Castelele romanilor

de     Evenimentul Zilei
Sâmbătă, 14 august 2004, 0:00

Castelul Marghiloman

Romanii au pierdut, in ultimii 60 de ani, cladiri de o valoare inestimabila pentru istoria tarii: castelele si conacele fostilor boieri din Vechiul Regat ori ale nobililor maghiari din Transilvania au devenit, sub comunisti, sedii de scoli pentru tractoristi, CAP-uri ori case de cultura, daca nu au fost devastate pur si simplu. Dupa 1989, multe dintre cladiri au fost uitate, din lipsa de fonduri.

Altele fie au fost retrocedate unor mostenitori care nu isi permit sa le intretina, fie se naruie in timp ce proprietarii lor imbatrinesc prin tribunale.
Oricum, stralucirea vremurilor de demult s-a stins.
Palatul regal din Brasov a revenit mostenitorilor

In mijlocul unui parc dendrologic, pe drumul spre Poiana Brasov, se afla una dintre cele mai frumoase cladiri din orasul de sub Timpa.

In perioada interbelica, in spatioasele saloane ale acesteia aveau loc baluri de la care nu lipsea crema aristocratiei romanesti, pe aleile parcului, nu de putine ori, s-au pus la cale jocurile politice ale Regatului Romaniei, iar regele si regina isi petreceau vacantele aici. Acum cladirea este degradata.

Autoritatile brasovene sustin ca pentru refacerea palatului sint necesare citeva sute de milioane de lei, in conditiile in care peretii, plini de igrasie, sint infiltrati cu apa. Neplata gazului a dus la sistarea serviciilor de furnizare, iar lipsa caldurii a afectat si mai mult cladirea.
Constructia palatului regal din Brasov a inceput in 1912, din dispozitia printului Barbu Stirbei, un apropiat al familei regelui Ferdinand. Printul a murit in 1946, dar inca din 1944 soldatii rusi ajunsi pe teritoriul Romaniei au inceput sa devasteze palatul.

Apoi, o data cu venirea comunistilor, timp de 50 de ani, monumentala cladire a functionat ca Palat al Pionierilor (redenumit al Copiilor dupa Revolutie). In 2001, castelul a fost revendicat si cistigat in instanta de Gheorghe Costinescu Tataranu, nepotul printului Barbu Stirbei, si de verii sai. “Am copilarit in conacul acesta. Am trait aici clipe de groaza.

In 1944, cind au venit rusii, m-am ascuns in mansarda. Imi amintesc ca loveau cu baionete in stinga si-n dreapta. Au murit multi dintre cei care locuiau aici”, isi aminteste Gheorghe Constantinescu Tataranu. Noii proprietari cer acum o chirie foarte mare pentru a permite functionarea, in continuare, a Palatului Copiilor.

Conacul lui Marghiloman, scoala de tractoristi

Proprietatile imobiliare de la Buzau ale fostului prim-ministru si ministru de externe al Romaniei interbelice Alexandru Marghiloman se degradeaza de zeci de ani. Conacul cu 31 de camere, inaugurat in 1896, a fost pe rind depozit ILF, sediul unei intreprinderi horticole, scoala de tractoristi, iar azi adaposteste ciini vagabonzi si napastuiti ai sortii.
In momentul de fata, conacul se afla in proprietatea si administrarea Ministerului Culturii, fiind inclus in Patrimoniul Cultural National, dar cu toate acestea, de 14 ani, nu s-a reusit finalizarea lucrarilor de reabilitare a cladirii principale. Vila este refacuta in proportie de 60a, dar in prezent lucrarile sint oprite din lipsa de fonduri.

Autoritatile locale buzoiene au reusit sa amenajeze parcul din jurul viilor, in suprafata de 22,50 de hectare, si sa curete superbul helesteu de pe latura dreapta a perimetrului.

O parte din cladiri, precum aripa fostei administratii a conacului si fostele grajduri, sint inchiriate Corpului Municipal al Gardienilor Publici si unei societati comerciale care le-a transformat in depozite de materiale.

Mai mult, autoritatile judetene buzoiene au anuntat ca doresc sa infiinteze intr-un corp al vilei un asezamint pentru copiii si virstnicii cu probleme sociale, si astfel sa grabeasca refacerea macar a unei parti a imobilului.
Muzeograful Valeriu Nicolescu ne-a declarat ca palatul a revenit dupa moartea lui Alexandru Marghiloman, produsa pe 10 mai 1925, celei de-a doua sotii a acestuia, Elena, nascuta Petrescu.

Femeia a murit pe 22 iunie 1938, iar mostenitorii ei, Mihai Butcubescu si Alexandru Pherichide, au vindut domeniile si cladirile lui Marghiloman de la Buzau Ministerului Aerului si Marinei de la acea vreme, contra sumei de 7 milioane de lei.

Castel concesionat unui belgian

La aproximativ 65 de km de municipul Drobeta-Turnu-Severin, in comuna Obirsia de Cimp, se afla un frumos castel care a apartinut lui Gheorghe Plesa, un mosier local. Constructia conacului a inceput in 1885 si a fost finalizata in 1896. Localnicii povestesc ca mosierul a construit castelul pentru a o impresiona pe logodnica sa, cu care locuia impreuna la Paris.

“Se spune ca mosierul ar fi facut orice pentru a-si aduce iubita in locurile sale natale. Mai in gluma, mai in serios, logodnica i-ar fi spus ca vine daca ii construieste un castel pe care sa il acopere cu monede de aur. Iar el, din dragoste, l-a construit, fara insa a-l polei cu monede”, povesteste primarul comunei, Florea Calinescu.

Cladirea are 33 de camere, a fost realizata de arhitecti italieni, si era plina cu sculpturi, picturi si oglinzi venetiene. Castelul a fost dotat cu prima centrala termica si calorifere din tara, toate aduse din Italia. Incintat de palatul sau, mosierul Gheorghe Plesa isi petrecea toata vara acolo, inconjurat de prieteni.

Logodnica lui nu a venit insa niciodata sa viziteze locul special construit pentru ea.

Perla arhitectonica, loc de cazare pentru CAP-isti

Mosierul a murit in anul 1952 si a lasat castelul si cele 50 de hectare de pamint locuitorilor satului. Dorinta nu i-a fost respectata insa, comunistii transformind cladirea in loc de cazare pentru elevii si militarii veniti la munci agricole. Acestia au distrus, in mare parte, picturile si sculpturile. Apoi imobilul a devenit sediul unui SMT.

Dupa 1990, castelul a fost acordat unui om de afaceri din Sibiu, care insa nu a investit nici un ban in refacerea cladirii a carei degradare continua. In cele din urma, primaria a preluat palatul si l-a oferit in concesiune, de data aceasta unui cetatean belgian, pentru 49 de ani. Noul investitor a promis ca, pe linga renovarea cladirii, va construi un teren de golf si un parc.

Istoricul Andrei Pippidi explica de ce s-au pierdut multe dintre conacele fostilor boieri romani

Istoricul Andrei Pippidi, care a studiat problema conacelor fostilor boieri romani, ne-a explicat ca majoritatea cladirilor-monument de acest fel sint greu de recuperat deoarece au fost distruse de comunisti inca din anii '50.

“Din motive ce tineau de lupta de clasa, multe imobile au fost transformate in sedii de CAP sau scoli de tractoristi, pentru a li se pierde “identitatea”, iar altele au fost pur si simplu impartite. Practic, li s-a permis oamenilor sa ia cite o usa, un geam”, a precizat istoricul. In aceste conditii, s-au pierdut conace sau castele de o valoare deosebita.

“La Cluj, la Bontida, exista un castel care in 1945 era intact, o bijuterie, cu mobila din secolul al XVIII-lea. A fost distrus aproape in intregime. Acum s-au inceput niste lucrari acolo, dar cu greu se mai poate reface ceva. La Manesti exista un castel al familiei Vacarescu-Calimachi, din secolele XVII-XVIII, de care s-a ales praful si pulberea.

A fost acolo, la un moment dat, o colonie de copii, au mai trecut peste el doua incendii. Toata lucratura fina de lemn a fost distrusa. De asemenea, la Ciocanesti, la sud de Bucuresti, conacul Cantacuzino era o ruina inca de acum 30 de ani”, a afirmat istoricul.
Nici dupa caderea comunismului situatia nu s-a imbunatatit. In unele cazuri, conacele au fost lasate in paragina, altele au fost retrocedate unor mostenitori care nu si-au permis sa le intretina. Situatia este aproape identica si in Polonia, unde exista cele mai multe monumente de acest fel dintre fostele state comuniste.

Si acolo, in unele cazuri, au fost cumparate de snobi cu bani, care le-au modificat, distrugindu-le valoarea”, a mai precizat Andrei Pippidi. Acesta nu a putut spune care ar fi solutia ideala pentru salvarea acestor monumente. “In Slovacia si Cehia problema s-a rezolvat prin restituirea tuturor castelelor si conacelor catre fostii proprietari.

La noi insa, pentru binele monumentului, ar fi de dorit, in unele cazuri, sa ramina in proprietatea statului, dar numai daca acesta se angajeaza sa il refaca si intretina. Or, pentru aceasta este nevoie de fonduri foarte mari”, a apreciat istoricul Andrei Pippidi.

Ceausescu vina pe mosia fiicei lui Caragiale

Fiica scriitorului Ion Luca Caragiale, Ecaterina Logadi, isi petrecea verile pe dealurile insorite ale Odobestiului, unde avea mai multe hectare de vie, dar si un conac de pe terasa caruia se vedea pina dincolo de Focsani.

Inclus in patrimoniul IAS Odobesti

Conacul a fost conceput in perioada interbelica de arhitecta Henriette Delavrancea Gibory, dupa dorinta fiicei lui Cargiale, care a facut o pasiune pentru oamenii si zona Odobestiului. Sotul ei, ministrul Petre Logadi, venea cu oaspeti de seama pentru a se reface aici. Desi se pastreaza si astazi, exista putine informatii despre aceasta constructie amplasata la poalele Magurei Odobesti.

“Doamna Ecaterina era o femeie de aur. Avea o dantura ca o perla si se imbraca dupa ultima moda. Sotul era mai sever, dar ea stia mereu sa impace lucrurile. Ii placea sa se plimbe prin livada care inconjura conacul si aveau mereu oaspeti din strainatate”, ne-a relatat odobesteanca Polixenia Lupu care, in adolescenta, a slujit impreuna cu mama ei la conacul de pe Sarba.

Dupa nationalizare, comunistii si-au facut din averea fiicei lui Caragiale o casa de odihna, iar cladirea a fost inclusa in patrimoniul fostei IAS Odobesti. Pe linga stabii comunisti, la Sarba a petrecut chiar si Nicolae Ceausescu, venit la vinatoare de cerbi.

Locatie de cinci stele, pentru privilegiati

Dupa mai bine de 50 de ani de exploatare, in 2002, casa de pe Sarba a fost vinduta la licitatie de Directia Generala a Finantelor Publice Vrancea pentru recuperarea datoriilor pe care SC Rovinco SA Odobesti, in prezent in faliment, le avea la bugetul de stat. Conform relatarilor din presa, conacul fiicei lui I.L.

Caragiale a fost cumparat cu 196 de milioane de lei de afaceristul Valica Epure, apropiat al partidului de guvernamint si unul dintre cei mai importanti industriasi in confectii lohn. Dupa vinzarea domeniului Sarba, aici au fost facute transformari radicale, conacul devenind un loc de refugiu pentru mai-marii judetului.

Afaceristul a transformat castelul intr-o locatie de cinci stele, a imprejumuit totul cu un gard metalic, iar zona este pazita strasnic de ciini. Desi a fost acuzat ca a cumparat pe mai nimic domeniul fiicei lui Caragiale, afaceristul Valica Epure a declarat reporterilor ca a preluat de fapt o ruina si a investit acolo multi bani.

Proprietatile nobililor maghiari, uitate

In Transilvania, cele mai multe castele ramase in paragina sau folosite acum in alte scopuri decit cele initiale au apartinut in trecut nobililor maghiari. De exemplu, o fosta proprietate a familiei Banffy, situata in comuna clujeana Borsa, a devenit, in 1957, spital de boli psihice, iar din 2003 a intrat in patrimoniul Consiliului Judetean (CJ) Cluj.

In prezent, aici sint tratati 215 bolnavi cu afectiuni psihice severe, care locuiesc in pavilionul doi al castelului, in conditii mizere, cu sobolani si paduchi. Castelul, construit in secolul al XVII-lea, a fost revendicat de mostenitoarea familiei Banffy, care traieste in Ungaria.

