2005, anul economiilor si creditelor in lei

Intoarcerea catre moneda nationala

de     Capital
Joi, 6 ianuarie 2005, 0:00


Vesti bune anul are: leul se va intari, dobanzile la lei vor scadea. Exista chiar pronosticuri de dobanzi la creditele ipotecare in lei identice cu cele in valuta. Chiar daca dobanzile vor fi mici, economiile in lei vor avea randamente superioare celor in valuta.

"Leul va fi preferat anul viitor de romani atat pentru imprumuturile in lei, cat si pentru depozite", opineaza Enache Jiru, presedintele Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC). El adauga ca 2005 va fi anul creditelor in lei, cu dobanzi fixe. Liberalizarea contului de capital va crea conditii pentru micsorarea dobanzilor la credite.

"In aprilie 2005, cand se va liberaliza contul de capital, dobanzile la credite vor cobori pana vor ajunge la nivelul titlurilor de stat, plus 6-7 procente", a spus Jiru. In concluzie, romanii isi vor tine economiile tot in lei. El precizeaza ca media dobanzilor la depozitele in lei va fi de 11% in aprilie 2005. Dobanzile la creditele in lei ar trebui la randul lor sa scada.

Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, sustine ca la finele anului viitor dobanzile la credite vor fi de 17-18%, la creditele ipotecare putand ajunge chiar la nivelul record de 12% pe an. Laurentiu Mitrache, presedintele Volksbank, sustine insa ca "o scadere prea rapida a dobanzilor fara o baza economica reala va conduce la deprecierea monedei nationale".

Si Mitrache este de parere insa, ca, la o dobanda de interventie a Bancii centrale de 13%-14% anul viitor, daca nu vor exista schimbari de politica monetara, dobanzile la depozitele in lei vor fi de circa 11%, iar cele la credite, de maximum 20-21%.
Scad marjele bancilor
Dobanda la credite a rezultat din adaugarea unei marje de maximum 7% peste dobanda de interventie. In concluzie, si marjele practicate de bancile comerciale va trebui sa scada in 2005. Competitia acerba de anul viitor va avea si ea un puternic cuvant de spus in reducerea dobanzilor.

"Cursul de schimb al leului pe piata valutara va continua tendinta manifestata in ultimele doua luni", spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.

Aceasta inseamna ca si in 2005 va continua tendinta de apreciere a monedei nationale, pe fondul interventiilor imprevizibile ale BNR pe piata, pentru descurajarea speculatiilor, care sunt de asteptat sa apara mult mai pregnant dupa pasul de liberalizare a contului de capital. In aceste conditii, este de asteptat ca in momentul liberalizarii sa avem un leu puternic, deci un euro depreciat.

Pentru perioadele in care este de asteptat ca fondurile speculative sa se retraga din Romania, BNR ar putea interveni in piata pentru a slabi puterea leului, asa cum a facut-o si la inceputul lunii decembrie, cand euro mai avea putin si cobora sub 37.000 de lei. Coridorul in care se va misca in 2005 cursul va fi cuprins intre 36.000 de lei si 41.000 de lei pentru un euro.

Bineinteles, in perioade de criza, aceasta banda poate fi usor depasita.

2005, anul economiilor si creditelor in lei

Trei evenimente vor marca evolutia financiara a anului 2005: liberalizarea contului de capital, denominarea si tintirea inflatiei. Principalele parghii pentru realizarea acestor obiective vor fi dobanzile si cursul de schimb. Pentru a se putea trece la tintirea inflatiei, va trebui ca inflatia sa scada constant, iar o data cu ea vor scadea si dobanzile bancare.

Experienta din 2004 arata ca bancile comerciale nu scad tot atat de rapid dobanzile pe cat si-ar dori BNR. In aceste conditii, dobanda de interventie a bancii centrale nu se dovedeste a fi o masura suficienta pentru preintampinarea efectelor nefaste ale liberalizarii contului de capital. Drept urmare, BNR a facut deja primul pas spre o mai mare volatilitate a cursului de schimb.

Cel de-al saptelea pas de scadere a dobanzii de interventie a BNR, la inceputul lunii decembrie, de la 21,25% la 17%, pregateste piata financiara romaneasca pentru liberalizarea contului de capital.

O data cu anuntarea dobanzii de 17% pe an, BNR indica si faptul ca trendul descendent al dobanzilor nu mai poate fi intors, chiar daca, pentru primul trimestru din 2005, analistii financiari nu se asteapta ca dobanda de interventie sa scada in acelasi ritm alert.

Bancherii se asteapta ca nivelul dobanzii de interventie sa ajunga la circa 15% in momentul penultimei etape de liberalizare a contului de capital si la 13%, maximum 14% la mijlocul anului viitor. In aceste conditii, dobanzile bancare pentru depozitele in lei vor fluctua, de la banca la banca, intre 9% si 11%.

Conjugate cu o inflatie de 7% cat a fost anuntata pentru anul viitor, chiar si atingerea pragului de 9%, ca remuneratie pentru un depozit in lei, se va dovedi un profit pentru cei care-si pastreaza economiile in moneda nationala. In 2004, bancile au tratat cu grija dobanzile pasive, de teama sa nu descurajeze economisirea in lei, operand doar scaderi treptate de 0,5%.

Daca se vor lua in calcul fluctuatia cursului de schimb din 2005 si dobanzile mici ale depozitelor in valuta, se va observa ca leul va fi castigatorul anului 2005. In ce priveste creditarea in lei, unde ar trebui sa existe scaderi ceva mai spectaculoase, bancile s-au limitat sa scada cu doar 2,9% dobanzile in aceeasi perioada in care BNR a operat modificari de 4,25%.

Dupa toate probabilitatile, aceasta reactie lenta a bancilor comerciale fata de pasii indrazneti facuti de BNR va continua si in acest an. Chiar daca exista si voci care prevad o scadere de circa zece puncte procentuale la creditele in lei (Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB), sunt si voci pesimiste care intrevad o scadere de 3%-4% a dobanzilor la creditele in lei din 2005.

In concluzie, dobanda la credite ar putea ajunge la 17-18%, iar la cele pentru case, chiar la 12%. In privinta cursului de schimb, tendintele sunt destul de clare : vom avea parte de nisipuri miscatoare. Evolutia in dinti de ferastrau nu va mai fi elementul cunoscut de pana acum. Raportat la euro, leul se va intari si in 2005.

Cel putin acesta este mesajul transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Totusi, intr-o piata libera, in care BNR va interveni doar in caz de urgenta, expectatiile nu sunt destul de clare. Singurul lucru sigur este culoarul care va permite leului sa se aprecieze: euro va fi cotat anul viitor cu valori cuprinse intre 36.000 de lei si 41.000 de lei.

In afara acestui coridor pe care Isarescu l-a lasat sa se intrevada, nu se mai poate estima decat faptul ca, atat in momentul liberalizarii contului de capital, cat si in cel al denominarii, euro va inregistra valori scazute, daca nu cumva chiar minime istorice. Trebuie precizat ca in perioade de criza, culoarul stabilit de BNR poate fi depasit si in sus, si jos.















62 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică