Nicolae Vacaroiu a declarat recent, intr-o emisiune televizata, ca i se par mari dobinzile cu care bancile dau imprumuturi. “In conditiile in care estimam o inflatie anuala de 9%, dobinzile anuale la depozite ar trebui sa se situeze intre 10-11%, iar cele la credite sa fie in jurul a 16%”, e parerea lui Vacaroiu in aceasta chestiune.

Tema dobinzilor mari care scumpesc banii imprumutati nu este noua, ea fiind atacata, fara sa apara vreun rezultat, de Mihai Tanasescu, ministrul finantelor, si de premierul Adrian Nastase. Noutatea din discursul lui Vacaroiu este recomandarea unor niveluri precise ale dobinzilor, pe care le cintareste strict in functie de inflatia estimata pentru acest an.

Daca s-ar fi limitat doar la a cere ieftinirea creditelor, recomandarea fostului premier si presedinte de banca astazi disparuta ar fi putut fi privita ca o incercare de a cuceri electoratul doritor de consum pe credit. El vorbeste insa si de micsorarea dobinzilor la economiile depuse in conturi bancare, fara sa spuna insa ca populatia n-ar mai fi tentata sa tina banii in lei.

In replica, bancherii sustin ca nivelurile dobinzilor recomandate de Vacaroiu sint rupte de realitate, iar analistii spun ca inflatia singura nu regleaza scumpirea sau ieftinirea banilor.

“Nicolae Vacaroiu n-ar trebui sa critice nivelul dobinzilor, ignorind argumentele bancherilor, expuse deja in repetate ocazii. Cit timp BNR ofera o dobinda de 20,75%, atunci are prea putina importanta care este nivelul inflatiei.

Pe de alta parte, BNR nu prea are de ales in conditiile in care se teme ca, daca ar scadea dobinzile, ar fi o explozie a creditarii insotite de cresterea inflatiei, deci de cresteri de preturi”, ne-a declarat analistul economic Matei Paun.

La rindul lor, bancherii au mai multe explicatii pentru nivelul ridicat al dobinzilor: politica monetara a bancii centrale, situarea inflatiei la un nivel inca indepartat de tinta propusa, nevoia bancherilor de a tine banii populatiei pe conturi in lei si nevoia de profit.

“Domnul Vacaroiu ar trebui sa stie ca dobinzile sint stabilite de piata bancara, au trecut vremurile cind era dinsul premier si incuraja idei nastrusnice, ca aceea de a stabili dobinda si cursul valutar in parlament. Din fericire, pericolul unor astfel de experimente e depasit”, a replicat dur Bogdan Baltazar, vicepresedintele ARB.

Baltazar atrage atentia asupra faptului ca “inflatia anuala de 9% este deocamdata o tinta, care urmeaza sa fie atinsa la sfirsitul anului 2004”. Deocamdata, arata bancherul, rata medie lunara a inflatiei este undeva intre 12-13%. “In mai, de exemplu, am avut o inflatie medie, luna pe luna, de 13-14a, si ma refer la cea oficiala.

In conditiile astea, ca oamenii sa nu fuga de depozitele in lei spre cele in valuta, noi sintem siliti sa crestem dobinzile la depozite. Trebuie sa-i dam omului cel putin un punct-doua procentual peste inflatie, altfel nu mai economiseste in lei. Si asa depozitele stagneaza, lumea nu prea mai economiseste bani.

Daca ar schimba toata lumea banii in valuta, am avea o viteza mare de circulatie a banului si asta ar putea duce la inflatie”, a explicat Baltazar.

Seful uneia dintre cele mai puternice banci din piata romaneasca sustine ca, oricum si-ar face bancherii socotelile, cit timp BNR obliga bancile sa tina bani multi in rezerve, si le da pentru asta bani putini, iar bancile “se aprovizioneaza din piata” la costuri mari, o dobinda anuala la credite intre 24-28% este necesara pentru a se obtine profit.

“Ne-am facut toate socotelile: eu platesc 18-19% dobinda la depozitele atrase in lei si 21,5% la obligatiuni. Deci ma costa scump banii. Sigur ca o diferenta intre cit platim noi depozite si cit cerem dobinda la creditele in lei, asa-numita marja, de 11%, pare mare. Dar, exprimata in valuta, ea este undeva la 3,4%, destul de apropiata de cea a pietei europene”, a mai adaugat Baltazar.

“Consider ca astfel de declaratii ne pot arata cum se poate si mai rau. Ma intreb, daca domnul Vacaroiu ar fi intr-o pozitie de autoritate, daca am intoarce inapoi ceasul istoriei, nu cumva ar prefera sa fixeze dobinzile undeva pe la guvern. Din fericire, am evoluat, exista o piata financiara care functioneaza eficient si corect fara interventia statului”, a concluzionat Baltazar.

Ghetea: Banca centrala da tonul la dobinzi

“Eu nu-l contrazic pe domnul Vacaroiu. S-ar putea sa aiba dreptate in teorie. Dar cit timp institutiile statului, Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Ministerul Finantelor, dau alte semnale, nu avem cum sa coborim dobinzile”, ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (BCR).

Statul se imprumuta, prin titluri de trezorerie, la o dobinda de 17-18%, iar BNR da o dobinda de 20,75% banilor atrasi de la banci, spune Ghetea, care a explicat ca, “daca oferta autoritatilor care fac politicile monetare si fiscale ramine la aceste niveluri, bancherii nu pot plasa banii la dobinzi mai mici.

In plus, bancile sint obligate sa tina un sfert din volumul banilor pe care-i au in moneda nationala, in asa-numita rezerva obligatorie, la BNR. Pentru asta BNR plateste o dobinda anuala de 5,75%. Cum pot eu sa mai plasez restul de 75% din bani la dobinzi de 16%, ca sa-mi acopar cheltuielile si sa am profit?”, se intreaba retoric seful asociatiei bancherilor.