Mai putin de 10% dintre romanii deposedati abuziv in perioada comunista si care au solicitat repunerea in posesie si-au recuperat imobilele, conform Legii 10, sustin reprezentantii Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS) Banat-Transilvania.

„Dintre notificari, teoretic, s-au rezolvat sub 10% dintre cazuri“, a declarat Marius Murgu, presedintele APDAS Banat-Transilvania, potrivit caruia multe persoane au primit decizia de punere in posesie, dar numai pe hartie“. Numarul total al romanilor care au ramas fara case in perioada ceausista se ridica, la nivel national, la aproximativ 500.000, dintre care numai 220.

000 au depus notificari pentru a li se recunoaste drepturile. Murgu explica faptul ca romanii au renuntat prin „neincrederea in Guvernul roman si in Justitie“. De asemenea, reprezentantul romanilor deposedati de imobile sustine ca actiunile sau titlurile de valoare pe care unii romani le-au primit in schimbul imobilelor lor nu folosesc practic la nimic.

„Totul este o mascarada, si despagubirile sub forma de actiuni sau titluri de valoare. Am incercat sa participam la licitatii cu aceste titluri si ni s-a ras in nas“, a mai declarat Murgu, care sustine ca in aceasta situatie se afla cateva sute de deposedati.

Murgu mentioneaza ca exista mii de cazuri de privatizari realizate la preturi derizorii, ale unor firme ce utilizeaza terenuri ce ar trebui retrocedate. „Noii proprietari traiesc din subinchirieri de terenuri si spatii, in conditiile in care acestea ar trebui sa fie inapoiate proprietarilor de drept“, a mai declarat Murgu.

In ceea ce priveste retrocedarile de paduri, reprezentantii Asociatiei Proprietarilor de Paduri din Romania (APPR) apreciaza ca mai putin de jumatate dintre romanii care au avut paduri au fost improprietariti.

„Nici jumatate dintre proprietarii de paduri nu au intrat in posesia lor“, a declarat Viorel Georgescu, membru APPR, care sustine ca o parte dintre acestia au hotarari definitive, o parte au procese pe rol sau nu au reusit sa demonstreze ca sunt proprietarii de drept.

Spre exemplu, Composesoratul de la Borsa a obtinut, anul trecut, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, dreptul de a intra in posesia a 17.000 de hectare de teren forestier. Practic, nici pana la ora actuala, terenul nu a intrat in posesia celor indreptatiti, ci a ramas in patrimoniul Regiei Nationale a Padurilor.

Mai mult, Georgescu sustine ca RNP a taiat lemn de pe o suprafata de 1500 de hectare in zona Varfului Pietrosu. In Prahova, dintr-o suprafata de teren agricol de peste 85.000 de hectare, ce apartinea unui numar de 14 obsti, s-au retrocedat numai 565 de hectare, adica in jur de 2%.