Defect de fabricatie

de Ionut Balan     Jurnalul National
Joi, 9 decembrie 2004, 0:00


Economia romaneasca este defecta din constructie, iar cauza trebuie cautata in faza de proiectare Dupa 14 ani de postcomunism, Fondul Monetar International a declarat Romania stabila macroeconomic. Dupa 15 ani, Uniunea Europeana a spus ca avem o economie de piata functionala.

Cu toate acestea, este imposibil sa nu se observe ca in Romania e la fel de rau si cand intra bani, si cand nu.

Iata de pilda, cand rezerva valutara era redusa, Banca Nationala tresarea la fiecare clatinare a balantei comerciale. Acum, cu vistieria plina ochi, BNR traieste aceleasi emotii legate de aterizarea inflatiei la punctul stabilit. Si apropo de inflatie, degeaba am avut un an agricol record, daca se scumpesc painea si carnea.

Iar daca maine s-ar intampla o minune si economia ar produce din nou la intreaga capacitate a activelor, utilajelor din fabrici nu le-ar ajunge curentul sau circuitele ar sari in aer de la suprasarcina. Gunoaiele ar zacea cu zilele la poarta intreprinderilor, iar apele uzate nu s-ar putea recicla.

Asadar, Romania a fost declarata stabila macroeconomic, economia de piata e functionala, dar infuzia de bani creeaza aceleasi probleme ca si lipsa lor. Ce inseamna asta? Ca modelul de dezvoltare este defect.

Ca stabilizarea s-a realizat nu prin identificarea punctuala a problemelor, prin repararea sau inlocuirea circuitelor stricate, ci prin instituirea unor cote de consum pentru toti, buni sau rai, un echivalent al cartelelor care sa duca per ansamblu la reducerea pierderilor.

E ca atunci cand un automobil isi poate micsora consumul zilnic prin reglarea motorului si a injectorului, dar se poate obtine acelasi rezultat, ca medie, si daca masina o zi merge, alta nu.

Si diferenta de abordare se simte din plin in plan calitativ. Tarile care au introdus reformele repede au reusit sa opreasca degradarea mediului, a invatamantului, a sistemului sanitar si de pensii. Romania a deturnat banii de la scoli, de la spitale, de la varstnici ori de la drumuri ca sa ajunga gradual la aceleasi rezultate macroeconomice.

Pe cand ceilalti mergeau in linie dreapta – faliment-somaj – imbunatatirea structurii economiei – reabsorbirea fortei de munca-cresterea veniturilor – noi parcurgeam meandrele unei "stop & go policy", doi pasi inainte, un pas inapoi, ca fetele de la Capalna.

Deci in Romania e la fel de rau si cu bani, si fara bani, fiindca lipseste viziunea care sa o duca spre o crestere economica durabila. Din aceasta cauza, vedem o economie care sta la mana conjuncturilor: ploaie, soare, pretul petrolului, cursul euro/dolar. Dar sa nu fim nedrepti. Nu e vorba de o eroare recenta, ci doar de continuitate.

De exemplu, timp de 45 de ani, sub comunisti, s-a dezvoltat reteaua feroviara, fara a se acorda o atentie deosebita celei rutiere. Dupa aceea au venit cei 15 ani in care lucrurile au mers si mai rau. Acum vrem insa capitalism, cu intreprinderi mici si mijlocii pe post de coloana vertebrala, cu companii care au nevoie de sosele, nu de cai ferate.

Ce facem? Pai, autostrazile nu se construiesc in zile, ci in ani. In zeci de ani! Pentru a fi corectata o eroare de strategie, veche de sase decenii, e nevoie, probabil, de un sfert de secol ca sa convingem investitorii pe termen lung. Ceea ce e totuna cu transarea disputei legate de cresterea economica durabila.

Pana atunci, vom fi la mana relocarilor de fonduri si a capitalurilor speculative. Vom face turism, adica vom da de mancat si de baut musafirilor, ii vom imbraca, le vom canta si vom juca pentru ei Calusul.

Asta inseamna ca baza extrem de fragila pe care evolueaza economia romaneasca va face ca problema echilibrului macroeconomic si a nivelului de trai sa nu-si gaseasca rezolvarea decat intr-un viitor indepartat.

Iar in lipsa investitiilor companiilor de top care, prin expansiunea cifrelor de afaceri si a fluxurilor financiare, sa schimbe radical realitatea, se va putea pune semnul egal intre deficitul de competitivitate si emigratie.

Cum migratia a inceput deja in forta, iar conducatorii chiar o incurajeaza, e clar ca mai trebuie sa treaca 20 de ani pana cand structura economica se va ridica la nivelul fortei de munca, cea mai importanta resursa de care dispunem.

Sigur, strategia prefigurata la nivel guvernamental duce si ea spre o "rezolvare": exportam resursele umane la pret de dumping, pana ramanem doar cu pensionarii si cu minimul de mana de lucru de care are nevoie o economie suferinda de anemie cronica.



















24 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică