In fata comisiei de ancheta a Colegiului medicilor, chirurgul sustine ca totul s-ar fi datorat unei confuzii intre organele ce trebuiau operate. Explicatia ar fi acceptabila daca, sa zicem, ar veni din partea unei virgine, dar imposibil de acceptat din partea unui doctor, a unui profesor care preda anatomia la facultate.

Dincolo de glumele inerente pe care oamenii sunt tentati sa le faca pe marginea stirii, problema se pune la modul cel mai serios cu putinta.

Cum este posibil ca o asemenea eroare sa se petreaca si, mai mult, sa fie si musamalizata, pana la un punct, prin plimbarea pacientului de la un spital la altul, in incercarea de a salva ceva din cioparteala pe care o facuse doctorul Ciomu? Ce au pazit colegii doctorului, care s-au aflat langa el in sala de operatie, cand pe Ciomu l-a lovit nebunia si a inceput sa-i faca bucati penisul omului? Cu

ce curaj sa te mai dai pe mana unui doctor, daca nu stii ca atunci cand te trezesti din operatie mai esti sau nu intreg?

Problemele din sistemul nostru sanitar par sa atinga dimensiuni nebanuite.

Suntem tentati sa mai trecem cu vederea mizeria din spitale, saracia si lipsa de medicamente, slaba pregatire a personalului, deh, dupa salarizare, dar pe toate le facem cu gandul ca exista si o elita care face operatii de exceptie si duce medicina romaneasca mai departe, cu mult inaintea vremurilor pe care le traim, aproape cu mainile goale. Avem medici de calibru, dar iata ca avem si surprize.

Partea proasta este ca, prin mediatizarea lor, aflam ca surprizele astea tind sa devina un fenomen cotidian. Scriam saptamana trecuta de cazul unei tinere din Constanta, care a suferit un accident de masina la 22 de ani.

Daca doctorul de garda de la spital i-ar fi acordat atentia cuvenita la internare, fata n-ar fi zacut acum paralizata, dupa mai bine de 12 ani, desi acelasi medic, cu o autosuficienta criminala, nu-i daduse sperante de viata. Din cauza aceleiasi indiferente medicale, fata se lupta acum cu operatii plastice, si practic moare incetul cu incetul. La inceput a fost doar pielea, de pe spate, care i

s-a infectat de la prea mult stat intr-un pat de spital neigienizat. Apoi, dupa prima operatie a venit a doua si acum, la a sasea, are deja zone ale corpului unde nu mai are carne, ci doar niste pungi cu puroi, pe care chirurgii i le dreneaza din cand in cand. „Sunt doar un cadavru care vorbeste“, se confeseaza fata, care are doar 34 de ani.

Aceeasi varsta o are si barbatul mutilat de doctorul Ciomu. El a apucat sa-si faca o familie si sa procreeze, dar mai departe medicii nu-i dau sanse mai mari decat cele ale unei urinari normale, cu un organ pe care i-l vor reconstrui atat cat sa ... existe.

Colegii doctorului sunt rezervati. E greu sa-i scoti ochii unuia dintre ai tai. Maine ai putea fi tu acuzat, nu-i asa? Colegiul medicilor a primit sute de reclamatii de la pacienti, in ultima perioada, dar pedepsele sunt mai degraba la nivel de „mustrari“, „avertismente“, sau, cel mult, indepartarea din sala de operatie pentru cateva luni.

Apoi viata merge mai departe, ghinionul aluia care s-a aflat intr-o zi de marti, 13, sub bisturiul doctorului Ciomu. Acesta si-a facut mea culpa in fata comisiei, si-a asumat responsabilitatea si a jucat rolul inocentului care nu intelege ce i s-a intamplat.

El va fi supus unei expertize psihiatrice si probabil ca va fi scos cu o pierdere temporara de constienta astfel incat nu va ajunge chiar sa faca puscarie. Pentru ca provine din sistem si ar fi usor de aranjat.

Dupa ce a avut ghinionul sa fie operat de Ciomu, tanarul transformat intr-un fel de eunuc mai are si ghinionul sistemului sanitar autohton, unde despagubirile in caz de malpraxis sunt ca si inexistente.

Daca ar fi fost macelarit in SUA ar fi putut sa primeasca pana la un milion de dolari. Sigur ca daca nu te mai poti bucura de viata, milionul de dolari e o slaba consolare, dar tot e ceva. Pe tanarul mutilat nu l-ar mai consola nimic acum, nici daca doctorul ar face puscarie, nici daca si-ar vinde casa ca sa-l despagubeasca.

Poate doar daca chirurgul ar fi silit sa-si taie si el organul, ca sa vada cum e, desi nici asta nu l-ar ajuta...

In SUA, avalansa de despagubiri substantiale acordate de instante a dus la o reticenta a studentilor de a se indrepta spre specializarile cu risc mai mare de despagubiri grase.

In Romania, lipsa unei practici a despagubirilor firesti in caz de mutilare din vina doctorului a dus la o inflatie de medici scosi pe banda rulanta de facultatile de stat si de cele private si promovati adesea in posturi pe baza „atentiilor“.

Poate ca in nici un alt domeniu de activitate aceasta practica de promovare pe sistem de pile nu este mai criminala, la propriu, ca in sanatate, unde nestiinta nu duce la greseli reparabile, ci poate chiar la crima. Se poate spune ca e crima cu premeditare, a acelora care mentin in functiune un sistem sanitar pagubos, impotent.

Cine l-a lasat pe doctorul Ciomu, chiar si cu jumatate de norma (chiar, de ce cu jumatate de norma?) sa practice meseria ar trebui acum sa raspunda in solidar cu medicul macelar.

Poate ca mediatizarea excesiva a cazului nu este benefica, dupa cum vor unii medici sa lase sa se inteleaga, pentru ca ar dauna sistemului. Insa, ne permitem sa le spunem, tocmai aceasta mediatizare a provocat masurile ce trebuiau luate, poate mai demult, in cazul doctorului Ciomu si cati or mai fi ca el. Daca sistemul ar fi functionat normal, mutilarea nu s-ar fi petrecut.

Mediatizarea, dincolo de tarele pe care le are si breasla noastra, a ziaristilor, are, din cate stim deja din experientele ultimilor ani, darul de a pune, pana la urma, autoritatile la treaba. Daca altfel nu se misca, e bine ca o fac macar la interventia presei. Mingea e acum in terenul medicilor, care au sansa sa opreasca o data extinderea „infectiei“.

O interventie rapida, prin care „anomalia“ sa fie inlaturata, le poate reda romanilor increderea, cata (mai) este, in sistemul sanitar. Orice tergiversare sau tentativa de a-l scoate basma curata pe chirurgul Ciomu

i-ar putea face si pe romani sa invoce stari similare acestuia (ceata pe ochi) cand vor vedea in fata ochilor oamenii in halate albe. Si exemple exista, slava Domnului, unele chiar ecranizate.