Problema neretrocedarii bunurilor catre comunitatile religioase din Romania devine subiect de discutie in Camera Reprezentantilor din SUA. Anuntul a fost facut, ieri, in cadrul Universitatii de vara de la Balvanyos, de presedintele Fundatiei pentru Drepturile Omului din New York, Laszlo Hamos.
Acesta a precizat ca 12 congresmeni americani au semnat si inaintat, in luna mai, Camerei Reprezentantilor o rezolutie prin care se solicita Guvernului Romaniei sa urgenteze restituirea bunurilor confiscate de comunisti bisericilor si comunitatilor religioase.
Textul a fost redactat de republicanul Tom Tancredo, impreuna cu colegul sau Cristopher Smith si cu democratii Marcy Kaptur si Timothy Ryan.
Textul rezolutiei precizeaza ca, pana in prezent, comunitatile religioase din Romania au primit mai putin de 5% din fostele lor proprietati. Autorii reamintesc ca insusi Papa a cerut in zadar, in 2002, Romaniei sa grabeasca retrocedarea bunurilor catre Biserica Greco-Catolica si catre cea Romano-Catolica.
Este citat, spre informarea congresmenilor americani, si presedintele Ion Iliescu, care, in iunie 2003, declara, la o conferinta despre rolul Bisericii in integrarea Romaniei in NATO si UE, ca „statul nu poate sa se amenstece in restituirile catre Biserica Catolica“ si ca inapoierea proprietatilor „este putin mai complicata, pentru ca statul nu se poate amesteca in ierarhia
bisericeasca“. Aceasta declaratie a presedintelui este considerata de autorii rezolutiei drept un refuz clar de a se implica activ in procesul de restituire. Documentul precizeaza ca, din 1990, statele ex-comuniste din Europa Centrala si de Est au incercat sa rezolve nedreptele confiscari ale proprietatilor de catre comunisti, dar Romania se afla cu mult in urma altora.
Se mai subliniaza cum, in anii 1990, o serie de decizii in favoarea proprietarilor au fost anulate de Curtea Suprema, desi sentintele erau finale si irevocabile.
Rezolutia ia act de „aparenta lipsa de vointa a Guvernului roman de a asigura retrocedarea bunurilor confiscate de comunisti de la Bisericile Greco-Catolica, Romano-Catolica, Lutherana, Unitariana, Reformata, de la comunitatea evreiasca si de la alte comunitati religioase afectate“.
Executivului i se solicita sa asigure restituirea „echitabila, prompta si corecta“ a acestora si totodata sa vegheze la traspunerea in practica a deciziilor Justitiei cu privire la restituirea sau accesul la respectivele proprietati.
Guvernul ar mai trebui sa asigure restituirea terenurilor agricole si forestiere ale respectivelor comunitati religioase, lucru cu adevarat problematic atata timp cat Executivul a avut probleme si cu restituirea terenurilor Bisericii Ortodoxe. Se cere totodata mai multa transparenta in activitatea Comisiei care inregistreaza si analizeaza cererile de retrocedare.
Guvernului i se solicita sa se asigure ca aceasta ia in consideratie miile de cereri cu promptitudine si ca le rezolva fara taraganari inutile. Se mai solicita incetarea demolarii si dezmembrarii bisericilor greco-catolice, asigurarea securitatii acestora si transferarea problemelor privind restituirea bunurilor acestei biserici catre o comisie independenta si fara implicare religioasa.
Laszlo Hamos a apreciat ca politicienii americani vor sustine rezolutia amintita, intrucat ar fi interesati de voturile comunitatii maghiare din SUA.
Conform unui raport publicat, in luna aprilie, de Centrul pentru diversitate etno-culturala, la expirarea primului termen pentru depunerea cererilor de retrocedare de catre cultele religioase - 4 martie 2003 -, situatia nu era deloc stralucita. Dintre cele 7568 de cereri de retrocedare, Comisia speciala privind aplicarea Legii 501/2002 aprobase, in prima faza, numai 346 de dosare.
Biserica Reformata avea in acel moment cele mai multe dosare aprobate - 105 din 899 de solicitari. Biserica Romano-Catolica avusese succes in 94 dosare, adica 10% din totalul solicitarilor. Biserica Evanghelica Lutherana nu obtinuse aprobarea decat pentru noua cazuri, la fel ca cea Greco-Catolica (aceasta din urma depusese 2207 cereri de retrocedare).
Oricum, Comisia de retrocedare anuntase ca, dupa rezolvarea celor 346 de dosare, „ar ramane doar circa 2300 de dosare susceptibile de a fi aprobate“.
Pentru restul de 5000 de dosare, actele doveditoare depuse de culte sunt considerate nesatisfacatoare si insuficiente pentru a dovedi proprietatea.
