Proaspat incheiat, Capitolul de Mediu - ce face parte integranta din procesul integrarii europene - va avea o "nota de plata" estimata de Banca Mondiala la aproximativ 30 miliarde de euro, din care 10 miliarde de euro vor fi credite acordate de UE.
Aceasta suma va fi cheltuita in termen de 12 ani, insa, potrivit afirmatiilor liderului BNS, Minel Jurca, constituie "jumatate din valoarea actuala a PIB-ului Romaniei".
De subliniat ca partea cea mai mare a acestei sume va fi suportata de companiile romanesti, prin contributia la Fondul de mediu.
Cristian Parvan, secretar general ale Asociatiei Oamenilor de Afaceri, a declarat, ieri, referitor la alocarea bugetului pentru Mediu ca, "din pacate, Guvernul a prevazut ca despagubirile pentru persoanele care au depus banii pentru Dacii inainte de ’89 sa fie suportate din Fondul de Mediu".
Povara financiara a IMM-urilor
Cele 30 miliarde de euro necesari racordarii Romaniei la standardele de mediu impuse de integrarea in UE vizeaza cinci capitole referitoare la calitatea apei, a aerului, managementului deseurilor, poluarii industriale, precum si altor forme de protectie a mediului.
Totodata, defalcata pe diverse bugete, 20% din suma respectiva va fi suportata financiar de bugetele locale, 35,7% de agentii economici autohtoni, 15,7% de alte surse financiare, iar aproximativ 30%, ceea ce ar insemna 10 miliarde euro, din fondurile comunitare constituite din credite rambursabile acordate, in baza unor proiecte eligibile, de Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie
si Dezvoltare.
"In prezent, problemele de mediu nu sunt corelate cu dezvoltarea economica", a sustinut Constantin Dumitru, presedintele COMPIROM, care a afirmat ca, " in conditiile in care multe dintre normativele si reglementarile europene nu sunt elaborate sau transmise in teritoriu, agentii economici se lovesc de excesul de zel al organelor de control, in special Garda de Mediu, in aplicarea
sanctiunilor". Pe de alta parte, referindu-se la faptul ca, "o parte insemnata dintre IMM-uri au probleme majore de mediu", Stefan Varfalvi, presedintele UGIR, a atentionat ca, "exista riscul real ca intre 30 si 70% dintre agenti economici sa-si inchida portile din cauza neindeplinirii cerintelor de mediu".
Miza reciclarii ambalajelor
" Nu este normal ca, in situatia in care exista 12 fabrici de reciclare a sticlelor din plastic, a caror capacitate de prelucrare este de 60 tone, sa se lucreze numai la o capacitate de 10 tone", a apreciat Cristian Parvan, reprezentantul Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
De altfel, alinierea la standardele europene de mediu avand, cel putin din punctul de vedere al sindicatelor, si o componenta mai putin favorabila salariatilor, aflati in risc de restructurare a unor posturi, Dumitru Costin, presedintele BNS, a identificat in dezvoltarea activitatilor legate de reciclare o posibilitate de protejare a angajatilor.
Miza considerata benefica atat pentru liderii sindicali, cat si pentru reprezentantii patronatelor o poate constitui extinderea industriei reciclarii ambalajelor, precum si producerea instalatiilor destinate protejarii mediului.
In acest sens, presedintele AOAR a mentionat ca, "sunt in derulare negocieri guvernamentale cu partenerii japonezi pentru vanzarea unor unitati de producerea bioxidului de carbon".
