Ultimul Barometru de Opinie Publica lansat de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa releva un lucru pe cat de interesant, pe atat de ingrijorator. In ciuda cresterii economice, a dezvoltarii activitatii bancilor, a usoarei tendinte de crestere a veniturilor populatiei, romanii sunt nedumeriti si confuzi cand vine vorba de felul in care traiesc si de perspective.
Din mai 2003 pana in luna mai a acestui an, gradul de multumire in legatura cu calitatea vietii, optimismul privind directia in care se indreapta tara si satisfactia in legatura felul in care se prezinta situatia personala au crescut incontinuu. Poate parea surprinzator, dar procentajul de oameni satisfacuti de felul in care traiesc a crescut cu peste 10%.
Sperantele pareau a indica un viitor destul de bun pentru o treime din populatie, situatie care nu mai fusese atinsa din decembrie 1997. Cifrele pe octombrie arata insa epuizarea capitalului de incredere. Majoritatea intrebarilor care se refera la felul in care traiesc sau spera ca vor trai romanii obtin raspunsuri mai precaute.
Pe scurt, se poate lesne vedea ca entuziasmul s-a mai temperat, iar cauza principala a acestei precautii vine din felul in care functioneaza economia. Poate ca statisticile arata o situatie cat se poate de infloritoare, dar nu asta este ceea ce simte poporul.
De exemplu, in ciuda sumelor enorme cheltuite pentru protectie sociala (ajutoare, pensii, alocatii, programe speciale), numarul celor care simt ca s-a imbunatatit ceva scade. Ceea ce poate parea un paradox: se cheltuieste mult mai mult, dar potentialii beneficiari nu vad nici un efect. Cheia pentru a intelege ce se intampla sta in eficienta cu care au fost cheltuiti banii.
Este probabil ca o cercetare pe acest subiect va descoperi ca, intre proiectele de la Guvern si rezultatele reale este o prapastie. Acelasi rezultat ciudat in legatura cu locurile de munca: toate comunicatele legate de reducerea somajului se lovesc de nemultumirea crescanda a oamenilor in legatura cu locurile de munca.
Problemele din sistemul de sanatate, deteriorarea calitatii educatiei, cresterea preturilor si asteptarile prea mari create de promisiunile politice, toate acestea au determinat actuala stare de dezamagire sau, in cel mai bun caz, dezorientare.
Morala care ar trebui desprinsa din rezultatele studiului este aceea ca nu e suficient sa bati toba si sa te lauzi cu programe, sa arunci cu ajutoare, sa imparti promisiuni. In final, oamenii te vor judeca dupa felul in care toate acestea se vad in viata lor. In afaceri, ca si in politica, mai devreme sau mai tarziu, rezultatele sunt cele care conteaza, nu vorbele.