“Pina nu este emisa hotarirea definitiva privind retrocedarea sau rascumpararea cladirii principale, noi nu avem voie sa facem lucrari de reparatii”, a declarat purtatorul de cuvint al CJ Cluj, Cornelia Trif. In aceste conditii, castelul continua sa se degradeze.

Caii pasc printre ruine vechi de 500 de ani

Nu departe de centrul comunei Vintu de Jos, din Alba, dintr-un castel vechi de aproape 500 de ani mai exista doar ruinele. Initial manastire, cladirea a fost transformata in resedinta laica de Gyorgy Martinuzzi, unul dintre guvernatorii Transilvaniei.

Conform istoricilor, dupa moartea violenta a acestuia si alte citeva morti suspecte, castelul a devenit un loc de pelerinaj pentru turistii maghiari pina dupa jumatatea secolului trecut. Castelul a rezistat pina in anii '60, cind acoperisul s-a deteriorat, iar apa a patruns in structura de rezistenta.

Autoritatile comuniste nu au intervenit, iar infiltratiile au determinat prabusirea castelului.

La ora actuala, in spatele zidului care mai poarta inca inscriptiile nobiliare, pot fi zariti doar caii localnicilor, care pasc in voie. Nimeni nu a mai incercat sa consolideze sau sa refaca celebrul castel, lasindu-l in voia sortii.

Ungurii, interesati de mostenirea Karoly

O soarta mai buna a avut-o castelul familiei Karoly, situat in Carei, datind din 1794, in cadrul caruia functioneaza in prezent un muzeu istoric si de stiintele naturii. Intr-una din incaperi a fost amenajata o biblioteca in care se afla acum 18.000 de volume. Cu toate acestea, castelul este intr-o continua stare de degradare, autoritatile neavind suficiente fonduri pentru restaurare.

Din partea Ministerului Culturii au existat numeroase promisiuni pentru alocarea unor fonduri, insa nu s-a facut nimic. In ultimii ani, au vizitat castelul si citiva reprezentanti ai guvernului ungar, care si-au exprimat interesul pentru aceasta cladire si care au spus ca vor incerca sa aloce fonduri pentru restaurare.

De asemenea, castelul de la Arcalia, din judetul Bistrita-Nasaud, este inca in picioare pentru ca aici functioneaza Centrul Regional al Francofoniei apartinind Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cladirea a apartinut lui Bethlem Balazs, care a amenajat unul dintre cele mai faimoase parcuri dendrologice din tara.

In 1945, el a fost obligat sa predea castelul noilor autoritati comuniste. In 1999, acesta a intrat in proprietatea universitatii. Totusi, UBB intretine imobilul de 30 de ani. De pilda, in anul 1997, a aparut o ciuperca in structura lemnoasa a cladirii, iar universitatea a investit 12 miliarde de lei pentru restaurarea acesteia.

Casa Naco, casa de cultura

Casa familiei Naco din orasul Sinnicolau Mare, construita in secolul al XIX-lea, este, conform arhitectilor, una dintre cele mai valoroase cladiri in stil neoclasic. A fost inaltata in 1864, restaurata in secolul trecut, dupa care a devenit, pe rind, scoala de tractoristi, spatiu pentru ucenicii de la grupele agricole din fostele CAP-uri, apoi casa de cultura.

In aceasta forma se gaseste si acum, desi autoritatile locale pretind ca ar fi si muzeu, dar nu sint bani pentru reabilitare. Secretarul primariei de la Sinnicolau Mare recunoaste ca exista o cerere de retrocedare a imobilului, dar ca solicitarea nu a fost onorata.

“A fost renovat de la nationalizare, s-au bagat bani, am oferit despagubiri, dar cei care il revendica vor restituirea in natura. Se judeca la tribunal”, a adaugat secretarul primariei.

Simona Popica, Doru Gheorgheade, Valentin Pirvu, Dan Sofronia
Silvia Vrinceanu, Madalina Prundea, Drago



















2077 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Hmmm (Luni, 28 ianuarie 2008, 18:40)

    Valy [anonim]

    Cum toti care ne conduc aqm nu se uita dekt sa fure voi vreti sa investeasa in castele si conace ...e un material super ... Sunt din Buzau ... Sfatuiti.l p Becali sa cumpere Conacul Marghiloman e superb. Multumesc .


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică