Datele cuprinse in Eurobarometrul Rural, cercetare realizata de Gallup International si prezentata la inceputul anului trecut de Fundatia pentru o Societate Deschisa, relevau un fapt ingrijorator si anume acela ca doar 5% dintre locuitorii mediului rural considerau ca Romania este pe deplin pregatita, din punctul de vedere al dezvoltarii economice, pentru aderarea la Uniunea Europeana, iar 44%
considerau ca agricultura romaneasca nu este inca pregatita. De asemenea, in ciuda faptului ca se declarau in favoarea integrarii europene (in cazul unui referendum, 69% dintre intervievati ar fi votat pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana), populatia rurala se arata extrem de rezervata in ceea ce priveste beneficiile concrete ale aderarii.
In plus, numai 27% considerau ca prin intrarea Romaniei in Uniunea Europeana posibilitatile de a pune pe picioare propria ferma agricola sau zootehnica vor creste, in timp ce doar 32% prevedeau o crestere a veniturilor gospodariilor proprii.
In ceea ce priveste gradul de informare si cunoastere al programului SAPARD, dedicat reformei sectorului agricol si dezvoltarii rurale, numai 35% dintre cei chestionati declarau ca au auzit de el, iar dintre acestia, 47% considerau ca programul li se adreseaza, in timp ce 36% credeau ca nu le este destinat.
La vremea respectiva, guvernantii nu s-au aratat foarte ingrijorati de semnalele negative relevate de rezultatele Eurobarometrului. Din contra, isi manifestau optimismul cu privire la capacitatea de absorbtie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD.
De altfel, in cadrul unei videoconferinte cu prefectii consacrata acestui subiect, ministrul Integrarii Europene din acea perioada declara ca fondurile solicitate pentru masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale depaseau cu mult intreaga suma alocata de UE prin acest program pentru perioada 2000-2006, aratand ca, in acest caz, exista o "supraoferta de proiecte".
Programul SAPARD (Program Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) reprezinta unul dintre cele trei instrumente financiare ale Uniunii Europene (ISPA, PHARE si SAPARD) care sprijina statele candidate in procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana, scopul sau principal fiind facilitarea implementarii acquis-ului comunitar, reducerea unor deficiente ce
caracterizeaza agricultura romaneasca si consolidarea cadrului necesar dezvoltarii durabile a sectorului agricol si a zonelor rurale. De asemenea, Programul urmareste adaptarea progresiva a mecanismelor de piata existente in statele candidate la principiile care guverneaza politica agricola comuna, inainte de aderarea acestora la Uniunea Europeana.
Derularea Programului SAPARD se face pe baza unor proiecte angajate in sectorul public si cel privat si este conditionat de asigurarea co-finantarii.
Documentul de programare multianuala si de fundamentare pentru implementarea Programului SAPARD in Romania este Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) aprobat de Comisia Europeana prevede acordarea unei contributii financiare nerambursabile de peste un miliard de euro pe perioada 2000-2006, contributia anuala fiind stabilita prin Acordurile Anuale de Finantare.
In Romania, Programul SAPARD a inceput sa se deruleze la 1 august 2002 prin Agentia SAPARD.
Prin masura "Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale" se vizeaza proiecte de investitii privind constructia si modernizarea drumurilor si podurilor comunale, a sistemelor de alimentare cu apa potabila si constructia de sisteme de canalizare a apei. Proiectele au ca beneficiari consiliile locale comunale.
Pentru aceste proiecte, contributia publica acopera integral costurile eligibile, din care 25% constituie contributie nationala (buget local sau national) si 75% contributie comunitara.
Ceea ce la prima vedere parea a fi o mana cereasca pentru mediul rural romanesc s-a dovedit a fi insa un mijloc prin care autoritatile administrative romanesti si-au dovedit incompetenta.
Astfel, la sfarsitul acestui an, in mai mult de o suta de sate din Romania ar fi trebuit sa gasim drumuri asfaltate, fie alimentare cu apa sau canalizare, toate acestea facute pe banii europeni alocati prin programul SAPARD. Singura conditie era aceea ca cei aproximativ 150 de milioane de euro primiti de la Uniunea Europeana sa fie cheltuiti pana la 30 septembrie 2004.
Cu trei luni inainte de termenul-limita, au fost efectuate lucrari care acopera mai putin de o treime din banii alocati, iar daca toate lucrarile nu vor fi finalizate in urmatoarele trei luni, sumele ramase necheltuite vor fi returnate la Bruxelles si nu vor mai putea fi folosite.
Dar, potrivit unor specialisti in domeniul constructiilor, in urmatoarele trei luni, chiar daca se va lucra, tot nu se vor mai putea cheltui toti banii. Aceasta inseamna ca Romania nu va reusi sa absoarba decat o parte din fondurile alocate prin Programul SAPARD.
Dezvoltarea economica a Romaniei depinde de solutiile privind imbunatatirea nivelului de trai al populatiei rurale, data fiind ponderea mare pe care aceasta o detine in structura totala a populatiei. De altfel, in comparatie cu celelalte tari candidate la UE, Romania se confrunta cu cele mai mari probleme de ordin structural in agricultura.
Programul SAPARD in Romania a fost cel mai intarziat program dintre cele derulate in tarile candidate. Desi constructia institutionala a fost corecta, resursa umana cu care s-a populat aceasta structura reprezinta in cea mai mare parte clientela politica a PSD. Din acest motiv, s-au perpetuat aceleasi reflexe de a bloca informatia si de a mari dependenta de functionari.
Sistemul de achizitii publice a fost manipulat astfel incat licitatiile sa fie castigate de catre clientii politici, chiar daca acestia nu dispuneau de dotarea necesara pentru aceste lucrari.
Cel mai grav lucru insa este acela ca fondurile ramase neutilizate de catre Romania vor fi realocate catre alte tari. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca randamentul scazut al absorbtiei fondurilor SAPARD se poate rasfrange si asupra acordarii altor fonduri europene.
