de Catalin Tolontan

Cenzura in presa. Cine o impune, cine si de ce o accepta si cum va afecteaza ea viata?

de Catalin Tolontan     Gazeta Sporturilor
Luni, 6 decembrie 2004, 0:00


"Gazeta Sporturilor" apartine grupului fondat de Dan Voiculescu. Asupra ei nu au existat presiuni dinspre patronat.

Tocmai de aceea putem publica aceasta analiza in care apar si lucruri neplacute despre implicarea proprietarilor in controlul mass media.

Ca ziaristi si ca romani ne-ar fi fost mult mai greu in acesti 15 ani daca n-am fi avut citeva repere. Oameni integri. Destepti. Oameni curajosi.

Noaptea cind n-am fost singuri

Sociologul Alin Teodorescu este unul dintre oamenii reper. Va ramine de pomina infruntarea lui televizata cu liderul minerilor Romeo Beja. In plin mars violent spre Capitala, ortacii se opreau prin studiourile TV, transmitind in mod democratic starea la zi a distrugerii democratiei. Intr-o seara, la emisiunea lui Marius Tuca, Beja zbiera de undeva de prin Oltenia cucerita.

Intr-un studio din Bucuresti, care parea improvizat in comparatie cu scena unde se lafaia Beja, Alin Teodorescu statea calm in fata amenintarilor. Incerca sa-i explice lui Beja ca violenta e inadmisibila si ca, indiferent daca vor ciomagi tot statul de drept, pina la urma viata ii va matura. Era palid si dirz Alin Teodorescu. Cu totii ne simteam cu spatele la zid.

Asediul a parut suportabil in acea noapte.

Mina dreapta a lui Miron Cozma spumega si ameninta ca ajunge el la Bucuresti ca sa-l rezolve pe Alin Teodorescu. N-a reusit. Dar au ajuns altii.

Ce nu vede ministrul

Actiunea se muta peste ani, in alt studio. Alin Teodorescu a venit zilele trecute la Nasul. Radu Moraru i-a pomenit despre presiunile Puterii impotriva jurnalistilor. Despre cenzura. "Nu cred! Stiti ceva? Pina la urma, cine nu vrea, nu cedeaza", a spus seful de cancelarie al prim-ministrului Romaniei.

Astazi, Alin Teodorescu are rang de ministru si refuza sa vada cum Adrian Nastase ia presa la bite. Bita financiara. Bita santajului. Bita recompenselor. Bita vorbei puse la patron.

Prin patronii si conducatorii lor, pentru prima oara in istoria post-decembrista toate cele trei mari posturi de televiziune s-au plasat in campania electorala de aceeasi parte. Partea Puterii.

Calitatile pe care si le-au lasat la garderoba

Trei personaje au decis cum arata campania electorala. Si cine are dreptul la sanse mai multe. Cei trei sint:

Adrian Sirbu. Actionar si director general al societatii care opereaza ProTV. A inventat televiziunea moderna in Romania. Televiziunea libera, vie si banoasa. Prin viziunea si stilul sau creativ a reusit sa formeze echipe, o scoala si a definit excelenta in presa.

Dan Voiculescu. Proprietar al Antenei 1. A investit in trustul sau de presa cu o consecventa care altora li s-a parut sinucigasa. Fara know-how din afara, a pus pe picioare o organizatie media. Desi nu suporta locul 2, l-a acceptat si l-a facut profitabil. Daca Sirbu a nascut televiziunea, Voiculescu a creat piata.

Valentin Nicolau. Presedintele Televiziunii Romane. Omul care a inceput reforma reala intr-o institutie anchilozata. Si-a platit bine ziaristii. Le-a dat incredere. A inceput sa se bata in audiente cu posturile comerciale. Sortita parca sa moara de plictis, televiziunea publica a inceput sa conteze.

Vi se pare ca sefii marilor televiziuni sint descrisi idilic? Acestea sint calitati autentice! De unit, ii uneste insa si altceva: trusturile lor au capitulat in fata PSD

Ceva s-a rupt

Toata lumea a remarcat cenusiul campaniei electorale. Acum, cu totii acuzam ceva si mai rau: Romania e divizata. Romania e neincrezatoare. Tinerii se uita urit la batrini si invers.

Pentru cine a mirosit gazele lacrimogene ale lui decembrie 1989 si apoi ale inceputului anului 1990, asemanarea este izbitoare. S-a rupt ceva in tesatura sociala. S-au format tabere.

Intre romani este frig pentru ca a disparut combustibilul dezbaterii publice: informatia. In lipsa ei, nu mai avem discutii fierbinti si sanatoase, ci insulte sau apeluri la liniste.

O generatie debusolata

ProTV, Antena 1 si TVR string in medie jumatate din publicul care se uita la televizor intr-un moment. Procentul urca ametitor daca luam ca reper universul celor interesati de stiri, de societate, de ceea ce se intimpla in jurul lor.

Prin diverse metode, dorinta sefilor de a se situa de partea PSD si a lui Adrian Nastase a ajuns la ziaristi. Si televiziunile au incetat sa mai fie libere. Observatia lui Alin Teodorescu, "cine nu vrea, nu cedeaza", e cinica. In Romania lipseste cultura contradictiei cu patronul. Nu exista sindicate care sa te protejeze.

Si unde dracu' sa pleci daca peste tot e la fel?! Jurnalistii si-au pastrat locul de munca si au sperat ca vor veni zile mai bune.

Cum la ziare, cu citeva exceptii, s-a repetat aceeasi schema, chiar acolo unde proprietarii sint straini, avem in fata ochilor un tablou la scara nationala. Toamna si iarna anului 2004 compun cel mai greu moment pe care-l traieste generatia de jurnalisti formati dupa Revolutie si, implicit, publicul din Romania.

Modelul italian

Silvio Berlusconi detine, dupa unele estimari, controlul a peste 90% din televiziuni si a 40% din ziarele italiane. Dar asta nu-i impiedica pe jurnalistii sai sa-si poata publica oricind ingrijorarea privind amestecul premierului in politica editoriala. Asa s-a intimplat pe prima pagina din Il Giornale, detinut de fratele lui Berlusconi.

Si asa s-a intimplat chiar in 2003 la Corriere Della Sera, cel mai bine vindut ziar italian, dupa ce Berlusconi a determinat demisia sefului redactiei, prin presiuni multiple, inclusiv de natura economica. A doua zi, intreaga Italie a putut citi un protest al angajatilor pe pagina de garda a ziarului.

Hai sa fugim pe chat!

In fond, de ce acest articol intr-un ziar de sport? Si, mai larg, de ce un articol pe aceasta tema?

Pentru ca cenzura presei actioneaza ca o arma subsonica. E silentioasa, dar extrem de periculoasa. Si ne priveste pe toti. Noua, ne distruge profesia si ne lasa la indemina oricarui patron. Bun sau rau, destept ori precar, ce nevoie mai are un proprietar de ziaristi cind el poate lucra cu profesionisti ai obedientei?! Si daca statul ii deconteaza bunavointa, nu-i mai trebuie nimic!

Pe dumneavoastra, cenzura va priveste pentru ca va izoleaza. Nu astfel va simtiti acum: nesiguri, lipsiti de aparare, confuzi si ingrijorati pentru ceea ce va urma?

Aici nu e vorba de politica! Indiferent daca ati votat sau cu cine ati votat, sinteti la fel de expusi in fata unei societati vidate de informatie. Romania arata rau. Romanii se tem si vorbesc pe la colturi. In curind se va scrie pe ziduri.

Refugierea din ultima vreme in Internet si in SMS-uri nu e o intimplare! Pe chat-urile dintre ziaristi se spun lucruri care nu au dreptul de a fi rostite la lumina.

Modelul liberal de cenzura

Simbata a aparut exemplul clar ca, indiferent de poza de moment, clasa politica are reflexe asemanatoare in raport cu presa. Conducerea liberalilor l-a dat afara din partid pe patronul de media constantean Sorin Strutinsky.

Una din explicatii, furnizata de Eugen Nicolaescu, purtatorul de cuvint al PNL, suna astfel: "Pentru ca nu a sprijinit partidul in campania electorala, mai ales prin trustul sau de presa". Iata cum cenzura pentru "ai nostri" devine acceptabila. Odioasa e numai cenzura in favoarea "lor"!

Nu i-a adormit pe romani, i-a inrait!

Din interes financiar, politic sau pur si simplu din amicitia patronilor cu oamenii de la varful Puterii, cele trei mari televiziuni si grosul ziarelor au incercat sa creeze ceea ce Vasile Dancu, ministrul informatiilor, descria undeva drept "Tara telespectatorilor fericiti". Oficialul era ironic la adresa divertismentului in exces si a facilului din media.

Adaugind la asta manipularea grosolana si cenzura fatisa obtinem formula drogului aplicat populatiei.

Numai ca efectul a fost neasteptat. In loc sa-i narcotizeze, pilula i-a agitat pe oameni, i-a frustrat, le-a retrezit intoleranta unii fata de altii si le-a exacerbat neincrederea in institutiile statului.

Experimentul a esuat. Telespectatorii nu doar ca nu sint fericiti, dar simt ca au pierdut ceva ce au avut. Informatia corecta. Singura speranta care ne ramine noua, ca jurnalisti, si dumneavoastra, ca public, e ca cenzura presei sa fie temporara.

Numai ca lucrurile nu se repara de la sine. Daca le lasi sa mearga in voia celor puternici atunci curg intr-un singur sens. In rau.















1523 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi