La ceremonia de inaugurare au participat ministrul roman al Integrarii, Alexandru Farcas, ministrul danez al Mediului, Hans Christian Schmidt, Excelenta Sa ambasadorul Regatului Danemarcei la Bucuresti, Ole Lisborg, Soren Zelleso, reprezentantul firmei Grue & Hornstrup Consulting Engineers A/S, Mihai Marius Voronca, din partea Agentiei romane pentru Conservarea Energiei.
Centrala de la Intorsura Buzaului va asigura caldura si apa calda pentru 1.
759 de persoane care locuiesc in apartamente de bloc, precum si pentru institutii ca primaria, scoala generala, spitalul sau sala de sport, care, de acum inainte, vor fi beneficiare ale sistemului de incalzire cu agent termic obtinut prin arderea rumegusului sau a deseurilor de lemn, ne spune George Stefan, inspector investitie din partea primariei locale.
Proiectul, denumit "Rumegus 2000. Dezvoltarea sistemelor de incalzire pe biomasa in cinci zone turistice" este mult mai amplu, nu se reduce doar la Intorsura Buzaului, ci mai cuprinde inca patru orase din Romania, ale caror centrale au intrat in functiune: Vatra Dornei, Gheorgheni, Vlahita si Huedin.
Tot sistemul a fost realizat la initiativa danezilor, ca urmare a unei colaborari cu Romania, inceputa in anul 2000.
La baza acestei idei "revolutionare" in domeniu a stat o provocare lansata prin Protocolul de la Kyoto, prin care guvernele lumii au fost incurajate sa sprijine si sa dezvolte proiecte care sa duca la reducerea emisiilor de bioxid de carbon in aer - gaze cu efect de sera -, oferindu-li-se in schimb o compensare baneasca pentru fiecare punere in practica reusita a vreunei solutii alternative la
combustibilii conventionali in scopul imbunatatirii calitatii mediului ambiant - natura, aer si apa freatica. Romania si Danemarca au semnat Protocolul de la Kyoto, ceea ce le-a permis sa incheie un acord de achizitionare de reduceri de emisii (altfel spus, sa ceara sa beneficieze de banii promisi la Kyoto pentru ca au realizat un proiect de reducere a emanatiilor de bioxid de carbon).
Substituirea combustibilului inseamna inlocuirea combustibililor fosili - gaze naturale sau combustibil lichid - cu biomasa, adica rumegus.
Cele cinci orase din Romania beneficiare ale proiectului au fost selectate pe baza unor criterii stabilite de danezi, intre care au fost luate in calcul sursa de aprovizionare cu rumegus (biomasa), daca sunt zone turistice si, nu in ultimul rand, daca iarna temperaturile sunt scazute - o realitate bine evidentiata in cazul orasului Gheorgheni, de exemplu.
La Intorsura Buzaului, spune George Stefan, rumegusul este adus chiar de beneficiar de la firmele din judetele Brasov si Covasna care prelucreaza lemn si care, pana acum, il aruncau. Centrala furnizeaza apa calda nonstop. In fiecare oras din cele cinci a fost pusa in functiune cate o astfel de centrala, cu exceptia orasului Vatra Dornei, care are doua.
Numarul de locuitori care beneficiaza de energia furnizata de centrala este semnificativ, la Intorsura Buzaului fiind de 1.759 de persoane care locuiesc in apartamente, la Vlahita - 2.148, la Gheorgheni - 1.230, la Huedin - 797, la Vatra Dornei - 746.
Pe langa faptul - cel mai important - ca centrala este ecologica, un alt aspect deosebit il reprezinta economiile anuale de combustibil conventional pe care le presupune utilizarea unei astfel de centrale, care inseamna echivalentul a 1.250 tone de petrol pe an.
Tehnologia folosita este de varf, un aspect vizibil prin simplul fapt ca centrala este alimentata si supravegheata de un singur om, care-i monitorizeaza functionarea de la un computer. Doar la sita pentru cernerea rumegusului lucreaza doi oameni, si asta pentru cazul in care rumegusul nu este suficient de fin. Daca ar fi, un singur om pe schimb ar fi suficient.
Si nota de plata a oamenilor va fi mult mai rezonabila, de 600.000 lei/Gcal, fata de peste 2 milioane lei in prezent.
