Cu „Un cartus de Kent si un pachet de cafea“, Cristi Puiu a rezolvat, la Berlinalele de anul trecut, problema Ursului de Aur.
Mai greu i-a fost Alexandrei Lara: au trebuit 30 de filme si dactilografie cinematografica dupa dictatul lui Hitler, pentru ca talentata actrita de origine romana sa ia Camera de Aur si sa fie nominalizata pentru Oscar in 2005. Acum, cei doi cu auru-n geanta, „coc“ la Offset.
Un film noire, cu buget alb de 200.000 de euro, de la statul geman. Un film despre o Romanie a banilor, puterii si coruptiei, cu o schema de distributie minima, in triunghi: neamt naiv -femme fatale- patronul unei tipografii (de unde si numele filmului).
Filmarile au loc pana la finele lui martie, in Romania, deci filmul n-a putut fi botezat la editia actuala a Festivalului de Film International de la Berlin din 10-19 februarie 2005. Poate la anul.
Cinematografia romaneasca a fost totusi prezenta la Berlinale, chiar daca nu cu vreun film de marca, cu intentii si proiecte mari. Promotia acestora e monitorizata de Romanian Film Promotion (RFP) o organizatie non-guvernamentala, care se ocupa de lansarea cinematografului romanesc pe piete straine.
RFP a prezentat live la Berlin, in 15 februarie, intre orele 18-20, oferta cinematografica romaneasca actuala, a incercat sa vanda caselor straine de filme Romania ca locatie de filmare, si sa trezeasca interesul pentru al patrulea festival de film Transilvania, care va avea loc in tara intre 27 mai-5 iunie 2005.
In intentiile declarate ale acestui agent promotional, se afla „promovarea cinematografului tanar romanesc, impreuna cu noua fata a Romaniei, pe fundalul marii ei traditii istorice“. In sensul acesta, RFP a lansat si un website www.romfilmpromotion.ro.
Situl ofera (in propria descriere) „o lista completa de filme romanesti produse incepand cu 1996, informatii actualizate despre premiile si participarile romanesti la festivalurile internationale, statistici si informatii de baza despre industria de film romaneasca“.
Intrand pe site, am vazut ca aceasta „lista completa“ cuprinde exact 70 de filme, cu date de afis, dar in proportie de doua treimi, „fara afis“, caci in locul lui scrie „no picture available“.
Iar prin asta se clarifica si ca fara inglis n-ai ce cauta pe site, caci intregul text e in engleza, deci adresat in exclusivitate clientelei din bransa cinematografica anglo-americana sau musai intelegatoare de esperanto-ul secolului XXI. Site-ul mi-a aparut mai mult „listic“ decat „statistic“.
La News apar cateva insiruiri de participari la festivaluri, insa impresii si extrase din presa straina, ioc. Totul impersonal, totul strict promotional, nu se mira nimeni, nici de bine, nici de rau, si nu semneaza nimeni vreun articol sau comentariu in acest sens.
Pardon, sunt usor citati, pentru prestanta, Minghella, Zefirelli, Kaplan si Soisson.
Ba mai apare chiar si-un mititel anunt din presa de specialitate, cum ar fi cel ca studiourile Silver Bullet intentioneaza amenajarea unui bazin de apa imens, de 10 pe 8 metri, care „sa faca valuri si vant pe langa o pista de sunet de 2000 mp“. Sau, mai stii, sa stea pe post de jacuzzi.
La premii, ni se listeaza exact 8 filme si, la prietenul nostru premiat cu Kentul si cafeaua, aflam ca Berlinalele au fost… in iulie 2004 !? chiar daca in Germania premiul i-a fost dat, precis, pe 10 februarie 2004.
Apasand pe un alt nasturel (Button) al websitului, „Publicatii“ (sorry, Publications) am dat de brosura Shooting Romania, dar n-am indraznit s-o pac-pac, caci poate si brosura e decalata in timp, ca si Berlinalele 2004. Asa ca am ajuns la ultima optiune nastureasca de pe site, „Download“.
Nu stiu la ce se refera, nu scrie ce sa incarc, eu as fi vrut macar o reclama, un filmulet cat de mititel, caci salivez dupa un film bun, din tara, in limba cea dulce romaneasca. Si cred ca nu numai eu.
Dar, de unde? Daunlaudul e „in construction“, videocasete cu filme romanesti noi gasesti pe alte situri, sau la Zaheu in Stuttgart.
Deci, m-am lamurit: Romfilmpromousan nu e pentru noi, ci pentru greii din film, care vor un jacuzzi pe langa studiourile de filmare. Cu filmele mai astept pana la vara, cand merg in tara, poate pe autocar ne pun ceva mai nou ca „Dacii“ sau „ Nea Marin miliardar“.
De exemplu, Offset-ul cu Lara si taticul Platareanu, pe text de Puiu Cristi.
