Comisia Europeana nu priveste cu ochi buni modul in care Ministerul Transporturilor a semnat cu compania franceza Vinci contractul pentru autostrada Bucuresti-Brasov, tronsonul Comarnic-Predeal.
Conform oficialilor UE la Bucuresti, legea prin care s-a negociat acest contract nu este conforma cu acquis-ul comunitar, lucru asupra caruia s-a atras atentia inca din Raportul de tara.
Desi UE a atras atentia ca aceasta lege nu este in regula, Ministerul Transporturilor a incheiat luni cu Vinci Constructions un contract de parteneriat public-privat, in care, dupa cum reiese din declaratiile autoritatilor, statul isi asuma cele mai multe obligatii.
Francezii trebuie doar sa construiasca si sa intretina autostrada, iar statul roman le va returna, in 25 de ani, investitia. Din surse predominant bugetare.
Comisia Europeana atrage atentia ca Legea parteneriatului public-privat (PPP) are hibe care permit ca intelegeri de tipul celei cu Vinci Constructions sa semene, mai degraba, cu un contract de prestari servicii decit cu un PPP veritabil.
“Anumite contracte prezentate ca fiind PPP sint, de fapt, contracte de lucrari (statul roman este cel care plateste investitia, mai devreme sau mai tirziu)”, sustine Alexis Gressier, responsabil cu probleme de infrastructura la Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, “descifrind” critica din Raportul de tara.
Contractul incheiat cu compania franceza Vinci ar fi trebuit sa presupuna ca, dupa ce aceasta investea suma negociata (379 milioane euro) pentru constructia autostrazii, sa aiba dreptul sa opereze (sa incaseze taxe la intrare, sa aiba dreptul sa ridice moteluri sau benzinarii).
Astfel, grupul francez ar fi riscat - desi a construit o autostrada performanta - sa nu aiba destul trafic si proiectul sa dea faliment. Insa Ministerul Transporturilor a decis ca pe autostrazile din Romania nu se va plati taxa, iar amortizarea investitiei franceze cade pe umerii statului roman.
“(...) Acoperirea fondurilor necesare constructiei este asigurata de investitor (Vinci - n.r.), toate platile statului roman incepind, cu exceptia dobinzilor pe perioada de constructie, dupa deschiderea traficului pe autostrada”, recunoaste Ministerul Transporturilor.
Oficialii MTCT spun si din ce bani va acoperi statul investitia. “Recuperarea se va rezolva din ceea ce va colecta statul de la utilizatorii autostrazii (in special taxa de rovigneta), dar si din surse bugetare”, afirma Mihail Basulescu, presedintele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale.
Uite licitatia, nu e licitatia
Ministrul transporturilor, Miron Mitrea, a afirmat luni ca in cazul contractului cu Vinci ar fi fost vorba de o licitatie, in care ar fi fost respectati pasii ceruti de Legea achizitiilor publice.
“Procedura parcursa pentru incheierea contractului s-a desfasurat in concordanta cu legislatia contractelor de parteneriat public-privat, pe aceleasi principii ca cele de la achizitiile publice”, dar nu in baza Legii achizitiilor publice. Si Uniunea Europeana afirma ca in Legea PPP nu este prevazuta licitatie.
Conform Raportului de tara, “acest tip de contracte trebuie incheiate dupa o procedura de licitatie internationala, asa cum este definita in acquis-ul comunitar”.
10 milioane euro, un kilometru de autostrada
Sectorul de autostrada dintre Comarnic si Predeal are 37 de kilometri, iar constructia va costa 380 milioane euro, asadar peste 10 milioane euro pe kilometru. Specialistii in domeniu admit ca este o suma mare, dar sustin ca din cauza terenului montan, unde trebuie construite poduri si tuneluri, cheltuielile pot fi justificate.
“Constructia unui tunel poate fi de aproximativ 25-30 milioane euro, iar un viaduct depaseste 10 milioane euro”, spune specialistul pe probleme de infrastructura din cadrul Delegatiei Comisiei Europene.
“Din punct de vedere tehnic, sectiunea Comarnic-Predeal este cea mai grea portiune din programul de autostrazi al Romaniei, iar pretul final de constructie negociat cu investitorul este unul competitiv”, afirma reprezentantul MTCT.
Autoritatile se justifica spunind ca au avut in fata o singura oferta, dar nu argumenteaza de ce nu au asteptat sa obtina mai multe pentru a putea alege varianta financiara cea mai avantajoasa.
“Traian Basescu isi da acum cu parerea despre contracte si constructia de autostrazi, in conditiile in care nu a fost in stare sa construiasca un singur kilometru de autostrada.
A reusit insa numai prin reabilitarea autostrazii Bucuresti-Pitesti sa inroseasca sume considerabile din banii publici, peste 91 milioane de dolari, la care se adauga 238,2 miliarde de lei, reparatiile pentru a mentine autostrada functionala”, spune MTCT.
Basescu: “Guvernul, geambas de contracte”
“Geoana vrea sa acrediteze ideea ca Guvernul Romaniei trebuie sa se transforme dintr-un guvern intr-un geambas de contracte”, a declarat ieri liderul PD Traian Basescu, referindu-se la constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Predeal, “lucrare atribuita fara licitatie”, sustine liderul PD, grupului Vinci Concession Grand Projet din Franta.
“Astfel de contracte sint mine de aur pentru executant si obliga statul roman la preturi de doua ori mai mari decit daca lucrarile s-ar fi atribuit prin licitatie, cu finantari de la banci mondiale”, a precizat Basescu.
In opinia sa, guvernul a confirmat, la nici doua saptamini de la Raportul de tara in care se criticau lipsa unei competitii interne si un nivel ridicat de implicare a politicului in atribuirea de lucrari publice, “ca politicul se amesteca in atribuirea de lucrari publice”.
Basescu declarase in urma cu doua zile, cu prilejul vizitei premierului francez Jean Pierre Raffarin, ca “delegatia franceza se afla intr-o vizita electorala, mai ales ca a venit sa-si ia tainul”.
Bechtel vs. Vinci asemanari
• lipsa unei licitatii internationale pentru un proiect public de anvergura
• proceduri criticate de Uniunea Europeana
• costuri mari de constructie pe kilometru
• lipsa competitorilor deosebiri
• Bechtel a primit lucrarea direct (a intrat in afacere in calitate de constructor)
• pentru cazul Vinci, statul a folosit un subterfugiu legislativ ca sa acopere acordarea fara licitatie a unor fonduri publice.
