Zi neagra in istoria lumii arabe. Cel mai important lider palestinian s-a stins din viata. Yasser (cuvantul semnifica in limba araba «cel norocos») Arafat nu a mai fost ajutat de asta data de Allah sa iasa si din aceasta incercare.
Nu este momentul sa-l judecam pe fostul sef al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, dar, oricum, nu trebuie sa ne facem ca nu stim cine a fost intr-adevar acest personaj, care va ramane, cu voia sau fara voia noastra, in cartile de istorie. In cele din lumea araba, va fi zugravit drept revolutionarul care a reusit sa adune toate fortele nationale in scopul reintemeierii statului Palestina.
De altfel, un demers justificat, intrucat un popor de mai multe milioane migreaza dintr-un loc in altul fara a avea binemeritata matca teritoriala.
In cartile de istorie israeliene, si probabil si ale altor state, Arafat va fi demonizat, comparat cu un terorist fara scrupule, dispus in orice clipa sa ucida, cu sange rece, copii, mame, batrani nevinovati doar pentru faptul ca apartin unui popor aflat in conflict deschis cu etnia sa.
In ceea ce ne priveste, nu putem uita legaturile sale stranse cu Ceausescu si cu alti lideri comunisti care cotizau cu osardie la OEP. Dar nici gafa monumentala pe care a facut-o Iliescu, ieri, cand a confundat amicii comunismului cu prietenii istorici.
Dupa cum nu putem uita ca adevaratul mobil al dezertarii lui Pacepa l-a constituit teama de killerii lui Arafat, care stiau de existenta unei casete inregistrate de seful spionajului romanesc, in care liderul OEP intretinea relatii sexuale cu bodyguardul sau.
Mai stim ca temutul Carlos Sacalul si alti ilustri criminali ai anilor ’70-’80 primeau sume importante de la Arafat pentru a comite acte teroriste impotriva unor cetateni israelieni, asa cum s-a petrecut la Jocurile Olimpice de la München.
Nu stiu daca vom afla vreodata macar o parte din secretele liderului OEP. Ce l-a determinat sa comita atat de multe crime, ce rol a avut diplomatia romana in medierea, alaturi de SUA, a primei intelegeri dintre israelieni si palestinieni, pentru care Yasser Arafat a primit, in mod paradoxal, Premiul Nobel pentru Pace?
Nu cred ca urmasii sai vor reusi sa adune la aceeasi masa toti liderii palestinieni insetati de sangele «ocupatorilor», astfel incat am convingerea ca in viitorul apropiat vom asista la mai multe actiuni teroriste indreptate impotriva israelienilor, precum si la riposte dure ale Tel Aviv-ului.
Din orice unghi am privi lucrurile, putem afirma ca am fost contemporani cu o personalitate a istoriei. Probabil la fel gandeau si parintii nostri la despartirea de Che Guevara sau Stalin.
