bolnavi care se bucurau de sprijinul fundatiei.

Mi-e greu sa inteleg ce puteau pricepe toate aceste fete regale, nobili si cavaleri, ambasadori si bancheri cind figura blajina a parintelui paroh Stefan Stanciu din Ghencea aparea pe ecranul salii. Probabil ca, pentru multi dintre ei, Romania era ceva exotic, departat, fascinant, de unde veneau Regele Mihai, Regina Ana, Principesa Margareta si Principele Radu.

Toata lumea asculta prezentarea lui Fr?d?ric Mitterrand, a carui voce te obliga sa inchizi ochii si sa revezi imagini din Romania interbelica, trasurile de la sosea si Calea Victoriei insufletita de prezenta ofiterilor la brat cu doamnele din lumea buna.

Acelasi Fr?d?ric Mitterrand din “Marile Dinastii”, dar si din Festivalul de Film de la Cannes vorbea despre primul drum al Principesei Margareta dinspre Elvetia spre Romania, “son pays inconnu”, lumea careia ii apartinea si careia principesa ii dedica astazi o mare parte din stradaniile sale.

Numai un roman sentimental putea fi in prag de vaporizare in timp ce, in fosta statie de apa a Genevei, Nelly Miricioiu cinta “Somnoroase pasarele” si “Ce te legeni, codrule”.

Ce vor fi inteles din toate acestea elvetienii si printii ridicati in picioare sa o aplaude pe celebra soprana, plecata din Romania pe vremea totalitarismului? Mi-e greu sa fac presupuneri ori sa descifrez.

Ceva a sunat si continua sa sune si sa arate frumos la Geneva! Eforturile Principesei Margareta si ale celor care o sprijina pentru a alina durerea si nefericirea unor batrini si copii din Romania. Parca mai multi europeni intelegeau mai bine o tara draga si dureroasa.